114 matches
-
amurg de iarnă, nesiguranță pe coaste măsurătoarea trupului pămîntesc, lanțurile de garduri de stinghii, diezi scheletele de fînar, cimitir în partea însorită, Lunca Ilvei închipuirea mai străină, pe cuvîntul locurilor tunel, brazi, pale de pădure, tunel, cetina dincolo de brad, în paleografia reprezentării incerte, trei tunele, umbra albă zăpada, al patrulea tunel cetină, conuri deslușite mii, mii, să cîștige trunchiuri cetina! tunel-despicare de masă lemnoasă în croaziera marină, în vreme ce farmecul este altul, lunecat pe arheologia feroviară, cum s-a fixat traseul căii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai vorbim de tragerea la răspundere a acestora. În aceste condiții, nu e de mirare că publicul, dornic să afle adevărul, Își Îndreaptă privirile mustrătoare inclusiv spre arhive. Degeaba explică specialiștii de aici că ei se ocupă mai ales cu paleografia documentelor medievale și că sunt curați ca lacrima la capitolul istorie contemporană. Lumea nu prea mai are răbdare să Îi asculte. În ultimul timp, statul subliniază din nou rolul pe care trebuie să Îl joace arhivele În „protejarea informațiilor clasificate
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și americană), cu un stagiu la Institutul Internațional de Bibliografie din Bruxelles (unde l-a cunoscut pe Paul Otlet), cu perfecționări în Italia sau la Berlin, doctor docent în bibliologie. El a fost profesor la Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie din București unde a susținut Cursul de bibliologie structurat în patru secțiuni (viața cărții, biblioteconomie, bibliografie, organizarea informației științifice) -, a organizat Biblioteca Facultății de Litere și Filosofie din București. A pus în practică termenul de bibliologie, fiind autorul primului volum
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
prin substantivul care îl desemnează pe „cel care este unificat”1. Limitele pozitivismuluitc "Limitele pozitivismului" Ne imaginăm că între cei care cumpără astăzi traducerile lui Evagrie în limbi moderne sunt nu atât „savanți” sau „specialiști” (preocupați de bucătăria secretă a paleografiei sau de istoria atât de complexă a receptării autorului pontic), cât oameni cultivați, cunoscători ai tradiției Bisericii, interesați nu de polemici, ci mai ales de o onestă instrucție catehetică și spirituală. Această ultimă categorie de cititori, dintre care puțini stăpânesc
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
C. este cadru didactic la liceele bucureștene „Matei Basarab” și „Gheorghe Lazăr”. Tot în București, va mai preda la Seminarul Central și la Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu”, iar între anii 1923 și 1930, la Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie. Din 1931 face parte din Consiliul Permanent al Ministerului Educației Naționale, din 1939 are funcția de director pentru învățământul universitar, iar în 1941 este numit președinte al Consiliului Permanent. Debutează în 1907, în „Convorbiri literare”, cu un articol intitulat Soarta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
pe Ioan Bianu și Ovid Densusianu. În 1921, trece examenul de docență și va fi, pe rând, asistent, apoi, din 1923, conferențiar la Catedra de istoria literaturii române, condusă de Ioan Bianu (împreună cu care va alcătui un remarcabil Album de paleografie românească. Scriere chirilică, 1926). Profesor titular va deveni în anul 1930, când primește Catedra de literatură română veche. Meritele științifice ale profesorului C., nume tot mai familiar cercurilor științifice din străinătate (participa la reuniuni științifice internaționale, publica în reviste prestigioase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
1980; ed., îngr. Rodica Rotaru și Andrei Rusu, pref. Dan Horia Mazilu, București, 1996; Mihail Kogălniceanu. Activitatea literară, București, 1942; Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito romeno a Padova (în colaborare cu Ramiro Ortiz), București, 1943. Ediții: Album de paleografie românească, București, 1926 (în colaborare cu I. Bianu); M. Kogălniceanu, Opere, Craiova, 1930; Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor adunate din gura poporului, Craiova, 1932; Constantin Cantacuzino, Istoriia Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
dă explicația că poetul are audiție colorată. După ce i albăstrise versurile lui Arthur Stavri, acest fenomen Neculai Beldiceanu a fost un intelectual român cu activitate cultural-științifică în diferite domenii: poezie, proză, jurnalistică, arheologie. A avut un interes științific deosebit pentru paleografia, epigrafia și istoria civilizației române. Provine dintr-o familie înstărită din Preuțești, județul Suceava. Îndeplinește funcții de comisar de poliție, subprefect și profesor de gimnaziu. Este publicat de reviste importante ale vremii cum sunt Convorbiri literare și Contemporanul. În portretul
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
10.Berciu, D. (1976)Neamuri și triburi tracice, Magazin istoric, nr. 1 11.Bichir, Gh. (1973)Cultura carpică, Ed. Academiei Române, București 12.Bârsănescu, Șt. (1971)Pagini nescrise în istoria culturii românești, sec.X-XVI, Ed. Academiei, București. 13.Bogdan, D. (1978)- Paleografia româno slavă, Dir. Gen. a Arhivelor Statului, București. 14.Bogdan, I. (1913)Documentele lui Ștefan cel Mare, Ed. Socec, București 15.Botezatu, R (1983)Metode geofizice ale alcătuirii geologice a României, Ed. Academiei, București. 16.Brauner, H. (1929)Comerțul și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de Filosofie și Litere, specialitatea Filosofie, a Universității din București. A obținut licența în estetică și critică literară cu renumitul prof. dr. Tudor Vianu, în 1945. În paralel, după sfatul lui Iuliu Moisil, a frecventat Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie de pe lângă Arhivele Statului. Revenit în Ardeal, în 1945, se angajează ca profesor de Literatură Română și Filosofie la Liceul „George Coșbuc“ din Năsăud și lucrează apoi la Arhivele Statului din Năsăud și Cluj (1946-1950). În februarie 1951 devine asistent la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ca cercetător științific la sectorul de istorie medie a României, condus de distinsul prof. dr. C. Cihodaru. Sub îndrumarea competentă a acestuia, a debutat ca medievist, vădind reale calități și pasiune. Încă de la început a depus eforturi susținute pentru cunoașterea paleografiei, a limbii slave și a diplomației moldovenești. Fascinația documentelor, pasiunea pentru descifrarea acestora până în resorturile cele mai intime, cu răbdare și acribie, a condus la apariția primelor contribuții științifice privind autenticitatea și datarea unor acte deja publicate, precizări cronologice din
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
împăratul Germaniei (1888-1918). 52 Eduard al VII-lea, regele Angliei (1901-1910). 53Palatul Ildiz, sediul ministerului de externe. 54 Capitala Cretei, pe atunci provincie turcească. Numele actual al orașului, care și-a pierdut rangul de capitală, este Khania. 55 Școala de paleografie și arhivistică de la Sorbona. 56 Palatul ministerului otoman de externe. 57 Departamentul afacerilor consulare de la MDE. 58 Metodă folosită și de masonii cehi, care-și ascundeau activitatea antimonarhică și antiaustriacă, constituindu-se în asociații de gimnaști (Sokolniki). 59 Seară care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
clopote de toate dimensiunile și grosimile, care, acționate de mici pîrghii, cîntă melodii întregi. * Ordinul Bunei Vestiri este echivalentul italian al Ordinului Lînei de aur sau al Ordinului Jartierei. 254 Absolvent al "Ecole des Chartes", echivalentul francez al Școlii de Paleografie și sigilografie de la București. 255 Anexarea Austriei la Germania, 15 martie 1938. 256 Este vorba de acordul semnat la 23 august 1939. 257 Privitor la regiunea Sudeților. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- DIMITRIE GHYKA Memorii (1894 1940) 6 1
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Ilie Bărbulescu, Curentele literare la români în epoca slavonismului cultural, București, 1928; Sextil Pușcariu, Limba română, vol. I: Privire generală, ed. 2, București, 1976, 94-96; Andrei Avram, Contribuții la interpretarea grafiei chirilice a primelor texte românești, București, 1964; Emil Vârtosu, Paleografia româno-chirilică, București, 1968; Al. Rosetti, Istoria limbii române de la origini până în secolul al XVII-lea, București, 1968, 437-446; Cornelia Bodea, Mihai Mitu, Ioan Budai-Deleanu, „Scrisoare către Petru Maior”, MS, 1972, 1; Slava veche și slavona românească, coordonator Pandele Olteanu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
Istoria limbii române de la origini până în secolul al XVII-lea, București, 1968, 437-446; Cornelia Bodea, Mihai Mitu, Ioan Budai-Deleanu, „Scrisoare către Petru Maior”, MS, 1972, 1; Slava veche și slavona românească, coordonator Pandele Olteanu, București, 1975, 18-28; Damian P. Bogdan, Paleografia româno-slavă, București, 1978, 131-256; G. Mihăilă, Ecouri ale alfabetului chirilic în literatura română din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului nostru, LR, 1997, 1-3; Enciclopedia limbii române, coordonator Marius Sala, București, 2001, 98, 99, 308, 309, 588; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
fratele scriitoarei Smara (Smaranda Gheorghiu). Urmează școala primară și liceul la Târgoviște, iar din 1932, cursurile de istorie din cadrul Facultății de Litere și Filosofie din București, obținând licența în 1937. În anul precedent absolvise cursurile Înaltei Școli de Arhivistică și Paleografie de pe lângă Arhivele Statului din București, prezentând ca lucrare de diplomă un repertoriu al documentelor Țării Românești, tipărit la scurtă vreme sub auspiciile așezământului lui N. Iorga de la Vălenii de Munte. A semnat primele lucrări publicate cu numele Marta Andronescu. Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285376_a_286705]
-
fundamental în istoria filologiei românești vechi. Densusianu recomandă drept principiu cronologic cursul literaturii românești cunoscând în optica lui trei vârste: aceea a influenței slavone, a influenței grecești și a „majoratului”, prin trecerea la faza modernă. În filologie, Densusianu include și paleografia, gramatica istorică, istoria 10 culturii vechi arhivistică, până la cercetarea estetică a fenomenelor lingvistice. La 21 de ani trimite la Paris studiul Aliterațiunea în limbile romanice tratând evoluția limbii la modul ei specific de dezvoltare, cuvintele având o oarecare stabilitate și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
în biserica românilor, București, 1904; Momente culturale, pref. Ilarie Chendi, București, 1904; Catalogul manuscriptelor românești (în colaborare cu Remus Caracaș și G. Nicolaiasa), I-II, București, 1907-1913, III, Craiova, 1931; Începătorii Academiei Române la 1866 și 1867, București, 1922; Album de paleografie românească (Scrierea chirilică) (în colaborare cu N. Cartojan), București, 1926. Ediții: Antim Ivireanul, Predice făcute pe la praznice mari, București, 1886; Dosoftei, Psaltirea în versuri, introd. edit., București, 1889; Vasile Alecsandri, Opere complete. Poezii, I-II, pref. edit., București, 1896; Coresi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
a Universității din București, specialitatea filosofie (are aici, ca profesori, pe Tudor Vianu și Mihai Ralea, însă audiază și cursuri ori conferințe ținute de N. Iorga), iar în paralel, după sfatul lui Iuliu Moisil, frecventează Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie de pe lângă Arhivele Statului. Colaborează cu eseuri, cronică literară, poezie la „Decalogul”, „Curentul literar”, „Universul literar”, „Claviaturi”, „Albatros”, „Meșterul Manole”, „Pagini literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Răboj năsăudean” (din 1939 conduce publicația). Își ia licența în estetică și critică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
intitulată Literatura română de ceremonial. Condica lui Gheorgachi. 1762, documentată privire asupra ceremonialului aulic din epoca bizantină până la textele care au urmat Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. Din 1939 ține cursuri la Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie din București. Numit în 1941 profesor suplinitor la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, după un an era profesor titular. Din 1947 este director la Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” din București (unde mai predase între 1935
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
pierderea marelui său muzician și prieten Ionel Perlea. Călătorind prin marginații, observăm că prima apropiere explicită de lumea orientului este lumească și aparține anilor tinereții: Variațiunile pe o temă de Anton Pann. Drumul a condus mai departe la cercetarea problematicii paleografiei bizantine și a izvorât sub o înfățișare complexă, aproape trei decenii mai târziu, în proiectul ciclului, “Bizanț după Bizant”, ca ecou al viziunii inspiratoare venind de la Nicolae Iorga. Pe linia acestui proiect se situează sonatele În marea trecere (vioară solo
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
drept că mâna care scrie capitolul secund aparține unui autoproclamat Narator Omniscient Anonim (prescurtat jucăuș NOA), însă umorul alert amortizează la timp fiecare asemenea eventual șoc. Tânărul asistent universitar Tristan Paul e torturat de eternele seminare de istoria limbii literare, paleografie slavă, decriptări chirilice și alte minunății din zona lingvisticii. Le ține aproape cu teamă, în doze mai degrabă homeopatice și - o recunoaște neprovocat - se răsfață în propria incompetență. Nu puține sunt gagurile ce rezultă de aici. Începând cu procesul în
Varză a la Cluj by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8572_a_9897]
-
există. Istoria și cercetarea literară sînt concepute mult mai lax. Erudiția a devenit o rara avis. Disciplinele facultative merg în altă direcție, considerată mai modernă, decît acelea de aplicație propriu-zis filologică. Poți încheia Literele actuale fără să fi auzit de paleografie chirilică, fără să fi urmat un curs de tehnica cercetării sau fără să ai idee de istoriografia literară. Cu o brumă de limbi clasice și de cultură umanistă. A doua cauză ține de ofertele de după absolvire. Deloc tentante sînt tocmai
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]
-
Poetologii. Mondiale și autohtone. Să nu se facă de rușine în fața erudiției lui a învățat chiar și tâmpenii. Ea a studiat sentimentalismul romantic, impresionismul, neoromantismul, neosimbolismul, primitivismul contemporan, neobarbarismul, zenitismul, dadaismul, suprarealismul, etnologia, folclorismul și curentele mitico- religioase. Transcendențele lirice. Paleografia. A plâns o Dunăre de la izvoare la vărsare. Și a început-o pe a doua. A curățat aerul din jurul său. A pus sub control anomaliile timpului. Murea de dorul lui. Ca niciun alt muritor. Și aștepta.
Orfan de Dumnezeu by Ljubica Raichici () [Corola-journal/Imaginative/4818_a_6143]
-
chiar cu pericolul de a o păți ca de la Tocilescu, și m-am gândit mult la modul de a te face solid, solid mai pe sus de toate. Ar fi foarte bine să urmezi cu asiduitate și la cursul de paleografie, necesar unui lingvist, ca și unui filolog, ca și unui istoric."; "V-am scris Dv. această scrisoare, fiindcă Dv. sunteți omul competent în specialitatea pentru care m-ați trimes și pentru că dacă n-aveam încrederea Dv. nu aș fi fost
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]