301 matches
-
bine. b. Temelia construcției genetice Omul paleolitic reprezintă temelia construcției etnice nu doar pentru noi, ci și pentru populațiile care stăpânesc teritorii întinse de la Marea Adriatica până în bazinul Niprului. Și în prezent, în acest spațiu, grosul populației a păstrat fondul genetic paleolitic, Hg I2 continuând să fie majoritar sau dominant în pofida tuturor vicisitudinilor pe care le-a îndurat. Îl găsim repliat masiv în lanțul muntos carpato balcanic, unde s-a readaptat condițiilor naturale. Așa a reușit să supraviețuiască acest genotip în vremurile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
existența unei ponderi mai consistente a lexicului pre indo european 115. Se conturează tot mai credibil ideea că o mare parte din populațiile balcanice vorbeau, încă din neolitic, idiomuri indo europene vechi, în combinație cu grupuri reziduale care păstrau substratul paleolitic mediteranean (de pildă, basc, care a supraviețuit până azi) sau asianic caucazian (de exemplu, hitit, care s-a manifestat până în Antichitate). Ne raportăm la un fond lingvistic comun care a supraviețuit, sub o anumită formă, până acum. În cazul limbilor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
comunități nu s-a manifestat și datorită faptului că exista pământ suficient de expansiune agricolă. Terasele râurilor, semi inundabile, pe care s-au fondat civilizațiile agricole, erau relativ ostile traiului. Prin urmare, la aceste terenuri nu prea râvneau nici măcar grupurile paleolitice rămase la stadiul de vânători și culegători (Hg I1). Mai violente datorită modului de viață păstrat, aceste populații preferau zonele împădurite ale munților sau întinderile stepei. Așadar, societățile dezvoltate în spațiul românesc au fost dominate mult timp de o puternică
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mult mai capabile de compromis, permițând o fuziune mai facilă cu autohtonii pe meleagurile cărora au năvălit 145. Incapacitatea de crearea a unor structuri de putere de durată este susceptibilă a dovedi la traco iliri și amestecul profund cu fondul paleolitic și neolitic mai pacifist (matriarhal) care și-a menținut consistența. Ar trebui să facem o distincție și în rândul geto dacilor, luând în calcul că, în pofida apartenenței la același fond etno lingvistic, ar fi putut exista o diferență pe linia
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Acest model de conviețuire care se baza pe dreptul valah nu se limita doar la Moldova, ci se extindea până în Galiția și Podolia, unde existau multe sate dublete (de exemplu, Pisarevska Russka, Pisarevska Voloska). 82 În general, cercetările creditează complexul paleolitic, adică Hg I, cu aproximativ 30%, deși sunt studii care urcă spre 40%, iar altele coboară până spre 20% din totalul ansamblului nostru genetic (în această pondere Hg I2 constituie cvasi totalitatea, însă trebuie inclus și Hg I1, atestat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vreme îndelungată, teritoriul, prada și peștera, ursul a acumulat de-a lungul câtorva mii de ani aproape toate titlurile de glorie, pentru a cunoaște, în ultima vreme, ce înseamnă nenorocirea. Stimat, admirat și folosit ca sursă a imaginarului de omul paleolitic, considerat o rudă apropiată (vânează, pescuiește, stă în două picioare, are un schelet și o structură osoasă asemănătoare cu ale omului), aflat la baza tuturor mitologiilor europene, revendicat ca strămoș de nenumărați suverani (în special cei ai Danemarcei și Norvegiei
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
chiar încorporat ca strategie în unele dintre operele sale. Baudrillard observă această revitalizare a trecutului în postmodernism (în mod ironic, el afirmă că suntem martorii "eliberării fosilelor") "dacă modernitatea a suscitat explorarea antropologică, postmodernitatea a suscitat o veritabilă pasiune neoși paleolitică"28. Așa cum subliniază Eco în Apostille au Nom de la rose, postmodernismul revizitează trecutul, îl reinteroghează, dar nu într-o manieră "inocentă", ci "cu ironie" și cu o mare înclinație către paradox și alte jocuri metalingvistice. Trecutul nu poate fi pur
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Lamele cu ambele laturi retușate au fost identificate în număr de 24, reprezentând 38,70% din numărul total al pieselor încadrate în această grupă. Constatăm, de asemenea, prezența a trei exemplare cu retușe alternante (așa numita lamelle Dufour, de tradiție paleolitică; DEMARS, LAURENT 1992, 25). Materia primă utilizată pentru realizarea acestui tip de unealtă o constituie, fără excepție, silexul de Prut. Lamele trunchiate, definite de prezența la una din extremități a retușelor, sunt atestate în număr de cinci, reprezentând 8,06
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
dispare din viața socială, cu atât imaginea este mai puțin vie, iar nevoia noastră de imagini mai puțin vitală. De ce, de atâta timp, congenerii mei țin să lase în urma lor figuri vizibile pe suprafețe dure, netede și delimitate (deși peretele paleolitic era inegal și lipsit de contururi, iar rama tabloului este un fapt destul de recent)? De ce aceste glife, gravuri și desene rupestre, de ce aceste volume înălțate, cromlehuri, betili, acrolite, coloși, hermeși, idoli sau statui umane? De ce, pe scurt, există o imagine
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
din salubrul orizont cotidian. Renan, Viitorul științei: Va veni o zi când marele artist va fi ceva învechit, aproape inutil". Poate că o umanitate foarte puternică n-ar mai avea cu adevărat nevoie de artiști. În 30000, în marea sărăcie paleolitică, imaginea țâșnește la punctul de întâlnire dintre o panică și un început de tehnică. Atâta timp cât panica este mai puternică decât mijlocul tehnic, avem magie și proiecția ei vizibilă, idolul. Când panoplia tehnică primează încetul cu încetul asupra panicii, iar capacitatea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ea corespunde unei tendințe generale, unui ciclu de maturizare și că abstractul este într-adevăr la sursa expresiei grafice"57. Cu largile și calmele lui regularități, specialistul în preistorie vine în mod util în ajutorul miopiilor noastre. Rezumând traiectoria artei paleolitice, care ține între -30000 și -8000, Leroi-Gourhan, o decupează în patru stiluri sau perioade. Stilul 1 (30-25000), simbolicul sau pre-figurativul (incizii, cupule sau serii ritmice). Stilul 2 (circa 20000), trecerea de la semn la primele figuri. Stilul 3 (15000), punct de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
decalc al aparențelor (artele primitive cultivă abstracția ritmică); ajunge aici pe nesimțite și, dincolo de un anumit punct de coincidență, redarea iluzionistă precede epuizarea realistă, apoi căutarea unui nou început prin întoarcerea la o stilizare puternică. Totul se petrece ca și cum ciclul paleolitic s-ar "repeta", mai strălucitor și mai scurt, în ciclul greco-latin, pe care-l reia ciclul creștin, apoi cel al artei moderne. Cronologia nu indică așadar maturitatea unei arte. O figură magdaleniană din anul 10000 are mai multă precizie anatomică
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
multă la mai puțină încărcătură simbolică, până la reîncărcarea bateriilor prin golire, pentru a mia conversie (de la idol la artă și, în fine, la vizual). Și, cu puțin curaj, n-am putea regăsi oare într-o anume istorie a cinematografului cursul paleolitic? Am vedea-o, prescurtată, începând în exterior prin imaginea-indice, documentară, mărturie a lumii brute, cu frații Lumière; continuând în studio prin imaginea-icoană a academismului narativ din anii treizeci, patruzeci și cincizeci; virând apoi spre imaginea-simbol și manierism prin camera-stilou a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
puțin respectabil al Originii). Era înainte de expediția lui Bonaparte și de gravurile lui Vivant-Denon, diplomatul artist care, călare, a desenat unul câte unul templele întâlnite în cale. Karnak nu exista în ochii secolului al XVIII-lea, nici preistoria (primul desen paleolitic, un os pe care erau gravate două căprioare, a fost descoperit în 1834, iar în 1879 frescele de la Altamira au fost desconsiderate, fiind socotite înșelătoria unui cioban). Pentru filosofii care au inventat arta și gustul, "copilăria istorică a umanității" își
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
independență, formală și tematică. Contemporan cu Dürer (marele călător care împingea îndrăzneala până la a picta în acuarelă și guașă trecători alpine, heleșteie, râuri), Joachim Patinir (1475-1524), născut la Anvers, trece oficial drept inventatorul specialității landskap. Nu existau peisaje în pictura paleolitică, plină de animale, nici în decorațiunile egiptene, pline de bărci și papirusuri. Aproape deloc în ceramica greacă, în afară câtorva sugestii abstracte sau aluzive. Locurile sunt subordonate miturilor sau necesităților acțiunii dramatice, pe scena de teatru. Plastica romană a fost
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
insista deseori asupra etimologiei termenilor acestei bucătării, având convingerea că originea numelui unor bucate poate furniza informații despre sorgintea lor, fie și pe traseul întortocheat (vezi cazul stufatului...) al preluărilor influențelor străine în gastronomia noastră. Bucătăria țărănească: măduvă tracică sau... paleolitică? Radu Anton Roman face o netă distincție între diferitele „straturi“ ale bucătăriei românești: ar exista, pe de o parte, substratul, „marea bucătărie țărănească“, moștenitoare a unei tradiții culinare băștinașe, „spectaculoasă și cu măduvă tracică“ și, pe de alta, la capătul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
accesul persoanelor cu handicap locomotor. ( O. P.) Grota de la Brânzeni Stațiunile situate în grote și caverne sunt destul de rare pe teritoriul Republicii Moldova. În total se cunosc numai nouă stațiuni unde au locuit oamenii de pe teritoriul actualei Republici Moldova în perioadele paleolitică și mezolitică. Cea mai bogată în mostre arheologice s-a dovedit a fi grota de lângă satul Brânzeni, unde, în cadrul săpăturilor arheologice, au fost descoperite circa 8 000 de obiecte din cremene. Grota prezintă o nișă în stratul de calcar adâncă
Agenda2005-49-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284470_a_285799]
-
folosit de omul de Cro Magnon în timpul ultimei perioade glaciare (Wiirm), la confecționarea unor unelte și arme de vânătoare (răzuitoare, lame retușate semiabrupt, vârfuri de lance etc.). Faptul că acestea au fost extrase și utilizate, de o ceată de vânători paleolitici, este argumentat de existența unor asemenea piese de silex, inerente culturii Aurignaciene, în punctul "Huciul lui Cantemir", la 1 Km NE de Țibana. Una din așezările de la sfârșitul paleoliticului aparținând culturii Gravetiene, situată la 406 m altitudine, a fost pusă
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
specialiș ti pe platoul calcaros "Mlaștina la Iezer", în proximitatea hotarului comunelor Țibana, Țibănești și Mironeasa, având o vechime de cea 20000 ani. Repartizarea pe epoci a stațiunilor arheologice din comuna îibănaș ti se grupează în felul următor: 1. Epoca paleolitică: 2 așezări existente și încă 2 probabile; 2. Epoca neolitică: 4 așezări; 3.Perioada de tranziție către epoca bronzului: 2 așezări; 4. Epoca bronzului: 5 așezări; 5. Prima epocă a fierului (Hallstatt): 3 așezări; 6. A doua epocă a fierului
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
că numele Iașului provine de la un vechi trib, iasigeți ( iazygii ), stabiliți în această zonă în jurul datei 100 î.e.n. Dar, spațiul era locuit cu mult înainte, după cum susțin arheologii - prin descoperirea satului Cucuteni - care a fost un puternic centru al culturii paleolitice. Orașul Iași, al celor șapte coline, a fost menționat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuși, deoarece existau clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu presupusa Biserică armeană costruită
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
CEI UITAȚI:FEMEILE ȘI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE Mircea Anghelinu, Loredana Niță (Târgoviște) În memoria caldului Profesor și Prieten care ne-a fost Ilie Borziac Rezumat Prezentul studiu își propune o evaluare sintetică a statutului socio-economic a femeilor și copiilor din paleolitic. În opinia autorilor, reconstituirea socialității paleolitice
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
PALEOLITICE Mircea Anghelinu, Loredana Niță (Târgoviște) În memoria caldului Profesor și Prieten care ne-a fost Ilie Borziac Rezumat Prezentul studiu își propune o evaluare sintetică a statutului socio-economic a femeilor și copiilor din paleolitic. În opinia autorilor, reconstituirea socialității paleolitice face obiectul unei serii de stereotipuri, bazate pe translatarea subtilă a unor realități contemporane asupra societăților din Pleistocen, dar și, în parte, de informații selectiv extrase din etnografia vânătorilor-culegătorilor actuali. Una dintre cele mai importante prejudecăți criticate aici o reprezintă
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de stereotipuri, bazate pe translatarea subtilă a unor realități contemporane asupra societăților din Pleistocen, dar și, în parte, de informații selectiv extrase din etnografia vânătorilor-culegătorilor actuali. Una dintre cele mai importante prejudecăți criticate aici o reprezintă asocierea pripită dintre societățile paleolitice și cele vânătorești din medii reci, respectiv corolarul său fidel, importanța activităților de subzistență masculine, cuplată cu statutul secundar și, inerent, subordonat social al femeilor și copiilor. În opinia autorilor, acest stereotip socio-economic este lipsit de orice bază empirică, cel
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
subzistență masculine, cuplată cu statutul secundar și, inerent, subordonat social al femeilor și copiilor. În opinia autorilor, acest stereotip socio-economic este lipsit de orice bază empirică, cel puțin până în paleoliticul superior mijlociu. În acest sens, evoluția socială din decursul epocii paleolitice - mediată de contexte ecologice diverse, doar ocazional riguroase, ca și de cumulul tehnologic gradual -, deși a cunoscut subtile restructurări, nu a oferit, ca regulă generală, condiții pentru instaurarea, altfel decât viageră, a unei inegalități de statut între indivizi, indiferent de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
autorilor, după adoptarea economiei productive. Evidențierea importanței vitale a contribuției culturale a femeilor și copiilor este însoțită, în partea finală a studiului, de câteva observații legate de acțiunea, frecvent ignorată, a acestor categorii sociale în geneza documentației arheologice de vârstă paleolitică. 1. Introducere Orice investigație istorică și orice narațiune reieșită din aceasta sunt nevoite să aleagă, pentru a putea măsura diferența - fie ea un simplu „eveniment”, sau ansambluri de practici și valori ale comunității umane studiate -, câteva repere conceptuale considerate, prin
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]