113 matches
-
cea a unei munci organizate, ce avea să culmineze cu Biblia de la București, tipărită în 1688. O dovedește începerea chiar de către fiul lui Coresi, Șerban, împreună cu Matei Grămaticul, a traducerii sistematice a Scripturii, pornind chiar de la Vechiul Testament. Sub numele de Palia (de la vechiul grecesc paleos, „vechi”), se tipăresc în 1582, la Orăștie, primele două capitole ale Vechiului Testament, Facerea (Bitia) și Ieșirea (Ishodul), transpuse în românește după o Biblie maghiară tradusă de predicatorul clujean Gáspár Heltai, elev al lui Philip Melanchton
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
primele două capitole ale Vechiului Testament, Facerea (Bitia) și Ieșirea (Ishodul), transpuse în românește după o Biblie maghiară tradusă de predicatorul clujean Gáspár Heltai, elev al lui Philip Melanchton. Ca și prima tipăritură coresiană în limba română, Întrebare creștinească (1559), Palia de la Orăștie decurge și ea dintr-o inițiativă a reformaților ardeleni (sași și maghiari, deopotrivă), de a calviniza sau luteraniza majoritatea ortodoxă românească a Principatului, spre a crea o contrapondere catolicismului, care găsea mai lesne un limbaj comun cu ortodocșii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
sunt înregistrate în Protocolli # Intrări % din Total Funcții 185 40,2 Beneficii ecleziastice 84 18,2 Mulțumiri pentru darurile primite 33 7,2 Solicitări pentru prorietatea comunala 8 1,7 Arbitrarea disputelor 6 1,3 Burse studențești 5 1,1 Palii [curse de cai] 2 0,4 Nespecificate sau alte motive 137 29,8 Total 460 99,9% De departe cel mai frecvent motiv al lui Lorenzo de a scrie acestor guverne implică numirile candidaților pentru posturile locale, în timp ce al doilea
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Traduceri din poeții moderni unguri, Oradea Mare, 1922; [Brody S., Papp D. ș.a.], în Antologia literaturii maghiare, îngr. Const. Olariu, pref. Mihai Beniuc, III, București, 1968, 8-30, 85-91, 93-98, 479-496, 502-508, IV, București, 1969, 8, 96-116, 316-335. Repere bibliografice: A. Palia, „Lăură”, „Cultură poporului”, 1923, 29; Sebastian Bornemisa, Traducerile domnului Ilieșiu, CZ, 1923, 21; Vasile Bogrea, Cronică, R, 1923, 23; Sebastian Bornemisa, „Cetățile melancoliei”, CZ, 1924, 1-2; Perpessicius, Opere, XII, 528; Sev. Voicu, „Grădină cu flori de toamnă”, TIA, 1940, 110
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
PALIA DE LA ORĂȘTIE, prima traducere românească a cărților Geneza și Exodul din Vechiul Testament, apărută în 1582. A fost tipărită de diecii Șerban Coresi și Marien. Din predoslovie se înțelege că lucrarea este o urmare a mișcării generale de românizare a cultului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288630_a_289959]
-
Ștefan Herce, „propovăduitorul Evangheliei” în Sebeș, Efrem Zacan, dascăl în Sebeș, Moise Peștișel, „propăvăduitorul Evangheliei” în Lugoj, și Archirie, protopop al Hunedoarei - au folosit un text maghiar, orientându-se și după versiunile slavonă și latină ale Bibliei. Textul cuprins în Palia de la Orăștie este un foarte prețios document lingvistic al epocii, important și prin strădania traducătorilor de a unifica limba, înlăturând particularitățile regionale. Se demonstrează totodată posibilitățile limbii române, capacitatea acesteia de a fi o limbă de cultură. Apărută la scurt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288630_a_289959]
-
traducătorilor de a unifica limba, înlăturând particularitățile regionale. Se demonstrează totodată posibilitățile limbii române, capacitatea acesteia de a fi o limbă de cultură. Apărută la scurt timp după tipăriturile coresiene, cartea aduce o nouă contribuție la formarea limbii literare. Ediții: Palia, Orăștie, 1582; ed. fragmentară îngr. și introd. Mario Roques, Paris, 1925; Palia de la Orăștie, îngr. și introd. Viorica Pamfile, București, 1968; Palia istorică, îngr. Alexandra Moraru și Mihai Moraru, București, 2001. Repere bibliografice: Iosif Popovici, Palia de la Orăștie. 1582, AAR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288630_a_289959]
-
limbii române, capacitatea acesteia de a fi o limbă de cultură. Apărută la scurt timp după tipăriturile coresiene, cartea aduce o nouă contribuție la formarea limbii literare. Ediții: Palia, Orăștie, 1582; ed. fragmentară îngr. și introd. Mario Roques, Paris, 1925; Palia de la Orăștie, îngr. și introd. Viorica Pamfile, București, 1968; Palia istorică, îngr. Alexandra Moraru și Mihai Moraru, București, 2001. Repere bibliografice: Iosif Popovici, Palia de la Orăștie. 1582, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXXIII, 1910-1911; Ioan Bălan, Limba cărților bisericești, Blaj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288630_a_289959]
-
cultură. Apărută la scurt timp după tipăriturile coresiene, cartea aduce o nouă contribuție la formarea limbii literare. Ediții: Palia, Orăștie, 1582; ed. fragmentară îngr. și introd. Mario Roques, Paris, 1925; Palia de la Orăștie, îngr. și introd. Viorica Pamfile, București, 1968; Palia istorică, îngr. Alexandra Moraru și Mihai Moraru, București, 2001. Repere bibliografice: Iosif Popovici, Palia de la Orăștie. 1582, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXXIII, 1910-1911; Ioan Bălan, Limba cărților bisericești, Blaj, 1914, 119-126; Iorga, Ist. lit., I, 203-206; Ciobanu, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288630_a_289959]
-
formarea limbii literare. Ediții: Palia, Orăștie, 1582; ed. fragmentară îngr. și introd. Mario Roques, Paris, 1925; Palia de la Orăștie, îngr. și introd. Viorica Pamfile, București, 1968; Palia istorică, îngr. Alexandra Moraru și Mihai Moraru, București, 2001. Repere bibliografice: Iosif Popovici, Palia de la Orăștie. 1582, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXXIII, 1910-1911; Ioan Bălan, Limba cărților bisericești, Blaj, 1914, 119-126; Iorga, Ist. lit., I, 203-206; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 123-126; Ist. lit., I, 294-295; Ion Gheție, Palia de la Orăștie. 1581-1582, LR, 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288630_a_289959]
-
2001. Repere bibliografice: Iosif Popovici, Palia de la Orăștie. 1582, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XXXIII, 1910-1911; Ioan Bălan, Limba cărților bisericești, Blaj, 1914, 119-126; Iorga, Ist. lit., I, 203-206; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 123-126; Ist. lit., I, 294-295; Ion Gheție, Palia de la Orăștie. 1581-1582, LR, 1968, 6; Dicț. lit. 1900, 655-656. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288630_a_289959]
-
parte din celebrul Codex Aureus (secolul IX), cealaltă parte aflându-se la Vatican, manuscrise miniate de o valoare inestimabilă, o excepțională colecție de incunabule germane și italiene, monumente ale artei tiparului european (atelierele Elzevier Manuzio, Frobenius, Plantin) cât și românesc (Palia de la Orăștie, 1582; Noul Testament de la Bălgrad, 1648; îndreptarea legii, 1642, Târgoviște). * Biblioteca Teleki-Bolyai(Târgu-Mureș) Cea mai renumită bibliotecă din Transilvania secolului al XVIII-lea a fost cea a contelui Samuel Teleki din Târgu Mureș, cancelar al Transilvaniei, colecționar pasionat. Catalogul
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
che la Francia diventi una mera pedina sullo scacchiere internazionale, îl Generale vuole assicurare che l'Europa, che consideră la madre di tutte le civiltà, ridiventi uno dei principali protagoniști, dopo essere stată per venti anni una semplice poștă în palio a causa delle proprie divisioni". 14 Sul discorso di Kennedy cfr., L. Covatta, G. Rocchi, John F. Kennedy. L'uomo della Nuova Frontieră, Massimo, Milano, 1964, pp. 289-296: "Noi non consideriamo l'Europa forțe e unită come una rivale, mă
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
a Politehnicii din Iași. PAMFIL, Carmen-Gabriela (născută Toma, în 1950), doctor, cercetător la Institutul de Filologie „A. Philippide” din Iași. PATRAȘ, Marcel (n. 1937), doctor inginer, profesor universitar și decan al Facultății de Construcții la Institutul Politehnic din Iași, autor; PALIE, Marian, poet și prozator. Autor. PĂUNESCU, Chesarie, arhimandrit, traducător, episcop de Constantă și Dunărea de Jos; PETRACHE, Constantin (n. 1913), pictor; PLUGARU, Ștefan(1974), istoric. POGÂNGEANU, Petru Ir. (1910-1993), profesor universitar la Cluj-Napoca, autor; POGÂNGEANU, Petru St. (n. 1933-1997), profesor
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
la Cluj, în 1703; cele două dicționare bănățene, Anonymus Caransebesiensis și Lexicon Masilianum, din a doua jumătate a secolului al XVII-lea etc.). Practic însă literatura în limba română a secolelor al XVI-lea - al XVIII-lea, cuprinzând traducerile Bibliei (Palia de la Orăștie, 1582, Noul Testament de la Bălgrad, 1648, Biblia de la București, 1688), scrierile lui Dosoftei (Psaltirea în versuri, Viețile sfinților ș.a.), ale cronicarilor Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin, Ion Neculce ș.a., o parte din opera lui Dimitrie Cantemir, istoriile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
duce în Piazza delle Erbe pentru a fi ocărât de mulțime. Dar a rămas o simplă amenințare. Capitolul II Fiul cizmarului (1873-1886) Școlile primare Pe la trei ani, Giovannino a fost înscris la Grădinița de copii Santa Caterina, din Calea Porta Palio. Educatoare era domnișoara Giulia Botteon, o bună educatoare și o creștină minunată. Perioada grădiniței (dura 5 ani) corespundea și primului ciclu al școlii elementare, corespunzătoare primelor două clase. Din când în când, don Giovanni, în momentele de intimitate cu colaboratorii
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de ani, Calabria, pe 10 decembrie 1894, s-a dus la Comisariatul militar. După cinci zile, i-au adus la cunoștință că a fost repartizat la Compania a V-a Sanitară, care lucra în spitalul militar din Verona, lângă Porta Palio și Porta Nuova. I-au consemnat o ținută militară, nu chiar de mărimea lui, care îl făcea neîndemânatic și încurcat în mișcări. A acceptat și această umilire, râzând de situație. Și nu a voit ca mama ori surioara Teresa să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
traducea ca beție în pagina șase din The New York Post. Cina la Canal Bar cu Judd Nelson și Robert Downey Jr., starurile din ecranizarea romanului Puțin sub zero, desemna „comportament dubios“ (corect, dar totuși). O întâlnire nevinovată în timpul prânzului la Palio cu Ally Sheedy pentru a discuta un scenariu era decodată ca relație intimă. Însă eu eram cel care mă expuneam - nu căutasem să m-ascund - așa că la ce altceva să mă aștept? Acceptasem să fac reclamă pentru Rayban la douăzeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
episcopul de Oradea, Ignatie Darabant, unul dintre prelații care au încurajat mult această mișcare de înnoire culturală și națională. A început munca pe la 1783, după textul grecesc și cel latinesc, nu fără a fi consultat și cărți anterioare în românește: Palia de la Orăștie, Noul Testament de la Bălgrad și Biblia de la București. Face uneori aluzii la textul ebraic, la cel arab și persan, deși, cel puțin pe ultimele două, e improbabil să le fi utilizat direct. A continuat, cu întreruperi, cam un deceniu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285723_a_287052]
-
I. Iordan, București: Editura de Stat pentru Literatură și Artă, ed. a II-a, 1959, 31-388. NT.1648 Noul Testament. Ed. Alba Iulia: Reîntregirea, 1998. PH.1500-10 Psaltirea Hurmuzaki, ed. I. Gheție și M. Teodorescu, București: Editura Academiei Române, 2005. PI.~1650 Palia istorică. Ed. A. Roman Moraru, M. Moraru, București: Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2001, 101-243 ( Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 4). PO.1582 Palia de la Orăștie. Ed. V. Pamfil, București: Editura Academiei, 1968. Prav.1581 Pravila
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ed. I. Gheție și M. Teodorescu, București: Editura Academiei Române, 2005. PI.~1650 Palia istorică. Ed. A. Roman Moraru, M. Moraru, București: Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2001, 101-243 ( Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 4). PO.1582 Palia de la Orăștie. Ed. V. Pamfil, București: Editura Academiei, 1968. Prav.1581 Pravila ritorului Lucaci. Ed. I. Rizescu, București: Editura Academiei, 1971, 161-83. Prav.1646 Carte românească de învățătură. Ed.: Carte românească de învățătură. 1646, ed. Colectivul pentru vechiul drept românesc
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Contribuția fraților Radu și Șerban Greceanu în cultura bisericcească și laică, Udriște Năsturel și răspândirea romanului religios „Varlaam și Ioasaf”, Influența romanului „Varlaam și Ioasaf” în folclorul românesc, Contribuții la viața cronicarului Gr. Ureche, Contribuții la două opere bisericești: I.„Palia de la Orăștie”, 1582, II. „Leviticul de la Belgrad”, cam 1650, Contribuții la viața și opera lui Dragoș Eustratie Logofătul, Informațiuni necunoscute asupra lui Dimitrie Cantemir, Al. Hâjdeu, mitropolitul Dosoftei, Neculai Milescu, Miron Costin, mitropolitul Veniamin Costache, Vlad Dracul și Tudosie Dubău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
cel care a adăpostit o altă anchetă cu temă memorabilă, din care s-a alcătuit o minunată cartea, în lumea taților, atunci răspunzând 25 de scriitori. Acum, în deschidere, ne este oferit Decalogul în trei variante, în rostirea străveche din Palia de la Orăștie, 1582 (Ishodul 20, 2-17), imediat cel din Biblia de la București, 1688 (Ieșirea 20, 2-17), și cel de găsit în Biblia de la Blaj, din 1795 (Ieșirea 20, 2-17). La distanță în timp de câte o sută de ani, pe
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
la sala „Orizont”, la organizarea a 35 de ani de la nașterea Cenaclului SF „H. G. Wells”. Era același Micea Șerbănescu, parcă neatins de aripa necruțătoare a timpului. Iar după ce i-am lecturat ultimele două cărți recent apărute, respectiv „Dincoace de Palia de la Orăștie” (Editura de Vest, Timișoara, 2004) și, respectiv, „Timișoara, memorie literară (II)” (Editura „Artpress”, Timișoara, 2004), am decis să intru în tunelul timpului, în viața de gazetar a domniei-sale. Mai cu seamă că este unul dintre ultimii mohicani ai
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]
-
titluri: „Când D’Artagnan a fost să fie fată”, „Floare și îngheț”, „Competiția”, „Gemenii n-au nevoie de cuvinte”, „Toamna târziu când bate vântul”, „Romanul dragostei dintâi”, „Timișoara, memorie literară” volumele I și II (2000 și, respectiv, 2004), „Dincoace de Palia de la Orăștie” - memorialistică și istorie literară. A fost conducător al cenaclului „Pavel Bellu”, redactor-șef al revistei „Anotimpuri literare” al Casei de Cultură a municipiului Timișoara. După 1989 a fost distins cu mai multe premii literare și distincții: „Diploma Salonului
Agenda2005-04-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283314_a_284643]