656 matches
-
concentrează alteritatea radicală din privirea Meduzei - trebuie ucisă ca să nu ucidă. Spre norocul lui, chiar în clipa când Apostol își întinde lacom amândouă mâinile murmurând cu gâtul uscat „Lumina !... Lumina !...”, razele se sting de „parcă le-ar fi retezat un paloș de călău”, iar în mintea locotenentului încolțește „gândul că aceasta e ora dezertorilor...” De vreme ce posibilitatea trădării jurământului militar - și, implicit, a pactului conjugal - nu i se mai pare respingătoare, Bologa poate înainta fără remușcări prin șanțurile întortocheate, „cu ochii strălucitori
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
Domn bine caut scoate seara lume.// Odăi 3 închiriez + antreluță./ Pierdut ieri dimineață brilănțel./ Văzut hengheri azi stop mumos cățel./ Uitat muscal banchetă umbreluță.// Duzini mănuși piei câine cumpăr 2./ Uitat bagaj tren Bucarest-Berlin/ via Mizil. Vând blană zibelin./ Schimb paloș vechiu arme albe nouă.” Nicolae Manolescu are dreptate atunci când subliniază faptul că Foarță e „un manierist și un ludic, uzând și abuzând de jocuri de limbaj”. Autorul Simplerozelor e, indiscutabil, cel mai original poet român de azi, un poet ce
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
moment. Speram să aibă înțelepciunea necesară să nu rupă USL, speram să nu dorească PSD să aibă un candidat propriu la președinție, speram multe. Le vom avea pe toate. De la centru se vor tăia capetele liberalilor care ajung în raza paloșului domnului Ponta, în teritoriu, baronii locali PNL vor tăia capete de pesediști. Ura va crește așa cum n-a fost nici atunci când țara era condusă de un singur partid portocaliu și încă era condusă discreționar după cum dorea domnul Băsescu", a mai
Chirieac, despre ruperea USL: Vom avea un război de gherilă () [Corola-journal/Journalistic/32066_a_33391]
-
cu hrisov, din izvor... Din file de vechi manuscrise Sigilii vorbesc cu viu grai; în inimi cuvintele scrise și țara, cu mândrul ei plai. Românii vorbind de-a lor fapte Istorie, dor împletesc și fulgere-n cerul de noapte Scriu paloșe... Cronici doinesc... Sub cer cu medalii de stele, Condeie fir roșu urzesc ... RENAȘTERE Sub teasc se scriu întâiele ceasloave și multe călimări rămân secate, începe neamul a ,,căta” la slove și-a scrie-n cronici întâmplări uitate... Un veac de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
care se desprinse, se frânse și săbiuța viteazului Gavril, iar vârful rupt crestă din plin solzii lui Oliviu. - Înainte, strigă Otilia, împinsă ca din arc când garda de elită a Somnului Protector se năpusti peste Gavril și-l masacră cu paloșele. Dar nimeni nu veni în urma ei. Ultimii șase soldați din București se lăsaseră în iarbă, străpunși de săgeți. ș...ț - Gavril zace întins la picioarele mele, cu ciotul săbiuței frânte în mâini. L-au ucis cu zeci de lovituri gărzile
Moartea domnului Pisicâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10009_a_11334]
-
cunoscută, ne permitem s-o reproducem aici în întregime: “Întâiul Rege-aci, în brazi sub creste / Și-a prăznuit în piatră biruința / Și-asemeni lui Manole din poveste / La temelie și-a zidit credința.// De-atunci șireag cincizeci de ani trecură, / Paloș de sânge le-a roșit văleatul / Și-un vis slăvit de-a veacurilor gură / S-a izbândit de-a lungul și de-a latul.// Bătrâne Domn, când vin să-ți văd lăcașul / Îți cer povața Ta să-mi reînvie / Eu
Ediție Goga la “Univers Enciclopedic” by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/13419_a_14744]
-
știți că s-a scris și în ziare! În plus, reporterii noștri speciali din viitor, au interceptat și niște documente pe care vi le punem la dispoziție chiar acum. Doamnelor și domnilor, scoateți batistele! Vă prezentăm în exclusivitate jurnalul Androginei Paloș, o tânără din România viitorului, o Românie fără Mihaela Rădulescu și Andreea Marin, dar și fără bărbați. Joi, 13 martie 127.008 Iar s-a stricat cratița-minune! Mi-a inversat varza proteică cu rața dietetică și întotdeauna mă înțeapă bila
Cum ar arăta lumea fără bărbaţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19343_a_20668]
-
o cunună. Era semn că în curând va urma o vreme mohorâtă cu ploi însoțite de fulgere care vor brăzda cerul și vor lumina pentru o clipă întinderile, urmate de tunete ce vor spinteca văzduhul de se vor cutremura munții. Paloș și Prințesa erau așezați pe un brad răgăliat de vânt. El o strângea în brațe topindu-se sub văpaia ochilor ei, în timp ce prințesa îl ținea de după gât și îi cuprinsese mijlocul între coapse. - Iubitule, mi-ai cunoscut părinții, castelul în
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
este rodul iubirii noastre! - Am să vorbesc cu tata să organizeze un bal în cinstea noastră, Marele Bal al Prințesei Vampirice! Își apropie buzele de ale bărbatului său și le înțepă ușor cu caninii. - Cât de dulce ești, dragul meu! Paloș o apleacă ușor pe spate și afundându-și fața între sânii ei rotunzi și albi îi sărută. - Ai un gust plăcut ca un fagure de miere! Dorința celor doi îndrăgostiți ajunse la urechile Contelui și ale Contesei. Aceștia organizară la
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
pe de o parte, iar pe de alta prințesa și proaspătul prinț. Cercetările sale eșuară însă, deoarece nu află locul mormintelor acestora. Contesa venea probabil de undeva din occident și își transportase trupul lângă cel al lui Dracula. Cât despre Paloș, cu el se petrecuse un lucru neobișnuit. Era singurul vampir care încă nu murise ca om și care avea două vieți. Cât despre prințesă, nici nu se punea problema cadavrului, fiindcă se născuse din doi vampiri! Întreaga noapte, Ursuz o
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
ciudățenie. Te previn că și noi avem un punct vulnerabil: inima! - Stai liniștită! Noi trebuie să ne vedem de veșnicia noastră și de fătul care se va naște în curând. - El va fi prințul moștenitor, urmașul lui Dracula! Auzind acestea, Paloș căzu pe gânduri. „Probabil așa a fost lăsat de Creator ca orice început să aibă și un sfârșit, oricât de îndepărtat ar fi el. Ideea existenței veșnice mi se pare o absurditate, chiar dacă ești vampir.” Avea impresia că sosise în
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
Publicat în: Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017 Toate Articolele Autorului IMPERII DE SLUGARNICI În ochii grei, plini de necaz, se-apasă-a mea durere Durerea demnă de-a muri tot vertical și drept, Ca stâlp de luptă-ntre hiene, ca paloș ce se cere Să taie fără de tăgadă onoarea ștearsă-n piept. Zeloți, hulpavi și plimbă lemne se scaldă-n pedestal Urcați prin fals, fără de merit și lași de-a lor făptură Cu bani furați din sânul țării au lauri luați
IMPERII DE SLUGARNICI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383467_a_384796]
-
de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017. IMPERII DE SLUGARNICI În ochii grei, plini de necaz, se-apasă-a mea durere Durerea demnă de-a muri tot vertical și drept, Ca stâlp de luptă-ntre hiene, ca paloș ce se cere Să taie fără de tăgadă onoarea ștearsă-n piept. Zeloți, hulpavi și plimbă lemne se scaldă-n pedestal Urcați prin fals, fără de merit și lași de-a lor făptură Cu bani furați din sânul țării au lauri luați
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
în jilțuri Tronează-n societatea cultă, ce vor numită-a fi ... Citește mai mult IMPERII DE SLUGARNICIÎn ochii grei, plini de necaz, se-apasă-a mea durereDurerea demnă de-a muri tot vertical și drept,Ca stâlp de luptă-ntre hiene, ca paloș ce se cereSă taie fără de tăgadă onoarea ștearsă-n piept.Zeloți, hulpavi și plimbă lemne se scaldă-n pedestalUrcați prin fals, fără de merit și lași de-a lor făpturăCu bani furați din sânul țării au lauri luați de valDar vorba
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
suspinat și ai plâns este scrisă în codul genetic al fiecăruia. Patria de adopție e ca o stațiune balneară care nu are niciodată nici căldura, nici parfumul și nici seriozitatea casei părintești și a locului natal. Limba natală e un paloș ascuțit, limba de adopție e doar o plasă de prins pește. - Ileana Costea te numea ,,un român special”. Ce atribute personale are acest român cu care ne mândrim - Ben Todică? - Prezintă lumea așa cum o vede, fără frică și rețineri. De
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
prin hăuri nimerind. Urlă plângândă noaptea pe crunta vijelie Crengi vii si frunze moarte spre mine azvârlind Și fără tihnă pasu-mi cu greu acum pășește Dorind în van limanul, și soarele visând. Ci inima-mi străpunsă în crunta bătălie, De paloșele vieții și-a limbii sabie rea, Izbea în chin disprețul, iar țepii de mânie Îmi străpungeau nădejdea ce-n suflet pribegea. De unde-mi vine plânsul, de unde disperarea? Coșmaruri curg doar celor cu pleoapele în sus? Sau poate dacă ruga mi-
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
Charo păstrează următoarele cuvinte de îmbărbătare ale lui Brâncoveanu: „Fii mei, fiți curajoși, am pierdut tot ce am avut în această lume, cel puțin să salvăm sufletele noastre și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru”. Sub prima lovitură de paloș a căzut capul vistiernicului Ianache Văcărescu, apoi al fiului mai mare a lui Brâncoveanu, apoi cele ale lui Ștefan și Radu. Când călăul a ridicat paloșul să taie capul copilului Mateiaș, acesta înspăimântat, s-a rugat sultanului să-l ierte
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
sufletele noastre și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru”. Sub prima lovitură de paloș a căzut capul vistiernicului Ianache Văcărescu, apoi al fiului mai mare a lui Brâncoveanu, apoi cele ale lui Ștefan și Radu. Când călăul a ridicat paloșul să taie capul copilului Mateiaș, acesta înspăimântat, s-a rugat sultanului să-l ierte, făgăduind că se va face musulman, dar bătrânul tată și-a îmbărbătat astfel copilul: „Din sângele nostru n-a mai fost nimeni care să-și piardă
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
luptător și o dârzenie obținute în lupta cu zmeii și balaurii... Aici trebuie să mărturisesc că elanul de viteaz îl aveam de când îmi făcuse tata bățul de colindător. Cum l-am luat în mână, am simțit că se transformă în paloș fermecat. Mă suiam pe capra de tăiat lemne, care se transformase și ea în cal năzdrăvan care sufla flăcări pe nări. Doamne!... În cele câteva zile, călare pe capră, câte capete de zmei și balauri n-am retezat! Ca în
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
broboadă îi ieșeau, rebele, câteva șuvițe blonde, care străluceau în lumina lunii, parcă era beteală. Mi se părea că ea era Ileana Cosânzeana din basmul mămichii, iar eu eram Făt Frumos. Bățul din mână mi s-a transformat într-un paloș fulgerător, iar șuvițele ei blonde mi se păreau bucle de aur strălucitor revărsate până la brâu. Unde nu-ncepui să dau cu paloșul în fiecare băltoacă întâlnită în cale. Ca să omor balaurii care aruncau flăcări spre Cosânzeana mea. -Nu mai da
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
Cosânzeana din basmul mămichii, iar eu eram Făt Frumos. Bățul din mână mi s-a transformat într-un paloș fulgerător, iar șuvițele ei blonde mi se păreau bucle de aur strălucitor revărsate până la brâu. Unde nu-ncepui să dau cu paloșul în fiecare băltoacă întâlnită în cale. Ca să omor balaurii care aruncau flăcări spre Cosânzeana mea. -Nu mai da cu bățul, că mă stropești! m-a certat Lisandra, aducându-mă la realitate. Am tăcut și n-am mai dat cu paloșul
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
paloșul în fiecare băltoacă întâlnită în cale. Ca să omor balaurii care aruncau flăcări spre Cosânzeana mea. -Nu mai da cu bățul, că mă stropești! m-a certat Lisandra, aducându-mă la realitate. Am tăcut și n-am mai dat cu paloșul în băltoacă. Dar... trebuia să-mi protejez Cosânzeana, să n-o fure zmeii. Și zmeii lătrau furioși de rupeau gardul. Unde nu mă repezii cu paloșul și le retezai capetele ivite printre scândurile gardului... Cosânzeana mea iar mă aduse la
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
certat Lisandra, aducându-mă la realitate. Am tăcut și n-am mai dat cu paloșul în băltoacă. Dar... trebuia să-mi protejez Cosânzeana, să n-o fure zmeii. Și zmeii lătrau furioși de rupeau gardul. Unde nu mă repezii cu paloșul și le retezai capetele ivite printre scândurile gardului... Cosânzeana mea iar mă aduse la realaitate : -Nu mai întărâta câinii! Dacă rup scândurile, scapă și ne mușcă! Ce știa Cosânzeana mea ce luptă aprigă duceam eu?... Că o duceam călare pe
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
de veste că cineva intrase pe pământurile lui, imediat apărea acolo și îl alunga, iar de afla cumva că ascunsese vreun grăunte de aur cu gând să-l ia pentru el însuși, pe dată îl scurta de cap. Avea un paloș uriaș pe care îl purta cu dânsul oriunde se ducea. Nici noaptea în somn nu se despărțea de cumplitul paloș, pe care îl păstra rezemat de căpătâiul patului. Desigur că multă lume îl pizmuia, râvnindu-i aurul, numai că teama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
vreun grăunte de aur cu gând să-l ia pentru el însuși, pe dată îl scurta de cap. Avea un paloș uriaș pe care îl purta cu dânsul oriunde se ducea. Nici noaptea în somn nu se despărțea de cumplitul paloș, pe care îl păstra rezemat de căpătâiul patului. Desigur că multă lume îl pizmuia, râvnindu-i aurul, numai că teama de paloșul lui cel ascuțit, îi ținea deoparte. Mânați de setea de avere, trei lotri, și-au pus în gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]