1,151 matches
-
acolo zării o altă întregire de carne care îl privea cu o fixare aproape bolnăvicioasă. Trăsăturile chipului îi erau parțial înghițite-n șuvoaiele de auriu care i se scurgeau până peste umerii de un alb țipător. Și nu era acea paloare albă, ci un alb neobișnuit de respirabil, care oferea privitului o perdea de lacrimă. Simțea tristețea mută în ochii pe jumătate întredeschiși, care îl țintuiau în mijlocul lumii lui. Ochii erau dezaprobatori, acizi de atât de multă supărare cât sălășuia în
FLUTURI SUB CEARCĂNE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fluturi_sub_cearcane.html [Corola-blog/BlogPost/361452_a_362781]
-
-l reclame, dacă a întârziat în ultima vreme, dacă a repezit vreun client. În ziua respectivă se perpeli ca pe jăratec. Marcu nu-și amintea să fi avut așa un gol în stomac, un puls atât de agitat și o paloare atât de pronunțată. Când sosi, în sfârșit momentul, Marcu își verifică ceasul pentru a mia oară, își șterse pe laturile pantalonilor (din galantar) palmele umezite și se îndrepta spre biroul directorului. Secretara îl întreba dacă e anunțat, verifică o listă
ATATA PAGUBA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1436448550.html [Corola-blog/BlogPost/384483_a_385812]
-
nu era și nu avea deloc chipul clasic de călugăr, vestit monah și mare duhovnic. Barba îi era puțină, rară, tunsă foarte îngrijit, scurt de tot. Pielea îi era subțire, aproape transparentă, dar un trandafiriu foarte diluat îi înviora vag paloarea obrajilor. Când l-am cunoscut, suferea deja de Parkinson. Trebuia să-și țină o mână cu cealaltă pentru a-i mai potoli tremuratul. Era tot numai fragilitate și părea în orice moment și clipă, că se va frânge în cel
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
Acasa > Poezie > Amprente > BLACK FRIDAY Autor: Liuba Botezatu Publicat în: Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Încărunțite răni se deschid în a lunii gălbuie paloare, Soare opac, anotimp vestejit plutește-n adâncul din mare, Cicatrici din vremuri străvechi se ascund în doruri deșarte, Iar tu, din departe ce-ai fost, ești din ce în ce mai departe... Ceață-i și haos pe fluviu azi - un déjà-vu de stop-cadre, Timpul
BLACK FRIDAY de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1480095570.html [Corola-blog/BlogPost/343160_a_344489]
-
apoi să nu te miri, Că simt o mângâere în spini de trandafiri. Că nu văd ce se-ntâmplă ci numai ce aș vrea Și că mai cred iubito că tot mai ești a mea. De-mi vezi pe chip paloarea și măinile că-mi frâng Și lacrima pe geană, tu să nu crezi că plâng. Iluzie-i te-asigur.Văntul mă-nfioară Când la geamul casei stau privind afară. Deci poți pleca iubito.Tu poți să-ți vezi de drum, Nu
TU AI PLECAT IUBITO de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_susnea_1431802216.html [Corola-blog/BlogPost/341599_a_342928]
-
RASA Autor: David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1864 din 07 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Poem hieratic XXII de David Sofianis reeditare 7.02.2016 A.D. Tabula Rasa Noapte de magnolii înseninată blândă față petale de smarald au coperit paloarea zilelor din urmă cu tainice atingeri de safir sunetul tău psaltiră de celestru picură cu flori de smirnă peste marea neputință a ființei de a-și striga nenuntirea cu Cel ce atinge infinitul cu lacrimi de Logos flămând + + + cu Cea
POEM HIERATIC XXII-TABULA RASA de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/david_sofianis_1454873660.html [Corola-blog/BlogPost/369967_a_371296]
-
(trad. adapt.) Nici marmură, nici monumentul însuși nu rezistă paloare le dă timpul și umbre de negreala dar în aceste rime iubirea mea există și tu, rămâi prin ele, figură ancestrala Războaiele strivi-vor mărețele statui și din pământ smulge-vor ziduri fără milă zeului Marte se închina-vor nesătui
SONET 55 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1475846727.html [Corola-blog/BlogPost/350245_a_351574]
-
Sub arcada înaltă a vremii, Belșugul miresmelor albe Cădea ca spuma cascadelor Și în mâinile noastre împreunate Se topea răsuflarea suspinului, Liniștea noastră sălbăticită Prin albăstrimile nopții Tot acolo eram, același cântec Închipuia imaginea rătăcirii, Sub coroane de argint ascundeam Paloarea sângelui, umbra destrămată A nebuniei, gloria cărnii Îmblânzită de calmul unui tandru priveghi. BOCET Aspră floare de oțet mă sufoci încet încet din fundul butoiului din pierderea boiului vinul dulce s-a gătat se așterne de iernat de iernatul sângelui
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stefania_oproescu_1427286129.html [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
disponibilități creatoare ale scriitorului, însă n-au fost responsabile de geneza lor. Dacă Franz Kafka a fost sau nu un caz clinic e mai puțin important. Cert este că marea artă s-a făcut în proximitatea clinicii, a sifilisului, a palorii, a ștreangului, a mocirlei, a vertijului și excesului. Sănătatea,robustețea psihica de bucătar, de primar comunal, de protopop, e întotdeauna perdantă, neproductivă în plan creator. Pe de altă parte suferința, sfâșierea existențială a artistului, scriitorului, filosofului etc. ar putea fi
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/franz-kafka-procesul-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
geamului, pe care l-am deschis, știind că n-am să te mai văd, că n-ai să vrei, să te întorci, și știu de ce. Orchestră de alături, mă face parcă, să plâng, a suferință, a neputința, ce-mi cuprinde, paloarea dimineții singuratice, cu gând la un sărut la o furtună. Bad Ischl, Austria martie 2016 Sursă foto - Pinterest Referință Bibliografica: Sărutul dimineții / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1946, Anul VI, 29 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
SĂRUTUL DIMINEȚII de COSTI POP în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 by http://confluente.ro/costi_pop_1461878128.html [Corola-blog/BlogPost/378380_a_379709]
-
discerne adevărul cuvântului gândit, ”o poftă absolut / sublimă și înnegurată / de a se mușca fericire” (Cu sutele, 2008:26), o fericire imaginată într-un negru existențial din care prada cade răpusă de prădător, iar viața se stinge încet ”în plină paloare”. Un efect al scrisului ruffillian este tonul poeziei încadrat în rama fără formă a prozodiei, subtilitate, sugestii, imagini, un atac al cuvintelor la simțul natural al existenței, pentru că poezia lui este un imn la ceea ce s-ar fi dorit să
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1407407584.html [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
rufe sau așternuturi de pe jos boielile chipului, i-au dat culoare pumnul de gânduri primit de la bărbatul întors acasă, obosit poate și pilit... veritabila mascara, ține câteva zile e multicoloră roșiatică la început mai apoi vinețiu lila sfârșind într-o paloare gălbuie . odată cu trecerea timpului totul se uită rămâne doar amintirea colierului autohton . 23 05 2016 - foto - internet Referință Bibliografică: colier / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1970, Anul VI, 23 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Georgeta
COLIER de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/georgeta_zecheru_1464033592.html [Corola-blog/BlogPost/340117_a_341446]
-
tale, și gesturile-ți. Am închis culorile tale În zile de sărbătoare... Ca să rămână în ele gândul tău Crescut la umbra lui Eminescu și a lui Noica; Să curgă prin ele dorul Pentru Duhul Sfânt al Suceviței, cea iertătoare. Și paloarea câmpiei sub arșița amezii Cotropitoare; Să respire prin ele, dragostea ta pentru noi Netrecătoare. Încep aceste rânduri versificate, deoarece-mi este greu să aștern pe hârtie gânduri și amintiri legate de cel ce mi-a fost mie și atâtor alte
AM ÎNCHIS CULORILE TALE... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Am_inchis_culorile_tale_.html [Corola-blog/BlogPost/358902_a_360231]
-
fi izbucnit în hohote. - Invit-o în sala de protocol ! - Vă așteaptă acolo. O iau repede din loc înainte ca David să-și intre în rolul de gazdă. Ingrid nu pare schimbată deloc, poate este un pic mai palidă, dar paloarea aceasta o prinde. - Omagiile mele, excelență ! Simt în exprimarea ei influențele de limbaj ale lui David. O îmbrățișez cu căldură. - Arăți minuat, parcă ai veni de la operă, nu de la spital ! Poartă o perelină albastru-ciel spre verde, poșetă Louis Vuitton și
DRUMUL APELOR, 45 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1491956273.html [Corola-blog/BlogPost/376331_a_377660]
-
un vis sublim, nobil fir de lăcrămioara Și floarea aiurit crescută-n câmp parfum de roze-aruncă-nspre lumină și spini culege-n juru-i, gest cam tâmp, dar muguri apară de-al ochiului scrântita vină Virtutea lor tăcută-i, făcută să ascundă paloarea rătăcită-n nelemnoase câmpuri Doar trandafiru’-i făcut să ne pătrundă cu-al lui dulce chip, și-odoare, rânduri-rânduri În tinerețea ta, doar roze aflu-n gându-ți când versu’-mi ți-este drag, iubite, roza suntu-ți Sonnet 54 O
SONET 54 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1475761228.html [Corola-blog/BlogPost/381405_a_382734]
-
Acasa > Stihuri > Momente > CATRENE CU MIGRENE 7 Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016 Toate Articolele Autorului aș vrea să scriu pe un alt nor de altă culoare cu stele lucitoare părăsite de paloare dar cum să sui pe cer cu lacrimi acolo raiul desplteste patimi eu am să scobor o răzvrătire să nu ucid furtuni nici nori de ploi să pot să înfloresc o stea iar printre răsuflări de vânt să îți citesc
CATRENE CU MIGRENE 7 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1467169179.html [Corola-blog/BlogPost/363521_a_364850]
-
departe sau vă ajut până la un mijloc de transport? - Da... merg mai departe, mormăi ea încurcată de emoție. Până la Sinaia, însă mai aștept pe cineva să sosească cu alt tren. - Da? Atunci vacanță plăcută și timp frumos pentru excursii! - Mulțumesc! Paloarea Săndicăi căpătată în aerul închis din vagon se transformă într-un val de roșeață când mâna puternică a flăcăului o prinse pe a sa luându-și la revedere. Tânărul se depărtă de-a lungul peronului cu geanta în mână. Săndica
CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403019506.html [Corola-blog/BlogPost/349769_a_351098]
-
să-i explice oare că din afară nu ai nici o șansă să schimbi ceva? Cum putea să-i explice că eliminarea lui “Bâzdoacă” îl afectase profund, că nu mai dorea să se întâmple astfel de lucruri și multe altele asemenea? Paloarea feței lui l-a impresionat pe Dinu: - Stai liniștit. Sunt sigur că n-or să reușească ăștia să te strice! * * * Se poate întâmpla ca o scânteiere petrecută într-un scurt răgaz de timp să ne urmărească o bună parte din
XI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471372600.html [Corola-blog/BlogPost/365168_a_366497]
-
Alb cearșaf dintr-un trusou... Iarna ta-i veche oroare Într-un timp cu totul nou... Unde totu-i alb și moare Pe al lumii alb platou... Iarna ta e o scrisoare Ultima, pe un-alb birou, Și tu albă de paloare; Albă nea în alb furou... La polul amăgirilor La polul amăgirilor tot voi, Iar noi tot flămânzind și goi, Tot neam de foci și pinguini La gheara urșilor haini... La polul fricii-nfrigurați Și zi de zi amenințați, Tot neam de
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Doliu_alb_peste_oras_grupal_romeo_tarhon_1391157028.html [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
poate! Doamne, de ce îți bați joc de mine? - Ce s-a-ntâmplat, Sara?, întrebă speriat Dinu care venise de la serviciu, intrând în casă fără ca soția să bage de seamă. Văzând-o cu acel carnet în mână a înțeles totul. O paloare de cadavru i-a schimonosit obrazul. - Deci tu! Tu ai fost! - ... A lăsat capul în jos, n-a fost în stare să mai zică nimic. - Cum ai putut să faci asta? Și atâția ani am dormit împreună... !?! Femeia simți că
SARADINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Saradine.html [Corola-blog/BlogPost/358918_a_360247]
-
ieși să-și cumpere o cartelă de telefon, dar despre ultima ispravă, nu-i spuse. De ce să o îngrijorez și pe ea, își spuse. Povestind, Delia nu remarcă schimbările ce aveau loc pe fața Danei. Aceasta se înroși, apoi o paloare de moarte se așternu pe fața ei. — Delia, trebuie să-ți spun ceva! Dana se așeză pe scaunul din bucătărie, acolo unde ele se pregăteau să bea o cafea. Delia privi la Dana mirată: — Ce este, draga mea? Dana, tremurând
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINURE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1464098343.html [Corola-blog/BlogPost/383544_a_384873]
-
se prelinseră spre tâmplele adâncite. Abia de mai semăna cu Marieta de altădată! Fața i se alungise extrem de mult, nasul i se subțiase, iar ochii, ochii, și așa mici de la natură, deveniseră două punctișoare ascunse în găvanele încercănate ale orbitelor. Paloarea feței era cadaverică și întreruptă de o despicătură negrie - gura. Doamne, gândi Mira, câtă suferință o fi îndurat biata! Apropie florile de capul mătușii. Mireasma lor umpluse încăperea, învăluind-o și pe Marieta. Ca semn că o bucurase, își mișcă
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1448781227.html [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Pământ încărunțit de iarnă, îmbătrânind, tu înflorești vitralii albe în ferești, când fluturi albi încep să cearnă, darul tăriilor cerești. Un foc etern păstrezi în vintre de seve dătător și viață. Paloarea ta e doar o ceață, sau voal de chiciuri puse printre lăstari și pomi, spre dimineață. Curând, din mantia omătată, căpșoare albe vor cerși lumina, spre a înflori pe pajiștea împovărată, de verde-n tonuri viorii. *** Referință Bibliografică: Pământ încărunțit
PĂMÂNT ÎNCĂRUNŢIT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1453707745.html [Corola-blog/BlogPost/384086_a_385415]
-
-ncep să cadă Și cum se-adună umbrele-n convoi. Înaintez cu greu și-mi duc târziul Povară ninsă-n pleoape de îngheț Dar nu renunț să-mprăștii argintiul Acestei ierni și să îmi fac podeț Din vise neatinse de paloare Spre malul tău, la fel de-nsingurat. Nu te-am strigat iubire... Și-acum doare Că nu ți-am spus ce vreau cu-adevărat. Referință Bibliografică: Pe nume de alint... / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1118, Anul IV
PE NUME DE ALINT... de AURA POPA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Pe_nume_de_alint_aura_popa_1390396091.html [Corola-blog/BlogPost/347540_a_348869]
-
falsei existențe, căința pierderii unei circumstanțe în favoarea alteia: “Poet, și solitar ... ” (adjectivul solitar este des întâlnit în creația poetică bacoviană, sens al liniștii poetului-om în marea sa misiune de a crea cuvântul din idee) / “Galben, plumb, violet” (galbenul, sugerând paloarea trupul bolnav, plumbul, greutatea imensă a timpului care supune în stress mintea literatului, îngrijorându-I existența, iar violetul, amurgul și noaptea care pun stăpânire pe viul amorțit, eliberând din dimensiuni umbrele). “Odaia goală” este tocmai încăperea locuită de poet, însă
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Anamneza_sentiment_al_retrai_stefan_lucian_muresanu_1382198440.html [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]