156 matches
-
străchini pline cu tăieți cu lapte aburind - așa cum îmi făcea mama acasă... Nu lipsea nici sticluța cu lichior de zmeură “descântat” de bătrân. Îl bănuiam după culoare. Când m-am întors, bătrânul mă aștepta așezat pe iarbă. I-am prezentat panerul cu gesturi rituale. Zâmbindu-mi, a așezat totul pe șervetul întins... --Ia să gustăm noi întâi din licoarea asta, fiule. În timp ce turna în păhăruțe, am simțit miros de fragi și nu de zmeură, cum bănuiam. “Mare meșter e bătrânul” - am
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
băuturii, m-a îndemnat molcom: --Acum hai să întrebăm de sănătate străchinile astea. Am început să mănânc și am rămas surprins să văd că laptele cu tocmagi era încă destul de cald... De la sine, a venit întrebarea: “Cine a adus acest paner și când? Numai că bătrânul e un vrăjitor, că altfel nu pricep cum se petrec lucrurile...” Când burta a fost pusă la cale, călugărul a mulțumit cerului și apoi s-a întins pe iarbă. --Să ne hodinim, că, vorba ceea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
eu știu literele. Pe toate-toate - doar stăm la școală - știu să le și scriu. Numai cu cititul e mai greu, m-aș Încurca olecuță... Eu vorbeam, eu auzeam. Acum culeg abricoase În tăcere. Culeg frumos, depun și mai frumos, În paner, abricoasele. Dracu-gol de Emi’ zvârle-n mine cu cele mai coapte cu putință, cu cele mai strivite bine-bine sub talpă. Mi-a murdărit bluza, dar n-o iau În seamă: e fată; mică și tâmpică. Nu mă supăr nici când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
putință, cu cele mai strivite bine-bine sub talpă. Mi-a murdărit bluza, dar n-o iau În seamă: e fată; mică și tâmpică. Nu mă supăr nici când, venită pe la spate, Îmi dă o bleandă: cad cu mâinile amândouă În paner, drept În cele frumos culese. Doamna zice: - Mili! Îți rup urechile, dacă nu-l lași În pace pe băiețel! Îmi vine să-i dau una Doamnei cu o abricoată răscoaptă și răs-chiflicită sub talpă - cum, băiețel? - Nu face nimica, zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
eu la rând la tristețe, să mă mângâie ea, să mă sărute, să-mi pună mâna aici, la sân și să spună că Bun-e-Dumnezeu. Dar nu pot, nu se poate: e prea lumină și nu suntem În calidor. Iau un paner cu abricoase și mă opresc lângă pătura pe care citește Nora. O Întreb, frumos: - Vrei tu să-ți dau eu ție pe cea mai frumoasă și mai frumoasă abricoasă? Vrei tu? Vrei? Dacă tu vrei, eu ți le dau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
imaș, la revărsătură. Și mă gândesc la pești: eu n-am voie decât să-i cumpăr - ți-ai găsit-o pe mama, să cumpere pește! Eh, dac-ar fi tata acasă... Dac-ar fi tata... Ar cumpăra cu coșnița, cu panerul, cu căruța nu de tot plină, Însă așa, preț de vreo trei coșuri mari. Atunci aș mânca și eu pește; am mânca pește În de noi, bărbații. Nu pricepusem mare lucru din ce spusese omul acela: vorbe de-ale Măneanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
aproape străveziu, dar plin de minunate arabescuri, abia acoperea un petic de podea. "Buhara alb, veritabil, vechi de trei secole", ne spuse Egor, care-și pusese palma imensă pe capul lui Marcel, ca și când ar fi luat un măr dintr-un paner. Un scrin, de asemenea vechi și cu intarsii de fildeș gălbui, și o sofa erau singurele mobile de aici. Ne-am așezat pe sofa și-am rămas câteva momente doar noi, copiii, singuri. Egor s-a întors cu un scaun
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mai era și soldatu care avea grijă de toate. Din iunie înflorea trandafirii pe rând, toate soiurile, și-i avea înfloriți până toamna târziu, în noiembrie. Madam Ioaniu îi îngrijea, parc-o vede cum ieșea cu foarfeca și cu un paner să taie trandafiri și să-i dea când pleca : vezi că nici flori nu tăia cum se nimerea, le tăia numa p-alea care vedea că tot o să se ofilească. — Eeii, da mai stai locului și dumneata... Stai, te odihnește
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ai întors capul ca să nu fi omis nimic, ca să-ți fi luat toate măsurile de precauție... Dacă nu l-ai fi întors însă, nu te-ai mai înclina acum, posomorât și curtenitor, în fața grațioasei doamne Mironescu, ce se apropie cu panerul de trandafiri sub braț. Pălăria veche de pai îi atârnă neglijent pe spate, prinsă cu o panglică de catifea care îi apasă gâtul alb și plin, umerii îi ies dezgoliți din bluza decoltată de grădinăreasă, au diable !, iarăși se crede
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
căzând peste un jet de apă, irizează un mic curcubeu deasupra. Sophie a uitat, acum observ, un furtun deschis și aleea se umple încet-încet de apă, dar ei puțin îi pasă, culege nepăsătoare trandafiri și îi pune cu grijă în paner ! Retrage-te și tu cu discreție de pe terasă, mă îndemn. Impunându-ne reguli stricte de comportare, buna educație îi apără pe ceilalți de agresiunea noastră ; dar și pe noi ne ocrotește, în același fel, de ei și de propria noastră
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în fereastră. — Nemaiacceptând prejudecata, mințile moderne recunosc că femeia dorește - într-o măsură similară sau comparabilă - bărbatul... Fraza mi-a mai răsunat în minte o dată, cât am coborât în vârful picioarelor scara de lemn, cât am luat de la locul lor panerul, mănușile, foarfeca de grădină ; exact intonația cu care o auzisem, iar de văzut, vedeam cu totul alte lucruri. Și încă precise. Cu sinceritate m-am întrebat dacă și Lisette vede asemenea lucruri în mintea ei și încă de mai multe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nou într-acolo, terasa era goală. Poate că spiona mai departe, ascuns în dosul perdelei sau după ușa întredeschisă. Ca să-l liniștesc, să nu-și mai piardă vremea inutil, am continuat să tai trandafirii păliți și să-i pun în paner ; n-avea decât să vadă ! Trandafirii nu erau atât de păliți încât să nu fie buni pentru dulceață și o asemenea treabă delicată nu se poate lăsa pe mâna servitoarelor. Nesuferita de Margot însă măcar atât ar putea face și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se facă un anumit lucru. Altminteri, aș spune că sunt din fire prea blândă și prea răbdătoare, drept urmare, cu toții, inclusiv servitorii și obraznica de Margot, profită din plin de situație. Când am ajuns pentru a mia oară la această concluzie, panerul era pe trei sferturi plin cu trandafiri păliți. Și deodată mi-am dat seama că mă depărtasem de furtun, dar îl lăsasem deschis. L-am văzut cum s-a răsucit, zvâcnind ca un șarpe într-o mică baltă în care
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cu ochiul... îmi spusese asta într-o clipă de euforie, în timp ce eu stăteam pe un scaun de pai împletit, de pe care tot insista să mă ridic, argumentând că e șubred. Deodată mi-a venit să dau de-a azvârlita cu panerul de trandafiri păliți, să bat din picior și să țip, să țip și să urlu chiar, și apoi să leșin. Să mă trezesc după mult-mult timp, între draperii răcoroase, mirosind a sulfină, într-o cameră cu storurile lăsate, cu fruntea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lui Sophie. În timp ce ne plimbam pe aleile ei de trandafiri și mă aplecam din când în când să-i tai cu foarfeca pe cei ce mi-i arăta ea (care începuseră să se ofilească) și îi așezam cu grijă în paner, făceam mari eforturi să port cea mai dezangajantă conversație, fără a atinge vreunul din punctele vulnerabile. Din păcate, nu am fost în stare să păstrez această conduită până la sfârșit. Deși se apropiase mult, încât mâinile ni se atingeau, nu încercam
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ferestrele casei ce le aveam în spate. C’en est trop ! C’en est trop ! țipa, gesticulând, încât zadarnic mă mai sileam a păstra aparențele, aplecându-mă printre straturi să culeg trandafirii zvârliți, ca și când din greșeală ea ar fi scăpat panerul. Mizam pe faptul că vocile nu se auzeau la o asemenea distanță. Dar, tot înțepându-mă când îi culegeam, am renunțat la întreprinderea mea. Mi-am scos enervat batista să-mi șterg picăturile de sânge ; mă încurca și nefericitul paner
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
panerul. Mizam pe faptul că vocile nu se auzeau la o asemenea distanță. Dar, tot înțepându-mă când îi culegeam, am renunțat la întreprinderea mea. Mi-am scos enervat batista să-mi șterg picăturile de sânge ; mă încurca și nefericitul paner ce-mi rămăsese pe braț, mă enerva și noroiul de pe alei, pentru că azi noapte plouase tare (așa se vede că am scăpat și de alarme), dar, mai ales, mă scoteau din minți isteria ce sau era jucată, sau era pură
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Mavrogheni {EminescuOpXVI 641} [IACOB NEGRUZZI] Iașii 2/14 oct. 880 Iubite amice! Îți scriu cu dorința de a avea un răspuns, prin urmare te rog să pui pentru un moment la o parte reaua deprindere de a arunca scrisorile în panerul cu hârtii. 1) întreabă, te rog, pe Slavici pentru ce nu mi-a răspuns un cuvânt la scrisoarea ce i-am adresat încă pe când mă găseam la țară? Mi se pare, la dracu!, că cea întîi regulă, chiar între oameni
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
a face din acestea rețele de străzi "în tendințe". Ei sînt așadar locatarii vechilor curți pavate din cartierul Saint-Antoine. Pe ziduri încă mai suie o iederă plină de viață. Însă în locul coșurilor de nuiele vedem biciclete olandeze înalte dotate cu panere de răchită. Atelierele devin apartamente, iar brutăriile sau băcăniile sînt transformate în cafenele și restaurante. Ca într-un ecomuzeu, pe pereți sînt expuse reminiscențele activității muncitorești: gealăie, ciocane, rindele. Urmele acestea ale unor vremuri apuse stau alături de un mobilier heteroclit
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
lăcomie. Se încinseseră câteva grătare. Oamenii cârciumarului le ungeau cu grăsime, așezând deasupra fleici roșii, proaspete. Se auzea sfîrutul cărbunilor peste care cădea untura topită și un miros ațâțător îți muta nările din loc. O femeie tânără căra pâine în panere adânci, grămezi de felii albe, crescute, din grâu copt, cu coaja rumenită și trandafirie. Ucenicului îi lăsa gura apă. Picară și Mînă-mică cu Nicu și cu Ciupitu, veseli că umflaseră câteva portofeie. Tăinuitorul sosise cu hîțele de pricopseală și se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
stradă. Duc acestea toate la o pace universală? Dacă domnii internaționali, în loc de a se lăsa purtați de spiritul timpului ar avea bunătatea de a atinge pământul cu picioarele și ar ajuta pionirilor germani ai progresului de a duce mai departe panerul cu cele câștigate de ei, poate că în cursul acestei lucrări cam acre ar reveni de la ideea lor, la a cărei realizare nu servă înfrățirea iluzorie a unor națiuni egal îndreptățite (așa ceva nici esistă, ci domnia unei națiuni cu civilitatea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o cană de lut plină ochi cu vin-ravac de producție proprie, natural sută la sută, turnat din urcior înflorat, însoțit de o plăcintă din făină neagră cu brânză de oi, însă gustoasă și plăcut mirositoare; cu fructe luate dintr-un paner de nuiele, uneori chiar și cu câte o străchinuță, tot din lut, neapărat smălțuită, plină cu miere de albine cu aromă de salcâm sau tei; toate servite la umbra unui copac, de multe ori chiar sub un tei... În general
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
găsi însă la frontiera între două țări sau continente. Visul determină o trecere de la o stare trecută la o stare viitoare. În funcție de scenariul visului, trecerea se face ușor și favorabil sau, dimpotrivă, eșuează, dezvăluind persoanei rezistența sa la schimbare. Coș, paner Pentru că forma lor închipuie matricea, pântecul mamei, coșul și panerul evocă noțiunile de fecunditate, de naștere și de creație. Sunt asimilate cu leagănul în care se odihnește nou-născutul și pot dezvălui o dorință sau un comportament agresiv. Totuși, ca toate
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
determină o trecere de la o stare trecută la o stare viitoare. În funcție de scenariul visului, trecerea se face ușor și favorabil sau, dimpotrivă, eșuează, dezvăluind persoanei rezistența sa la schimbare. Coș, paner Pentru că forma lor închipuie matricea, pântecul mamei, coșul și panerul evocă noțiunile de fecunditate, de naștere și de creație. Sunt asimilate cu leagănul în care se odihnește nou-născutul și pot dezvălui o dorință sau un comportament agresiv. Totuși, ca toate recipientele, semnificația lor depinde, în mare parte, de elementele care
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
moașa se duce iute cu el la biserică, și pe cine va întîlni întîi la biserică, aceluia îl dă să-l boteze. Cînd se scoate copilul din casă spre a-l duce la biserică să se boteze, se umple un paner* cu ale mîncării și se duce cu copilul, ca viața prun cului să fie îmbelșugată. Dacă la vreo nevastă îi mor copiii unul după altul, le strămută numele în urs, lup, la care i-a mai rămas, ori la care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]