160 matches
-
dolar. Dar turbulențele economice și monetare sînt prea puternice. Monedele "nu vor" să rămînă în cadrul acestui interval. Astfel, în 1979 are loc o nouă tentativă de stabilizare prin crearea ECU (European Currency Unit unitate europeană de cont). ECU este un paner cu 12 monede (ultimele intrate în 1989 sînt escudo-ul portughez și peseta spaniolă). Fiecare monedă ce intră în "compoziția" lui ECU are o pondere proporțională cu puterea economică a țării emițătoare (PNB). SME funcționează ca un regim de rate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
proporțională cu puterea economică a țării emițătoare (PNB). SME funcționează ca un regim de rate de schimb fixe. Fiecare monedă are un curs pivot sau o valoare fixă în ECU și, prin aceasta, o valoare fixă în raport cu fiecare monedă din paner. Marjele de fluctuație sînt stabilite, ecartul maximal de fluctuație fiind inițial de 2,25% față de cursul pivot, iar după 1 august 1993 de 15%. Dacă o monedă tinde să iasă din acest "coridor" de fluctuație, banca sa centrală trebuie să
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
moașa se duce iute cu el la biserică, și pe cine va întîlni întîi la biserică, aceluia îl dă să-l boteze. Cînd se scoate copilul din casă spre a-l duce la biserică să se boteze, se umple un paner* cu ale mîncării și se duce cu copilul, ca viața prun cului să fie îmbelșugată. Dacă la vreo nevastă îi mor copiii unul după altul, le strămută numele în urs, lup, la care i-a mai rămas, ori la care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pe mugurii, cozile frunzelor și coaja unor specii lemnoase: plop, salcie, stejar, ulm, fag, pin, brad, castan, frasin, arin etc.; pentru a nu se încleia, albinele secretă niște substanțe care înmoaie, iar particulele adunate, sunt încărcate, ca și polenul, în panerele picioarelor posterioare; la întoarcerea în stup, alte albine încep „descărcarea” propolisului pe fragmente, uneori operațiunea durând câteva ore și chiar până a doua zi (în acest caz albina culegătoare se duce la urdiniș și așteaptă ca soarele să încălzească și
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
7. S-a încercat, de asemenea, să se reconstituie ritualul inițiatic plecând de la formula secretă, acel synthema sau cuvântul de ordine al mystilor, transmise nouă de Clement din Alexandria (Protrepticos, II, 21,2); "Am postit; am băut ciceon; am luat panerul, și după ce 1-am folosit, 4 Semnificația acestor gephyrismoi este controversată. Erudiții au insistat mai ales asupra funcției apotropaice a expresiilor obscene. 5 Seneca, Hercules furens 364-366; Phaedra 105-107; cf., de asemenea, Minucius Felix, Octavius, 22, 2 etc. 6Paul Foucart
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lume, și e probabil ca acolo să se fi aflat și un omphalos; cf. K. Kerenyi, op. Cit., p. 80. De la epoca de piatră la Misterele din Elemis am pus în coș, apoi, luând din coș, am pus la loc în paner". Unii autori consideră că numai primele două propoziții aparțin formulei eleusiene. Ele se referă, într-adevăr, la episoade cunoscute: postul zeiței Demeter și băutul ciceonului. Restul acestui synthema este enigmatic. Mai mulți savanți au crezut că pot să identifice conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Unii autori consideră că numai primele două propoziții aparțin formulei eleusiene. Ele se referă, într-adevăr, la episoade cunoscute: postul zeiței Demeter și băutul ciceonului. Restul acestui synthema este enigmatic. Mai mulți savanți au crezut că pot să identifice conținutul panerului și al coșului: s-a presupus că acest conținut ar fi fost fie o replică a matricei, fie un falus, fie un șarpe, fie prăjituri în formă de organe genitale. Nici o ipoteză nu este convingătoare. Se prea poate ca recipientele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în continuare, sub ochii noștri admirativi, într-un fagure de mici căsuțe - cotloane și unghere, paturi, sub-paturi, văi și dâmburi, create de relieful de lână al plăpumii, sertare, dulapuri, mese, cutii, sonore pungi de plastic, coșuri și coșulețe și chiar panere de pâine și nu în ultimul rând corpurile noastre calde cărora li se adaptează cu iscusință în funcție de poziția acestora și pe care le preferă în virtutea faptului că aparținem cu toții aceleiași minunate elite, a mamiferelor... Aproape fiecare zi ne aduce surpriza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Dumnezeu să mă facă să câștig ce-am pierdut și ce aveau ceilalți. Ceiace s-a întâmplat. Într-o excursie, am fost tovarăș cu niște cucoane, care se socoteau fericite dacă găseau de cumpărat, ca să ducă acasă, oale și chiupuri, panere și alte lucruri care ocupă mult loc. De cele mai de multe ori, oalele se stricau, iar cu panerele nimene nu știa ce să facă și nu se pricepea unde să le mai grămădească. "în discordie cu realitatea" "teroriștii". "la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
excursie, am fost tovarăș cu niște cucoane, care se socoteau fericite dacă găseau de cumpărat, ca să ducă acasă, oale și chiupuri, panere și alte lucruri care ocupă mult loc. De cele mai de multe ori, oalele se stricau, iar cu panerele nimene nu știa ce să facă și nu se pricepea unde să le mai grămădească. "în discordie cu realitatea" "teroriștii". "la 3 ore post-meridionale". Ilie Vasitu, "judecătorul". 28 Mai 1925 [LITORAL. DEPĂRTĂRI] (Pe țărmul Pontic)* Balcic. Marea-i destul de liniștită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
toate zilele a oamenilor din partea locului. Femeia de care vorbesc, bine îmbrăcată și cu înfățișare de târgoveață onorabilă, după ce adunase uscăturile de pe acel loc viran, tăia cu un fierăstrăiaș de mână crengile mărunțindu-le. Bucățelele acestea le așeza într-un paner frumos pe care femeile de aici le poartă în spate cu niște curele trecute pe după umeri. Panere frumos lucrate din mlajă, în forma unor piramide trunchiate cu baza în sus. Cotoarele mai groase le așeza într-o grămăjoară deosebită, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
onorabilă, după ce adunase uscăturile de pe acel loc viran, tăia cu un fierăstrăiaș de mână crengile mărunțindu-le. Bucățelele acestea le așeza într-un paner frumos pe care femeile de aici le poartă în spate cu niște curele trecute pe după umeri. Panere frumos lucrate din mlajă, în forma unor piramide trunchiate cu baza în sus. Cotoarele mai groase le așeza într-o grămăjoară deosebită, pe care avea s-o lege cu alte curele, ca s-o poarte într-adaos. Lucra încet și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a face din acestea rețele de străzi "în tendințe". Ei sînt așadar locatarii vechilor curți pavate din cartierul Saint-Antoine. Pe ziduri încă mai suie o iederă plină de viață. Însă în locul coșurilor de nuiele vedem biciclete olandeze înalte dotate cu panere de răchită. Atelierele devin apartamente, iar brutăriile sau băcăniile sînt transformate în cafenele și restaurante. Ca într-un ecomuzeu, pe pereți sînt expuse reminiscențele activității muncitorești: gealăie, ciocane, rindele. Urmele acestea ale unor vremuri apuse stau alături de un mobilier heteroclit
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
acoperă toate direcțiile tematice: drama legislativ-justițiară (Gong'an ju) Povestea condamnatei nevinovate Dou E a mișcat Cerul și a zguduit Pământul și Judele cel bun îl oprește de la fărădelegi pe dregătorul Lu Zhai, drama de familie (Jiating ju) Cocheta Zhao Paner salvează fata care cântă, drama istorică (Lishi ju) Guan Yu se duce singur la ospăț în tabăra dușmanului, drama mitologică (Youxian ju) Impresii din Hangzhou. Creația lui Guan Hanqing ocupă un loc important în istoria dramaturgiei și literaturii chineze, el
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
din cafeaua fierbinte care îi liniștea agitația și mai ales înfrigurarea de care se simțise năpădită când ieșise de acasă. Nu mai știa cât e ceasul. Merele rotunde și roșii ale orelor ei veșnic ordonate se amestecaseră dintr-odată în panerul acelei zile, zdrelindu-se între ele și încălecându-se fără noimă. Nu avea ceasul la mână, îl uitase acasă în graba cu care se îmbrăcase. își roti privirile pe pereți, căutând un ceas. Nu zări nici unul. Se uită spre recepție
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
-l grăbească pe Hideyoshi, care, În sfârșit, părăsi parcela cu vinete. După ce se terminară pregătirile de călătorie, Hideyoshi le ceru mesagerilor să-l Însoțească la Azuchi. Deodată, se opri. — O! Am uitat ceva! Darul Domniei Sale. Trimise un vasal să aducă panerul cu vinete. Vinetele fuseseră acoperite cu frunze, iar roua dimineții Încă mai stătea prinsă de coaja violetă. Luând coșul, Hideyoshi se Îmbarcă pe navă. Cetatea Azuchi Încă nu avea un an vechime, dar o treime completă din ea fusese terminată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
și o Odă pinguinilor papuani). O voie bună irepresibilă perturbă tratarea adecvată a subiectelor voite grave. Volumul este în mare parte un „conglomerat livresc” (Leon Baconsky), nu lipsit de o anumită savoare. Joc de fluturi (1969), Circul feeric (1973) și Panerul cu licurici (1976) cuprind „versuri pentru cei mici”. Cantonierul galactic (1971) e o carte de proză științifico-fantastică. SCRIERI: Geode, București, 1944; Pâinea pădurii, București, 1945; Inefabila Arcadie, București, 1969; Joc de fluturi, București, 1969; Cantonierul galactic, București, 1971; Baladele vânătorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
o carte de proză științifico-fantastică. SCRIERI: Geode, București, 1944; Pâinea pădurii, București, 1945; Inefabila Arcadie, București, 1969; Joc de fluturi, București, 1969; Cantonierul galactic, București, 1971; Baladele vânătorului de balene, București, 1972; Circul feeric, București, 1973; Iubire perenă, București, 1974; Panerul cu licurici, București, 1976; Trandafirul și infinitul, București, 1976. Traduceri: I.S. Turgheniev, Prima iubire, București, 1945, Opere, VII, București, 1957 (în colaborare cu Ștefana Velisar-Teodoreanu și Izabella Dumbravă), VIII, București, 1957 (în colaborare cu Rose Hefter și B. Dumitru), Apele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
abrupte, la Cinque terre cum se zice, terase duc cu trepte multe, iar portu-i jos cu bărci pitice. O, nave mari, nave cisterne, La care vin să bea oleoducte. In forfota de port cine discerne O nava de alta, un paner de fructe? Mă simt ca peștele în apă, Ca scoica albă-n mâlul cald, Ca prizonierul care scapă, Pătrund în grote de smarald.
Adrian Popescu by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7844_a_9169]
-
onorăm a crede că și al nostru - Barbu Brezianu își aducea aminte de traseul triumfal în fiecare dimineață al Josephinei Baker, steaua music-hall-ului parizian - angajată pentru o stagiune la Cărăbuș - care trecea pe Calea Victoriei, într-o trăsurică în formă de paner, trasă de un struț și având drept veșmânt o centură de banane. Preșcolar, pe atunci, mi se promitea că voi fi dus să văd trăsurica, struțul mai ales, dacă, firește, voi fi cuminte și-mi voi bea până la fund ciocolata
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe-n panere”, (Neobositul odor, p. 101), de „poezia leneșa”, cum a zis Ion Barbu. Din poezia barbiana, chiar dacă nu atât de evident în constituirea verbului secund, se aud sonuri și rezonări în câteva poeme (de pildă, în Geometrul de la Păltiniș: „E nașterea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
atestat la 1817). Felul de bază poate fi un preparat din carne pane (cuvânt scris pané în DEX) a cărui primă apariție este la Sanda Marin, în Carte de bucate (1936). Etimonul său este fr. pané, participiul trecut al verbului paner „a acoperi cu pesmet“, format în franceză de la pain „pâine“. Alt fel de a pregăti carnea este rulada „mâncare de carne tocată și rulată, care se coace la cuptor“. Cuvântul apare la începutul secolului 19, inițial cu sensul de „preparat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
și cu căciuli rusești pe cap, stăteau în cerc la o țuiculiță. Dimineața, geamurile erau înghețate până sus: în partea de jos pufoasele flori de gheață erau perfect mate și se-n-colăceau în ritmuri An Nouveau, pe când la o palmă de panerul de sus delușoarele de gheață deveneau translucide, umede și vălurite, și prin ele, urcat în picioare pe lada de la studio, îmi plăcea să privesc orașul înzăpezit. Aerul era atunci atât de lăptos, ceața atât de compactă, încît fulgii rapizi abia
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]