5,936 matches
-
poată pricepe oricare pământean? Sfinte, Dumnezeule! Poate că nici ei, senatorii, nu le-ar mai fi priceput... Groaznic! Pe măsură ce urmăream reportajul de pe Antena 1, simțeam teama pătrunzându-mi în fiecare fibră a trupului. Treptat-treptat, m-a cuprins un sentiment de panică: însemna că, pe baza acestei cifre fatidice, o forță anti-senatorială, poate chiar antiparlamentară, acționa subtil pentru anihilarea psihică și biologică a capacității intelectual-decizionale a senatorilor. Speram din toată inima ca, pentru diminuarea și anularea acestui efect distrugător, să se țină
Noi, săraci?! Poate kuwaitienii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12992_a_14317]
-
urmăream creșterea plantelor. După aproape treizeci de centimetri de antene apăru suportul lor. Un cap chitinos, mărginit de niște mandibule de peste un centimetru lungime se rotea neliniștit În buza galeriei răscolite. Sincer să fiu mă cam Încerca un sentiment de panică, la gândul că aș fi fost atacat de cine știe ce insectă scabroasă. Stăteam pregătit, cu lama strânsă În pumnul mâinii drepte așteptând. Adăstând o clipă, proprietarul antenelor se ridică și mai sus, scoțând la iveală un cap lunguieț, aplatizat, cu un
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
nu și-au dat osteneala să ascundă, să adăpostească, să proteguiască puii de om de furii asasine nu erau (aproape) la fel de vinovați ca și asasinii? La altă scară, eram și eu vinovată - e adevărat, o vinovată fără voie, victimă a panicii de moment și a incapacității pe care mi-am recunoscut-o întotdeauna, de a mă orienta în mod prompt și pozitiv în situații neprevăzute. Și totuși, săvîrșisem și eu, în felul meu, o crimă, chiar dacă am regretat-o sincer imediat
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
răbdarea celor învinși, dar cine să le-audă duruta lor muțenie?”. Urmează relatarea uneia dintre puținele supraviețuitoare, nonagenara Valentina Dovjinskaia.; 2. ,,Deschid cartea Aniței Nandriș-Cudla 20 de ani în Siberia și desprind un fragment din acea stare groaznică de tensiune, panică și haos, iscată la așa-zisa plecare: le-au luat sapa și tot ce-au avut pe lângă case, pe mulți înstrăinându-i pentru totdeauna de vetrele străbune”; 3. Un val uriaș de disperare desprindem din tragedia neputinței profesorului Teodor Bălan
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
fluieraș iar ciobanul sau mosul rostesc strigăturile pline de haz. În timpul jocului pot fi surprinse mai multe faze succesive: capră simulează că se urca în copac, apoi se îmbolnăvește și moare, căzând la pământ, moment în care ciobanul intra în panică, urmând un dialog straniu cu animalul. În cele din urmă capră reînvie spre bucuria tuturor, glumele și ghidușiile animalului reluandu-si cursul. Prin aspect și înfățișare, capră jucată la Anul Nou este un animal simbol, o ființă fantastică plină de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
stres prin „mâncare”, fie că mănâncă prea mult sau prea puțin. Unul din factorii determinanți ai acestui tip de comportament este faptul că o componentă importantă a senzației de frica/stress este Amygdala, zona localizată în interiorul creierului care intră în panică de fiecare data cand „o înfometam” și răspunde prin stress, liniștindu-se doar în momentul în care ne alimentam. Deci, reacția noastră de a încerca să diminuam stresul Amygdalei prin alimentație, este justificată dar nu neapărat sănătoasă”, afirmă psihologul Ileana
Eurostat: Un român din patru este obez Ce ne sfătuiesc psihologii să facem? [Corola-blog/BlogPost/93995_a_95287]
-
avut un coșmar. M-am visat bătrîn, îmbătrînit deodată, viața, tinerețea, alunecate printre degete. Era o disperare fără nume. M-am trezit, în dimineața însorită, plîngînd de fericirea de a-mi putea spune: Am douăzeci și cinci de ani, nu șaizeci". însă, panica unui gol, unui trecut gol, unei vieți în urmă fără viață, fără chip, nu am putut-o înlătura. Și nici acum. Nici mai ales acum. Golul (cîțiva ani au și trecut!) a început să se întindă în urma mea. Năvălesc, în
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
zguduire care să mă îmboldească pe calea marilor și esențialelor valori ale Spiritului, dar mă tem că voi fi indolent și în timpul marei zguduiri, cutropit, dominat. ...Sînt plin de uimire, nedumerire, tristețe, față de toate aceste eterne suferinți umane: nostalgia cerului, panica de moarte, blestemul de a ne urî unii pe alții (sau de a ne iubi); cu stelele deasupra capului, cu pămîntul ăsta sub picioare, ce fac eu aici? și ce e asta? Mă întreb prostește: e oare adevărat ce se
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
Un vis inexprimabil, obscur, m-a chinuit. Nu-mi pot aminti, precis, ce era, în imagini. în substanță, acesta era chinul: moartea este, poate, foarte aproape și eu nu am făcut încă nimic ca s-o primesc. Nu sunt gata; panică grea. Cultură? Neantul culturii. Ce urmă poate lăsa existența mea, dragostea mea, drama mea în univers? Deși mereu îmi spun toate astea, - azi noapte, trăindu-le într-un vis lucid deveniră deodată, pentru mine, covîrșitoare, implacabile. Aburii visului risipindu-se
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
îndrăznit să-mi spună o asemenea enormitate, s-a scuzat cum a putut și m-a... mituit: m-a întrebat ce album să-mi trimită de Crăciun. Nu voiam nici un album, eu voiam să-mi public interviul, dar, înduioșată de panica lui, am acceptat o amînare și o carte: Caietele lui Cioran, tocmai apărute. În primăvara acestui an, cînd mi-am pregătit volumul de interviuri, i l-am trimis din nou, iar el mi-a indicat, la telefon, foarte jenat, ce
In memoriam Al. Voinea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/12321_a_13646]
-
identific cu o formă a nebănuitului etern. Trecând într-o altă persoană, fără acte de identitate, am reușit să te urmăresc pe pâcloasa peliculă a formei tale îndepărtate. Existai material doar într-o fioroasă despărțire de emisfera boreală, de altfel panica îmi desenase pe buze un contrast izbitor al acestei senzații. Doar în acest mod am reușit să pătrund ceva mai adânc în retina care sârguincioasă devora imagine după imagine viața de zi cu zi. Vântul s-a pornit impetuos să
Poezie by Florentin Palaghia () [Corola-journal/Imaginative/12512_a_13837]
-
va rămîne lipit de silicoanele Andreei Bănică și de bikinii lui Kitty Cepraga. Cum ziceam, în lume nu-s mai multe Românii. Urmează întrebările inevitabile. La ce lucrezi acum? Ce mai traduci și ce mai scrii? Începusem să intru în panică văzînd că nu mă mai întrebi odată lucrul ăsta. E cea mai bună invitație la laudă de sine. Ce să zic? Cu traducerile e de două ori complicat. Fiindcă m-am angajat la prea multe și fiindcă am început să
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
dreptunghiulară. În ea mă ascund dimineața, abia ieșit din somn, cu nelipsita ceașcă de teracotă galbenă plină ochi pînă la buze cu cafea fierbinte. Luați un motan și aruncați-l în mijlocul unei străzi duduind de tramvaie și mașini și-n panica lui veți realiza neliniștea oribilă pe care o trăiesc de o săptămînă printre oameni pe care îi rog ceva extrem de simplu. Tot timpul acestor zile, de cînd am sosit de la Neptun, umblînd în dreapta și-n stînga, m-am gîndit la
Mi-e sufletul strivit. Să nu vă supărați pe mine by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13134_a_14459]
-
fiindcă de cîteva zile, în Iași, au apărut cele mai tulburătoare femei, ca întotdeauna între întîi și cincisprezece septembrie: studente restanțiere! Au ceva pe care în zadar mi-aș dori să-l scriu. Picioarele și sînii lor trăiesc independent, în afara panicii examenelor, ochii doar, umpluți de spaimă, rugători, le fac mai accesibile, mai puțin extraterestre. Simți că vor să fie salvate și tu ai putea-o face, punîndu-le un opt sau un nouă și-apoi ducîndu-le-n brațe pînă-n prima odăiță luată
Ce soare lent e o femeie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13211_a_14536]
-
bine hașurată. Era o perfidie fiindcă tratamentul care i se acorda cu o ipocrită stimă marca dependența și subordonarea. În jur rândurile intelectualității se răreau, se adevereau zvonurile despre arestări, torturi, deportări în lagărele de muncă. Suspiciunea hrănea atmosfera de panică, oricând sabia lui Damocles ar fi putut să-i despice și lui grumazul. După interdicția de a cerceta, de a comunica rodul explorărilor, de a răspunde la campaniile de defăimare dirijate tot de autorități nu mai era decât un pas
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
Emil Brumaru Afost o vreme cînd o carte cu un cît de mic defect îmi provoca panică, săream din fotoliul galben, alergam în pijama la librărie (nemaiavînd răbdare să mă îmbrac), completam lungi formulare, procese-verbale de vicii (!), iscăleam cîrlionțat și, victorios, întors din cruciadă, aduceam acasă, în palat, la etajul cinci, exemplarul "normal". Ce eroare! Cu vîrsta
Catalog de nimfe (3) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14431_a_15756]
-
trăgeam suceam împroșcam poemul tăcea ca o umbră îmi îndreptam spatele exact așa cum zic chinejii tu să fii drept apoi umbra poate să fie strâmbă să nu-ți pese sentimentul că sunt o imagine îmi dădea senzații de vomă în panică am apăsat pe claxon și a ieșit un sunet de copil de biserică de vioară că sunt singur apăsam pe ambreaj și nimic nici o mișcare sunt singur întunecat deformat ba una ba alta cazarme-pădure remușcări-carantină chei- -cuțit convingeri-galapagos galimatias-gala
Nu poți vedea curcubeul decât cu spatele la soare by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/14498_a_15823]
-
Orit o să-mi fie ghid. Mirel lipsi de acasă toată noaptea. Natalia încercă să telefoneze la avocată după o oră- două, dar nu primi nici un răspuns. La poliție i se spuse să aibă răbdare până dimineața. Trecu prin stări de panică îngrozitoare. Viziuni apocaliptice de sânge, schilodire și moarte i se perindau tot timpul în fața ochilor. Numai că au fost călcați de o mașină. Sau s-a produs un atentat. Dar dacă au fost atacați de o bandă de hoți? Poliție
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
-ntâia! Cum?!, mi-a venit să urlu. Pleu?! M-am scăpat pe picioarele unui demonstrant și, fiindcă tot nu aveam ce face, am strigat și eu cu ei niște slogane antiguvernamentale, după care am plecat compătimind Guvernul care, intrat în panică de frica urletelor noastre, se hotărâse să fugă din țară și să se reformeze în exil cu scopul de a relua puterea plus lungul, inutilul și veșnicul drum al eliminării stării de austeritate, copiilor instituționalizați, bătrânilor cu pensii cu mult
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
Aoileo... nu ți-a trecut???? Cu ce virusel te-ai potcovit? acolo am dat peste primu doctor care a refuzat să-mi mai facă analize, m-a trimis acasă, m-a pus să mănânc normal și m-a scos din panică în care mă băgaseră doctorii de pește weekend.
Oameni şi şobolani by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82634_a_83959]
-
dozată. Poemele se susțin unele pe altele într-o ordine nu mecanică, de domino, ci subversivă: ,povestea" înaintează exclusiv de la un ciclu la altul. În interiorul secvențelor, numai discurs: fragmentele narative sunt sincopate ori deturnate. O anume urgență a durerii, o panică reverberată fiziologic în prima parte a volumului (mandala) cedează locul unei aluviuni de reproșuri distante mimând refrenul (nu te mai preface ana), apoi unei terapii solitare, cu oscilații și indecizii (nu e timpul fato). Iată o radiografiere parțială a zonelor
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
frână Pentru viteza timpului buiac? Când n-am nici sarbacana la-ndemână, Presupunând că-l sparie vreun fleac. Ori niscai stihuri să-mbârlig? anume: Lângă fiesta lor să îl amân Până-i răcnește trecerii prin lume Batâr să-mi smulgă panica din sân! Ca mâine ad-Dio!... Tocită-i viața, ŕ droite et ŕ gauche Și n-am de rezervă vreun lustru; Curând înhăța-voi toiagul de moș: Pe Cronos, cu el, să îl mustru. Se-ntunecă ani. Zadarnic mă zbat Să
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
Palatul Național ar fi fost plasată o bombă, și un alt apel ca în scuarul Gării Feroviare, unde a avut loc finalul marșului Unirii și un improvizat concert. Evident ambele apeluri au fost false. Scopul lor era de a crea panică (în special, după atentatele de la Bruxel) și a compromite lucrările ... Citește mai mult Vă felicit cu evenimentul de ieri - 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă, care a culminat cu un simbolic, dar foarte important în situația complicată de
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
Palatul Național ar fi fost plasată o bombă, și un alt apel ca în scuarul Gării Feroviare, unde a avut loc finalul marșului Unirii și un improvizat concert.Evident ambele apeluri au fost false. Scopul lor era de a crea panică (în special, după atentatele de la Bruxel) și a compromite lucrările ... XV. VALERIU DULGHERU - REUNIREA NU MA E DOAR O DORINȚĂ, REUNIREA A DEVENIT O STRICTĂ NECESITATE, de Valeriu Dulgheru, publicat în Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016. „Și lacrimile
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
casă leagănul cu bebelușul pe care Gertrudes îl așezase în ușă, a traversat strada în zigzag, s-a năpustit în cușca cu păsări a Mafaldei Claponăreasa și și-a terminat proba în tejgheaua de la depozitul de cărbune al Galicianului, semănând panică printre elementele Grupului Turistic Moscatel care tocmai își beau jumătatea de litru planificat, în timp ce la ferestre apăruseră spectatori speriați, femeile țipau, bebelușul Gertrudei, care avea cel mai zdravăn plămân din cartier, urla ca niciodată, papagalul lui Pimentel, care căzuse de pe
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]