199 matches
-
Analysis Explained, McGraw Hill Publ., New York, London (UK), 2002 RICARDO, DAVID, Principles of Political Economy and Taxation, Elibron Clasics Series, Adamant Media Corp., Londra, 2006 RON, PAUL, End of FED, Grand Central Publishing, New York, Boston, 2009 ROTHBARD, N. MURRAY, The Panic of 1819, online edition, Ludwing von Misses Institute, București, 2002 ROUBINI NOURIEL and BOCKUS DAVID, Lectures in Macroeconomics, Chapter 2, "Business Cycle and Financial Indicators", în http://pages.stern.nyu.edu/nroubini/ NOTES/CHAP2.HTM#topic 7 SAMUELSON, A. P., and
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
Cultures, University of Newcastle, Australia, 1986. Shapiro, Michael, 100 cei mai influenți evrei din toate timpurile, trad. Liviu Mateescu, Paralela 45, Pitești, 2006. Sider, Jean, OZN. Dosar secret, trad. Nicolae Constantinescu, Domino, Târgoviște, f.a. Springhall, John, "Censoring Hollywood: Youth, Moral Panic and Crime/Gangster Movies Of the 1930s", în Journal of Popular Culture, vol. 32, nr. 3, 1998, pp. 135-154. Stoker, Bram, Dracula, Penguin Books, London, 1994. Strugațki, Arcadi; Strugațki, Boris, A doua invazie a marțienilor, trad. Valerian Stoicescu, Paralela 45
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de exemplu, care sunt mai elitiști, mai snobi. 488 Ibid., p. 148. 489 Cf. Arthur Asa Berger, op. cit., p. 382. 490 Tim Edensor, National Identity, Popular Culture and Everyday Life, p. vi. 491 Apud John Springhall, Censoring Hollywood: Youth, Moral Panic and Crime/ Gangster Movies of the 1930s, p. 137. 492 Eric Mairet, La reconnaisance en demi-teinte de la bande dessinée, p. 135. Cercetătorul în domeniul culturii de masă, continuă Maigret, este un "Ianus cu ambele chipuri triste", un amator marginalizat în
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
applied behavior analysis. Social and Instructional Processes. New York: Irvington Publishers. Christensen, A., Moran, P., și Wiebe, J. (1999). Assessment of Irrational Health Beliefs: Relation to Health Practices and Medical Regimen Adherence. Health Psychology, 18, 169-176. Clark, D.M. (1995). Anxiety states: panic and generalized anxiety. În K. Hawton, P. M. Salkovskis, J. Kirk și D. Clark. (Eds.), Cognitive behavior therapy for psychiatric problems. A practical guide. Oxford: Oxford University Press. Conta, V. (1929). Introducere în metazifică, Ed. a 2-a completată. București: Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
fi terapia cognitiv-comportamentală. Există și date care sugerează că relaxarea aplicată ar putea fi utilă în tratamentul atacului de panică. Tratamentul Albany pentru controlul panicii în tulburarea de atac de panică și agorafobie - Turovsky, J. și Barlow, D.H. (1995), „Albany panic control treatment (PCT) for panic disorder and agoraphofia”, The Clinical Psychologist, 48(3), 5-6, 1995 - se întemeiază pe perspectiva cognitiv-comportamentală și folosește metode de educare a pacientului referitor la specificul afecțiunii sale, tehnici de restructurare cognitivă pentru corectarea credințelor disfuncționale
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
date care sugerează că relaxarea aplicată ar putea fi utilă în tratamentul atacului de panică. Tratamentul Albany pentru controlul panicii în tulburarea de atac de panică și agorafobie - Turovsky, J. și Barlow, D.H. (1995), „Albany panic control treatment (PCT) for panic disorder and agoraphofia”, The Clinical Psychologist, 48(3), 5-6, 1995 - se întemeiază pe perspectiva cognitiv-comportamentală și folosește metode de educare a pacientului referitor la specificul afecțiunii sale, tehnici de restructurare cognitivă pentru corectarea credințelor disfuncționale, tehnici de respirație pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
între panică și comportamentele evitative. De asemenea, în cazul agorafobiei, tehnica expunerii se utilizează când este posibil, în cuplu, datorită rezultatelor superioare obținute astfel. Dintre studiile empirice asupra eficienței acestui tratament enumerăm: Barlow, D.H. et al. (1989), „Behavioral treatment of panic disorder”, Behavior Therapy, 20, 261-282. Craske, M.G. et al. (1991), „Behavioral treatment or panic disorder: A two-year follow-up”, Behavior Therapy, 22, 289-304. Klosko, J. et al. (1990), „A compasion of alprazolam and behavior therapy in treatment of panic disorder”, Journal
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
când este posibil, în cuplu, datorită rezultatelor superioare obținute astfel. Dintre studiile empirice asupra eficienței acestui tratament enumerăm: Barlow, D.H. et al. (1989), „Behavioral treatment of panic disorder”, Behavior Therapy, 20, 261-282. Craske, M.G. et al. (1991), „Behavioral treatment or panic disorder: A two-year follow-up”, Behavior Therapy, 22, 289-304. Klosko, J. et al. (1990), „A compasion of alprazolam and behavior therapy in treatment of panic disorder”, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 58,(1), 77-84. 2. Tulburarea de anxietate generalizată După cum
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
treatment of panic disorder”, Behavior Therapy, 20, 261-282. Craske, M.G. et al. (1991), „Behavioral treatment or panic disorder: A two-year follow-up”, Behavior Therapy, 22, 289-304. Klosko, J. et al. (1990), „A compasion of alprazolam and behavior therapy in treatment of panic disorder”, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 58,(1), 77-84. 2. Tulburarea de anxietate generalizată După cum sugerează și denumirea sa, tulburarea de anxietate generalizată se caracterizează prin prezența anxietății cronice însoțite de mai multe manifestări fizice ale arousalului fiziologic, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
J. (1990), Acts of meaning. Cambridge, MA: Harvard University Press. Bruner, J. (1991), The narrative construction of reality. Critical Inquiry, 18, 1-21. Bruner, J. (1996). The culture of education. Cambridge, MA: Harvard University Press. Capps, L. & Ochs, E. (1995), Constructing panic: the discourse of agoraphobia. Cambridge: Cambrige University Press. Chambon, A.S. (1995), Life history as a dialogical activity: „If you ask me the right questions, I would tell you”. Current Sociology, 43, 125-135. Chanfrault-Duchet, M.F. (1991). Narrative structures, social models and
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
1990), Acts of meaning, Harvard University Press, Cambridge, MA. Bruner, J. (1991), „The narrative construction of reality”, Critical Inquiry, 18, pp. 1-21. Bruner, J. (1996), The culture of education, Harvard University Press, Cambridge, MA. Capps, L., Ochs, E. (1995), Constructing panic: The discourse of agoraphobia, Cambrige University Press, Cambridge. Chambon, A.S. (1995), „Life history as a dialogical activity: «If you ask me the right questions, I would tell you»”, Current Sociology, 43, pp. 125-135. Chanfrault-Duchet, M.F. (1991), „Narrative structures, social models
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
potențiali furnizori nesiguri, trebuie s) fac) tot ce le st) în putinț) pentru a-și spori șansele s) o obțin) în continuare. Cele slabe, c)rora le lipsesc mecanismele de influent), își pot ap)ra cauza sau pot intra în panic). Majoritatea ț)rilor în chestiune au reacționat, în mod deloc surprinz)tor, într-o anumit) m)sur), în ambele feluri. Comportamentul națiunilor, în cazul crizei energetice care a urmat celei militare, a scos la iveal) relevanță politic) sc)zut) a
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
lirism în descendența romantismului calm, îmblânzit de solara armonie și de cantabilitatea clasică, al adorării lucrurilor și trăirilor simple. „Marile vicii” ale poetului sunt muntele și marea, soarele și azurul, dar și iarba și grâul, toate acestea exaltate cu sentimentul panic al contopirii, probabil catalizat de Lucian Blaga. Despre marele poet, a scris o carte situată, ca factură, între reconstituirea biografică pozitivistă, comentariul critic simpatetic și eseul „poematic-filosofic”, considerat de B. încă necesar într-un moment (1970) de redescoperire euforică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
totdeauna întârziat. Astfel, actele inferioare reflexe care exist și la om, dar nu sunt specifice lui, ele fiind niște rmșițe neeliminate înc, la firile evoluate sunt comprimate și supuse mecanismului de amânare și d ca exemplu conduita omului cuprins de panic, fric sau furie, care, dac este civilizat, are o clip de ezitare. P. Janet considera c în cazul reflexului, instinctului și actului emotiv simplu nu intervine actul suspendrii. Dup el, acest act poate interveni numai la fenomenele psihice complexe, începând
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
semnul voinței sau a lipsei de voinț. Din contra, susține psihologul român, putem ușor constata c fenomenul inhibitiv, aplicat vieții, nu constituie o deprimare ci un stimulent. Orice obstacol e o provocare care mobilizeaz într-un organism alarmat, cuprins de panic, mult mai multe resurse, mai multe izvoare de energie decât o cale neted lipsit de dificultți, și, ca și cum totul nu ar fi fost spus cu exactitate, Ralea, în felul lui degajat, aforistic, conchide: Oprirea constituie în ordinea vital excitantul principal
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
9 milioane erau europeni, precizându-se că „The stream was relatively continuous from 1820 to 1924 with only brief interruptions caused by the Civil War and occasional periods of economic downturns such as the depression of the 1890’s, the panic of 1907-1908, and the Great Depression of the 1930s. World War II, of course, also greatly reduced the numbers emigrating. In fact, 32 million of the 35,9 million Europeans who came to the United States between 1820 and 1975
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
poetică drept „confesiune revelatoare” menită să asigure interfața eului cu lumea prin medierea discursului; în consecință, textul valorează doar în măsura în care comprimă o imago mundi, o reprezentare a cosmosului. De altfel, cele trei ipostaze lirice ale eului la Blaga (eul stihial/panic, „omul problematic”, eul regresiv) sunt delimitate în funcție de câteva constante atitudinale, asociate unor nuclee ale imaginarului și întrupate în forme retorice proprii. Însă poate cea mai bună carte a criticului este Jocul poeziei, care se concentrează asupra evoluției liricii românești din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
Rodica Zafiu Se știe că substantivul panică are ca sursă primară un adjectiv, de origine grecească, derivat de la numele zeului Pan (Panikós), devenit în franceză panique și pătruns apoi în alte limbi. Cele mai vechi atestări ale cuvântului panic(ă) în română, cuprinse în Dicționarul limbii române (DLR, Tomul VIII, partea 1, litera P, p-păzui, 1972), ilustrează ipostaza sa de adjectiv, în îmbinări de genul: înfricoșare panică (I. Văcărescu), spaimă panică (Gh. Asachi, N. Bălcescu), teroare panică (I. Negulici
A se panica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5811_a_7136]
-
mai puțin probabil ca această construcție (fără se) să reprezinte o revenire la modelul dominant din franceză (paniquer). Mai curând este vorba de un nou efect al traducerilor grăbite de articole din engleză. Dicționarele englezești consemnează, alături de substantivul și adjectivul panic (împrumut din franceză), și verbul to panic, folosit cu ambele sensuri - „a produce panică” și „a fi cuprins de panică”. A panica ar putea fi și rezultatul unei evoluții interne, cu nesiguranțe și oscilații similare altor perechi actuale: a conversa
A se panica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5811_a_7136]
-
se) să reprezinte o revenire la modelul dominant din franceză (paniquer). Mai curând este vorba de un nou efect al traducerilor grăbite de articole din engleză. Dicționarele englezești consemnează, alături de substantivul și adjectivul panic (împrumut din franceză), și verbul to panic, folosit cu ambele sensuri - „a produce panică” și „a fi cuprins de panică”. A panica ar putea fi și rezultatul unei evoluții interne, cu nesiguranțe și oscilații similare altor perechi actuale: a conversa/a se conversa, a socializa/a se
A se panica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5811_a_7136]
-
de ani, simțul limbii, ale cărei fraze sonore fidelizează prin plăcerea provocată, dar și prin sugestia unei realități ce se ascunde în pliurile acestui limbaj. Acestea ar fi, în mare, liniile de forță ale celor șapte proze reeditate (Lady V., Panic Syndrome!, Din povestirile unui frizer, Alegerea, La revoluția română, Mi s-a părut, cu paranteze..., O zi nefastă din viața lui Abraham Van Beyeren) în variantă revizuită, din volumul Lady V., pe care autorul le consideră un ciclu (româno-american) închis
Existența ca amnezie sau neînțelegere by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8269_a_9594]
-
trăiască în funcție de aceleași categorii ca și omul premodern. Se naște astfel o realitate și o literatură ce stau sub semnul viului miraculos. Un comic nemilos, consecință a unui ochi necruțător, se desprinde însă din texte precum La revoluția română și Panic Syndrome!, texte cu multiple fațete: critică, ironică, ludică și chiar satirică, amintind de Caragiale, alt scriitor român îndrăgit de D. R. Popa. Latura critică o dublează pe cea imaginativă, vizate fiind năravurile românilor stabiliți în America, al căror pitoresc este
Existența ca amnezie sau neînțelegere by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8269_a_9594]
-
arhi-simplificate. Un argument în favoarea filmului e calitatea cinematografiei și ritmul accelerat al montajului, elemente nesurprinzătoare, având în vedere experiența lui Fincher în domeniul videoclipurilor. Pelicula nu anunță creativitatea din Fight Club, dar, pe de altă parte, Fincher a făcut și Panic Room, o caricatură de thriller. Poate că acest ciclu reprezintă versiunea postmodernă a existențialismului. Un existențialism feminin, pentru că, până și în ultimul film, cea care scapă e tot femeia. Doar ea experimentează situația-limită. Dacă nici acest ciclu de lungmetraje nu
Cafteala extratereștrilor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11913_a_13238]
-
din care nu pot ieși și ajunși în acel moment tulbure în care foamea rupe și cele mai trainice legături de fidelitate. George Dorobanțu reușește să prindă psihologia acestui tip de claustrare, cu mult mai terifiantă decît cea defensivă din Panic Room (Camera de refugiu, 2002) al lui David Fincher. Într-un spațiu restrîns devenit ostil, avem acest cuplu prins într-o invizibilă pînză, consumat de angoasă și furie, revoltat, cu izbucniri de tandrețe, toate sub semnul unei agonii care-și
No exit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8058_a_9383]
-
bună, în ciuda faptului că era cam amețit, așa mi se părea mie, că prietenul meu era cam amețit și puțin răgușit. Dar a cîntat bine alături de Leo. După care s-a ridicat. Iar cînd Leo spunea: "Dance me through the panic till I'm gathered safely in", prietenul meu m-a apucat de mînă și mi-a zis: - Hai acum. Ce să mai stăm? Auzi, șamane, din momentu' ăsta, gata, viața noastră se schimbă. Îți spun eu, se schimbă al dracu
Șobolanul e mai viu decît țestoasa by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Imaginative/7687_a_9012]