133 matches
-
C. Rogozanu Să fii scriitor consacrat și să te dedici criticii pare să devină o modă în literele românești. Mircea Cărtărescu încearcă o "panoramare" a literaturii române contemporane, Simona Popescu îi dedică lui Gellu Naum o monografie, Gheorghe Crăciun înclină vizibil către critică în ultimii zece ani etc. În Trafic de frontieră. Proza generației '80. Strategii transgresive, Adrian Oțoiu, un scriitor deja foarte apreciat
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
actual. Și atunci încearcă să-și valorifice "cunoștințele" în critica literară. Așa se întîmplă și cu un anumit tip de teorie, cea practicată de deconstructiviști, poststructuraliști, filosofi ai sfîrșitului de secol etc. Mizele erau (și sînt) mult mai mari decît "panoramarea" cîtorva decenii de literatură. Baudrillard, Foucault, Deleuze, Derrida și mulți alții se apropie accidental de literatură. Ei sînt, în schimb, intens folosiți de către Adrian Oțoiu în descrierea unor direcții literare. Nu cumva distanța este prea mare? Întrebarea este naivă, dar
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
este și critica dedicată (din interior) generației sale. Într-un survol bibliografic rapid, aceasta conține aproximări teoretice (de la „temele identității” la „dosarul unei bătălii culturale”), cronici la cald (așa numite „fotograme”), studii ample (despre Nedelciu, Crăciun, Petculescu, Ghiu și alții), panoramări de o excepțională fidelitate (Flashback 1985... rămâne, până astăzi, cea mai serioasă carte despre „noul val”) și chiar o serie de addenda relaxate, relativiste și afectuoase (cel mai surprinzător capitol de acolo fiind cel în care Lefter, poet el însuși
Dicțiune și afecțiune by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3528_a_4853]
-
Într-un cuvânt, disponibilitate. O disponibilitate, poate, bas étage, dar neîndoielnic superioară abuliei culturale. Cu atât mai surprinzătoare este izbucnirea lui Bacalbașa cu cât el însuși a fost om de presă (studiul introductiv, datorat lui Tiberiu Avramescu, oferă o utilă panoramare a gazetelor cu care, încă din tinerețe, acesta a cochetat). Beneficiar direct, așadar, al democratizării dreptului de exprimare. De altfel, o bună parte din informația acestui prim volum provine dintr-o operațiune hibridă, jumătate amintire, jumătate „colaționare”. Când propria memorie
O altădată căptușită cu totdeaună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2611_a_3936]
-
și ei sute de sticle de Coca-Cola. Lucrurile astea, ca și multe altele, au început să li se pară normale și, inevitabil, mult mai puțin interesante decât trucajele văzute atunci, în camera înghesuită a lui Dorinel" (p. 128). Dintr-o panoramare a vieții românilor în tranziție nu putea lipsi, firește, circul politic. Al patrulea LP îi este consacrat. Abordările mai mult sau mai puțin hazlii se întemeiază, în general, pe fapte reale, cunoscute din emisiunile informative ale televiziunilor și din presă
Momente din tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8011_a_9336]
-
e mai ușor să te ocupi, dacă îți aparțin, tu plăsmuindu-i, făcând parte din închipuirea ta. În plastică există o sferă întreagă de reprezentări în această privință. Muzeele mari ale lumii cu pânzele lor celebre agățate de pereți sunt panoramare inubliabile de gesturi, atitudini, fizionomii ale genului uman. La Luvru, ieși năuc, cuprins de un vertij. La Ufizzi, ... delirant. La Prado... (cel puțin subsemnatul)... la întoarcere, pe străzile Madridului, urmărit de viziunea }apului gigantic, șiret, stând în noaptea de sabat
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
Are întodeauna cadre lungi din punct de vedere temporal și mișcări de cameră elaborate, încete pentru că, în viziunea lui (dezvoltată în cartea Sculptând în timp), cea mai importantă dintre posibilitățile cinematografiei e aceea de a captura durata. Folosește însă și panoramarea nefirească, de la dreapta la stânga, pentru a sugera dislocarea celor trei călugări-pictori când ajung în "casa" bufonului. Încă de la primele cadre, are personaje care le părăsesc. Când Foma, ucenicul lui Andrei, e ucis de săgeata unui tătar și cade în râu
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
de la primele cadre, are personaje care le părăsesc. Când Foma, ucenicul lui Andrei, e ucis de săgeata unui tătar și cade în râu, camera e stropită cu apă, pentru a transforma spectatorul în martor ocular. O altă particularitate inovatoare a panoramării e fixarea imaginii pe un personaj (gros-plan) și continuarea mișcării, fără nici o întrerupere, pe un detaliu "natural" (plante dintr-un râu, frunze ale unor copaci, zăpadă din care se ivește pământul etc.). Mă îndoiesc totuși ca acest mod de filmare
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
se potrivesc unei publicații antologice. Ele trebuie expediate până în 31 octombrie, pe adresa: „Foaia românească“, 5700 Gyula, str. Dozsa Gy. Nr. 8, Pf. 95, sau pe e-mail: foaia@freemail. hu. Reamintim că săptămânalul „Foaia românească“, o publicație extrem de interesantă ca panoramare a vieții comunității române din Ungaria, poate fi citit și on-line, la adresa www. foaia. hu. S. POPOVICI Sărbătoare l Tradițională Centrul Cultural Banat-JA România împreună cu Cercul Cultural „Banat-JA” din Germania, cu sediul la Bonn, cu Forumul Democrat al Germanilor din
Agenda2003-41-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281569_a_282898]
-
mamă (Aura Călărașu) sastisită de viața mizeră, iar "prințesa", - Marilena de la P7 (Mădălina Ghițescu) -, așa cum o numește fantele de mahala Giani (Cătălin Paraschiv) pe favorita sa, este o prostituată. Cadrul love story-ului de mahala nu este mai puțin important, iar panoramările ne înfățișează un decor crepuscular, de fosforescențe bolnave ale cartierului-ghetou, fără nimic din lumina incandescentă a unui alt film care a trecut pe la Cannes, Orașul Zeilor (Cidade de Deus, 2002), al lui Fernado Meirelles, înfățișînd tot un univers de ghetou
Marilena, Marilena... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9618_a_10943]
-
aprilie, la Timișoara și în câteva alte localități din Timiș se va desfășura cea de-a VIII-a ediție a „Zilelor Maghiare Bănățene“. Ediția din acest an își propune, alături de perpetuarea tradițiilor și datinilor specifice ale minorității maghiare din Banat, panoramarea vieții cultural-artistice din Euroregiunea DKMT. Din program spicuim: în 4 aprilie, ora 17, spectacolul „Biberach“ prezentat de Podiumul Studențesc, „Cioburi Colorate“ al Teatrului din Novi-Sad (Serbia și Muntenegru), în Sala Studio a Teatrului „Csiky Gergely“; studenții și cadrele didactice de la Conservatorul din
Agenda2003-13-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280845_a_282174]
-
tulbure decembrie revoluționar, cu telefoane ascultate și iminența pericolului, sunt invocate, cu titluri de volume în loc de comentarii la faptele sângeroase și ambigue, volume de Bedros Horasangian, George Cușnarencu, Sorin Preda, Mircea Nedelciu, Cristian Teodorescu, Aurel Maria Baros și... Nicolae Stan. Panoramarea reașezării valorilor de după căderea dictatorului, mișcare mai degrabă haotică, oricum cu aspect de status quo, are, într-adevă r, parte de pagini memorabile, cu atât mai vitriolante cu cât sunt expurgate de elansări moralizante în numele detașării temporale, asumate ca atare. Chipuri
Rememorare blurată by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3534_a_4859]
-
filosofi, 10 istorici, cîțiva artiști plastici și muzicieni, un actor, 3 lingviști și o serie de academicieni, majoritatea oameni de știință) dintre care doar jumătate se încadrau în titulatura de personalități, acesta fiind unul din riscurile anchetei. Pentru o succinta panoramare a celor mai cunoscute nume care au răspuns, îi amintesc pe Adrian Marino, Alexandru Paleologu, Nicolae Balotă, Alexandru Zub, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Gheorghe Grigurcu, ÎPSS Bartolomeu, Nicolae Breban, Mircea Martin, Ștefan Augustin Doinaș, Constantin Bălăceanu-Stolnici, Cristian Mandeal, Solomon Marcus
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
perioada de glorie de după război -Neu-Bayreuth - plămădită cu geniu de Wieland Wagner care a marcat fundamental estetica spectacolului liric, în prezent Festivalul se deschide către formule și orientări variate; cele cinci spectacole ale acestei ediții sunt ca un fel de panoramare asupra ceea ce oferă astăzi teatrul de operă; și deja se discută cu aprindere cum va arăta, anul viitor, ciclul Inelul Nibelungilor; pentru că Bayreuth-ul nu este numai un mare eveniment internațional în lumea muzicală, ci și un model, cel puțin pentru
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]
-
de secțiuni tematice: Afacerea Dosariada și alte chestiuni, Din fauna și flora României postcomuniste. Portrete de insectar, Etică și memorie, Româniile. După cum ușor se poate observa, toate gravitează în jurul problemelor care bântuie România contemporană. La începutul cărții, autoarea face o panoramare a crizelor prin care am trecut și a puținelor momente de solidaritate. Dintre cele menționate, unele sunt crize autentice (mineriadele, corupția endemică, tensiunile dintre Biserica Ortodoxă Română și celelalte culte, altele - însă - sunt incidente izolate, trădând, într-adevăr, slăbiciuni ale
Probleme românești by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9630_a_10955]
-
Deci o operă ce mizează pe o substanțială elaborare ficțională, în care însă, documentele de epocă autentice - scrisori, memorii, jurnale, relatări ale diverșilor martori etc. - sunt topite într-un ansamblu factologic divers, autorul propunându-și a relata, într-o vastă panoramare, intimitatea trăirii de facto a vieții marelui scriitor, în ambianța osmotică, asumată, a tuturor celor care au gravitat în jurul său și care într-un fel sau altul au influențat drumul lui literar (la urma urmei, acesta interesează la cote majore
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
revoluții, constituirea unor state și instituții, individualizarea unor culturi și civilizații, ci are și o pitorescă diversitate geografică, ceea ce înseamnă așezarea unei comunități într-un anumit cadru, diferențierea de locuri și profile rasiale, fragmentarea societății pe ocupații și reflexe morale, panoramarea satelor, orașelor și mănăstirilor, distingerea între viața religioasă, viața politică, viața comercială, viața culturală etc. Dar ceea ce e esențial pentru prozatorul Nicolae Iorga este surprinderea palpitului de viață. Dacă pentru istoric perspectiva se constituie în bibliotecă și în arhive, din
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
treizeci și trei de ani ne-mpliniți”. Tabloul acesta îngrozitor, de mare sugestivitate vizuală (nu muzicală, ca în Sora mea dusă de ape), este și un cadru cinematografic turnat cu o artă remarcabilă a surprinderii detaliului semnificativ, fără insistență vizibilă asupra lui. Panoramarea e a unui mare poet, care o cuprinde între două secvențe (cea inițializatoare și cea de exit) ale edificării. Căci personajele nu mai sînt văzute de aproape, de lîngă ele, din mijlocul lor, ci de undeva de departe, de foarte
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
de pe coloana sonoră; toată secvența, în care violența se plasează între ludic și cruzime autentică (unul îl târăște de păr pe altul, amenințându-l cu pistolul, în timp ce ceilalți se amuză, neluând incidentul în serios) e filmată cu încetinitorul. Scorsese preia panoramarea circulară a lui Godard, de la stânga la dreapta, fără a putea roti camera atât de mult. Compensează prin altă metodă: schimbă poziția camerei și montează cap la cap aceste imagini, legându-le prin dissolve. Efectul e o mișcare circulară relativ
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
public pe care-o întreprinde Lefter (la pp. 93-114 și pp. 115-150), m-a făcut, recunosc, curios. În cea de-a doua, cu titlu stendhalian, intră în scenă gazetarul. În locul studiilor academice sau eseistice, avem acum articole, fie ele de panoramare sau de întâmpinare, note editoriale, recomandări, portrete, biobibliografii. Lista e foarte eterogenă, ca și dispersia în timp (de la cronici publicate în anii '80 chiar în România literară la textul de ultimă copertă pentru volumul lui Chris Tănăsescu, apărut, cred, simultan
Analiză prin sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6224_a_7549]
-
Se rotește însă în jurul unui far, alcătuind o secvență amețitoare și exuberantă. Jeunet neglijează priveliștile "generale", compoziția cadrelor sale având mereu personajul drept pivot. Păstrează însă preferința sa pentru cadrul plonjat, pentru camera care se mișcă pe axă verticală în detrimentul panoramării. Și unghiurile "fistichii" au rămas în repertoriul regizorului, de data asta evidente în modul în care filmează traiectul trenurilor. M-aș ambiționa chiar să spun că, deși analiza aceasta sumară nu oferă un ansamblu complet de argumente, că Jeunet are
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
variațiile și imprevizibilul unui aparat riguros, cu clasificări limpezi, nuanțate și convingătoare chiar și pentru cei mai sceptici relativiști. Odată cu Opera artei Genette se mută din sfera literaturității pe teritoriul artistic la modul general, dar ambițiile sale rămîn aceleași: de panoramare a unui spațiu ce poate părea copleșitor de vast, prin reducerea sa în categorii construite conform unui aparat teoretic ce reprezintă extensia, deși poate subtil deghizată, a naratologiei sale. În Ficțiune și dicțiune. Introducere în arhitext, precedentul volum al teoreticianului
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
vârstnice în loc de E. Lovinescu, cum ar fi fost firesc, pe G. Călinescu, făcând o rocadă între cei doi. E încă un gest public de afiliere a lui Al. Piru. Pe lângă această licență istorică, absențele din tablou, destul de numeroase, agravează deficiențele panoramării. Lipsesc N. Cartojan (pe care Al. Piru l-a plagiat în sinteza sa despre literatura română veche), Carol Ardeleanu, Romulus Cioflec, Tudor Teodorescu-Braniște, Octav Șuluțiu, Mircea Streinul, V. Beneș, Edgar Papu, Laurențiu Fulga, Ovid Caledoniu, Ioana Postelnicu, iar dintre exilații
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
tendențioasa: " copilul meu are o mie de porecle, / fragile și cuminți, precum diminețile mele - / copilul meu, e un epitaf malițios / care merge la serviciu, lîngă Hubertus - / în timp ce lăuntricul meu copil a luat, deja, / formă de lift..." (Lunecînd). Sau într-o panoramare sentimental-geologică, parodica în ondulația îndrăznelilor asociative: "viorile curg printre mari straturi / de lucruri - / trupurile lor ard pînă la sărut: apoi tac - / săracă, împietrita cunoaștere.../ privesc între mascotele mele / și mă văd: ba fluture, ba cal, ba ghiulea - / ce să-ți
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
N-o recunoaște. În locul candorii, citește pe fața ei satisfacția cinică. Ar vrea să-i întîlnească privirea, dar femeia îl ocolește cu insistență. Asta îl înfurie. Se gîndește să se ridice și să plece, dar n-are motiv. Privește ecranul: panoramare peste țărmul stîncos al Mediteranei, în acordurile unui poem simfonic de Smetana. Transfocare lentă, urmînd linia melodică a poemului, pînă ce imaginea intră pe prim-planul unei fete. Marea a fost văzută din unghiul ei. Vîntul îi flutură părul blond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]