98 matches
-
perioadă de evidentă slăbiciune națională și doctrinele lui atrăgeau un mare număr de oameni extrem de influenți. Împărăteasa și moștenitorul tronului, viitorul Alexandru al III-lea, aveau să joace amîndoi un rol în această mișcare. Ignatiev, ambasadorul rus la Constantinopol, era panslavist, dar, după cum am văzut, el era interesat în primul rînd de folosirea slavilor în îndeplinirea năzuințelor Rusiei. Panslavismul era practic un capriciu; influența lui în politica externă a fost de scurtă durată. O perioadă de criză iminentă care s-a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
majoritate care susținea o acțiune militară, dar prințul era conștient de faptul că țara nu era pregătită de război. Pe lîngă aceasta, toate puterile, inclusiv Rusia, recomandau abținerea. Deși Rusia încerca oficial să împiedice Serbia și Muntenegru să declanșeze vreo acțiune, cercurile panslaviste, care se implicaseră activ în problemă, susțineau adoptarea unei atitudini opuse. În zonă au început să curgă banii și să sosească voluntari. În mai 1876, generalul M. G. Cerniaev, care fusese artizanul marilor victorii rusești din Asia Centrală, a sosit la
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să sosească voluntari. În mai 1876, generalul M. G. Cerniaev, care fusese artizanul marilor victorii rusești din Asia Centrală, a sosit la Belgrad ca să preia comanda secțiunii morave a armatei sîrbe. Presiunea opiniei publice din Serbia, la care se adăuga entuziasmul panslavist, erau prea puternice pentru Milan. În iulie, Serbia și Muntenegru erau în stare de război cu Poarta. Părțile beligerante sperau în declanșarea unei alte răscoale în Bulgaria și să primească ajutor din partea insurgenților din Bosnia și Herțegovina. Cu toate acestea, s-a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
să influențeze atitudinea ambelor guverne. La Londra, politica de sprijinire a guvernului otoman de către cabinetul conservator al lui Disraeli a fost aspru criticată. Și mai important era faptul că oamenii de stat ruși au fost supuși unor puternice presiuni din partea panslaviștilor și a elementelor societății rusești care considerau că popoarele slave ortodoxe trebuiau ajutate în lupta lor împotriva stăpînirii otomane. Au fost declanșate pregătiri intense de război, dar oamenii de stat ruși aflați în posturi de răspundere căutau încă o soluție
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rusesc însă. Care a căpătat o nuanță a lui, specială. Ceva ne- având nimic din exuberanța caldă a unui lan de floarea-soarelui, ca la Van Gogh. Unul, chimic, din contră, de eprubetă, oarecum mohorât, dus pe gânduri, explicând nefirescul dogmelor panslaviste, bolșevico-staliniste, ulterior; cu toate că rușii nu făcuseră decât să importe spiritul feudal al împărătesei austriece, ordonat, vecin totuși cu Iluminismul, - ideea oricărui imperiu luminat, bazat însă pe autoritate... În contrast, câteodată, pereții albi de chilie ortodoxă des văruită... Pe urmă, zidurile
Kremlin, mașina de tuns iarbă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13112_a_14437]
-
cum obișnuia să spună adesea. Interesant mi se pare a fi faptul că în 1889, deci lungă vreme după ce Eminescu intuise că opiniile domnului Danilevski nu sînt expresia unei gîndiri personale, ci "un ideal istoric", J. Skupiewsky în La doctrine panslaviste d'apres N.J. Danilevski susține același lucru; citez în traducere: Vom remarca de la început că lucrarea lui M. Danilevski nu poate fi considerată ca fiind expresia unei teorii individuale a unui om, himerele unui gînditor mai mult sau mai puțin
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
Puterile Centrale ale Europei ca cea mai sigură politică în împrejurările date. Dacă și întrucît Rusia, prin silnica reluare a Basarabiei de la români, la al căror ajutor făcuse totuși apel în ultimul război în contra Turciei, își manifestă tendința de cucerire panslavistă, României nu-i rămînea decît să-și caute sprijinul existenței sale naționale în sfera de acțiune a poliglotei Austrii, care tocmai la acea epocă formase cu Germania (în curînd și cu Italia) un puternic scut de apărare în contra veleităților de
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
în limba franceză. Curțile din Nord, și, în mod particular, Rusia, au adoptat limba noastră, astfel încât comunicările scrise dintre guvernul de la Sankt Petersburg și agenții săi erau redactate în limba franceză. În timpul domniei lui Alexandru al III-lea106, o puternică mișcare panslavistă, dirijată mai ales împotriva influenței germane, a antrenat Rusia pe căi noi. Guvernul a renunțat la folosirea exclusivă a limbii franceze. Cu toate acestea, am avut prilejul să cunosc câțiva foști ambasadori ruși care activaseră sub Alexandru al II-lea107 și
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
a decis cu unanimitate: 1. Numai acela poate fi preot și învățător care are simțăminte patriotice și știe perfect ungurește. Nu poate fi prin urmare preot cine nu știe ungurește și despre care se va dovedi prin fapte că este panslavist. 2. Numai cine și-a făcut studiile în institut unguresc poate fi preot sau învățător. 3. Preotul și învățătorul despre care se va dovedi că are simțăminte panslaviste se va destitui din post. 4. Autonomia bisericească nu poate servi de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
știe ungurește și despre care se va dovedi prin fapte că este panslavist. 2. Numai cine și-a făcut studiile în institut unguresc poate fi preot sau învățător. 3. Preotul și învățătorul despre care se va dovedi că are simțăminte panslaviste se va destitui din post. 4. Autonomia bisericească nu poate servi de manta a agitațiilor panslavistice și cine va face așa să se estradă oficielor politice. 5. Guvernul va fi rugat să oprească broșurile nepatriotice panslavistice. 6. Limba adunărilor protopresbiterale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în măsura care se va cere, ca să salvăm și să întărim maghiarismul. După aceste, trece "Egyetertes" la autonomia confesiunilor și se pune pe coarda insinuărilor; după el toate bisericele se folosesc de autonomie spre agitațiuni. Protestanții de confesia augustină sunt panslaviști. Românii greco - orientali, nota bene, numai cei gr. -orientali, sunt daco-romaniști, iar serbii gr. -orientali panslaviști, sașii din Transilvania pangermaniști. Și, stând lucrurile astfel, li se mai poate lăsa oare libertatea, li se mai poate lăsa autonomia? Și mai departe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la autonomia confesiunilor și se pune pe coarda insinuărilor; după el toate bisericele se folosesc de autonomie spre agitațiuni. Protestanții de confesia augustină sunt panslaviști. Românii greco - orientali, nota bene, numai cei gr. -orientali, sunt daco-romaniști, iar serbii gr. -orientali panslaviști, sașii din Transilvania pangermaniști. Și, stând lucrurile astfel, li se mai poate lăsa oare libertatea, li se mai poate lăsa autonomia? Și mai departe: Amvonul, școala elementară, școalele medie, reuniunile școlare și literare, reuniunile preoțești, învățătorești și ale școlarilor, toate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dezlănțuit asupra patrioticelor noastre populațiuni din Macedonia. Fac un trist oficiu, o rea faptă. Națiunile ce vor cucerirea orientului le sunt mulțumitoare. N-avem decât să citim, pentru a ne convinge, articolele de laudă pe cari foile austriace și cele panslaviste le consacră din când în când propagandei române în țările de limbă greacă. Prin acțiunea timpului, prin comunitate de interese și afinitate de rasă, colonii romani, iar nu românii stabiliți în Macedonia, s-au contopit și asimilat cu grecii, elementul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
superioare și produselor orientale și celor din Gherla. Noi credem că numai superioritatea relativă a articolului rusesc a fost cauza răspîndirei, iar nicidecum tendințe politice. Nu-i vorba, nu e absolut cu neputință ca să nu fie amestecat și gândul vreunei panslavist fanatic în istoria aceasta, dar în genere ne vine totuși a crede că supraproducțiunea și interesul negustorilor de icoane și superioritatea acestora asupra caricaturilor bizantine sunt adevărata cauză a răspîndirei. A atribui o gravitate politică serioasă acestui lucru, precum o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nouă conștiință națională, specifică turcilor. Implicat în războiul din 1877-1878, Abdul-Hamid al IIlea i-a încredințat comanda armatei otomane vestitului general Osman pașa, care avea titlul de ghazil (generalisim). Abdul-Hamid al II-lea Războiul ruso-turc este o consecință a politicii panslaviste, promavate de Imperiul Țarist, care se erijase în apărător al popoarelor din aceeși sorginte: sârbi, muntenegreni, bosniaci, bulgari. Marele vizir Midhat pașa, unul dintre artizanii Constituției din 1876 spunea, în legătură cu consecințele războiului cu Rusia, deși acestea puteau fi catastrofale pentru
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Roumaine. Unele cercuri - mai ales cercurile liberale - atribuiau prințului Bibescu vederi și mai departe, se insinua că prințul are ambițiunea să reia tronul tatălui său, ajutat de Rusia. Ministru al Rusiei la București erea atunci Hitrovo, activ și periculos agent panslavist care împănase țara cu spioni ruși, vânzători de icoane și jugănari, iar acțiunea lor se întindea în toată Peninsula Balcanică. Hitrovo se afla în strânse legături cu prințul Bibescu, iar membrii aristocrației române ereau toți rusofili declarați. De aci ruptura
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
atunci că la Palatul Regal activitatea prințului Bibescu nu era văzută cu ochi buni. în adevăr, în vremea aceea, pătura aristocrată a partidului conservator începuse să cocheteze cu Rusia. în București, reprezentant al Petersburgului era ministrul Hitrovo, un cunoscut agent panslavist, șeful unei organizații de spionaj politic care lupta în întregul Orient în vederea viitorului război în contra Germaniei și Austro-Ungariei. Poliția politică a lui Ion Brătianu avea mult de lucru. Prefect al Poliției Capitalei era colonelul Radu Mihai, un om care-și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
pentru opiniile lui extremiste, atitudinea lui față de sîrbi nu era mai violentă decît cea a unora dintre partidele maghiare față de celelalte naționalități ale statului, decît a grecilor față de cetățenii lor slavofoni, decît cea a sîrbilor față de albanezi sau a rușilor panslaviști față de polonezi. Obiectivul central al naționalistului croat era instituirea unui stat croat, fie în cadrul imperiului, fie ca unitate statală independentă. Înainte ca acesta să poată fi atins, trebuia să fie rezolvate însă anumite probleme foarte dificile. Deosebit de serios era faptul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
lor politice (mai ales cu scoaterea ochilor, tăierea nasului și jugănirea) și sfârșind cu Moscova țarilor brutali, care porunceau tot felul de persecuții, apoi au încheiat prin a se crede capii Bisericii. Ulterior, în fața imperialismului occidental a apărut imperialismul oriental. Panslaviștii au făcut din Ortodoxie o unealtă politică, prezentând pe ruși drept singurul popor ales, menit să joace prin Ortodoxie rolul lui Israel 7. Viața interioară a creștinismului ortodox nu se condiționează prin simplele lui conexiuni sociale, ci ființează prin el
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a fost decretată „popor moldovenesc”, substanțial diferit de poporul român, în viziunea creatorilor acestei teorii, și s-a trecut la fundamentarea, teoretică și practică, a existenței unei limbi moldovenești independente de limba română și a unei „națiuni moldovenești”. Rusificatorii și panslaviștii au creat un argument istoricoetnic pentru a justifica națiunea moldovenească. Potrivit acestora, moldovenii erau un popor slav care a adoptat, pe parcursul Evului Mediu, o limbă romanică. O opinie mai moderată considera că populația dintre Prut și Nistru a format o
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Iconarii d-lui Beldiman" și "Iar iconarii", constituind o replică la materialul "Iconarii", publicat de Al. Beldiman în Voința națională, în 11/23 noiembrie 1888, prin care autorul denunță răspândirea portretelor țarului și ale familiei acestuia drept elemente de propagandă panslavistă. Eminescu respinge afirmațiile lui Al. Beldiman, considerându-le "o exagerație și o gogoriță", și deplasează discuția de pe terenul politic pe cel al artei, evidențiind caracteristicile artei bizantine și ale celei occidentale. Disputa continuă cu răspunsul lui Beldiman care acuză ziarul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
numita Notă invocă cel puțin un alt argument și afirmă de mai multe ori că românii nu formează majoritatea populației din Basarabia și că această majoritate aparține popoarelor nemoldovene, printre care se numără mulți ucrainieni. Autoritățile regale nu ignoră publicațiile panslaviste din care se inspiră afirmațiile mai sus enunțate și potrivit cărora românii sau moldovenii ar reprezenta numai 49% șau 46% din totalul populației basarabene; de aceea au adoptat din timp măsurile necesare pentru a verifica datele acestor publicații mai mult
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
decât rar În chip determinant și În interiorul continentului. Numirile ce evocă elementul etnic și sunt astfel legate de origina comună a unor populații au condus la formarea unor numeroase și temeinice studii; le amintesc pe cele mai importante. Astfel, ,,preocupările panslaviste” sunt prezente Încă din secolul al XIX-lea, cele lingvistice, În primul rând; cele privind credințele, structurile sociale nu sunt nici ele absente. Vecinătatea ansamblului acestor populații de-a lungul istoriei face să nu se piardă contactul Între ele; aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]