177 matches
-
vieții. * religia hindusă și cea budistă sunt precursoare ale Bisericii Scientologice. * Scientologia conține un amplu sincretism. Sunt idei preluate din Orient, Grecia și Occident. * întâmplările negative ne cauzează suferința reactivând engramele. * Dumnezeu este prezentat de Biserica Scientologică într-o viziune panteistă. Este echivalat cu „natura”, „infinitul”, „cea de-a Opta Dinamică”, „teta” (viața) etc. * Omul are ca esență tetanul. În principiu, omul este bun, fiind creație divină. A căzut în materie (trup), nu în păcat, idee prin excelență gnostică. Plictisiți, tetanii
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
religiosului” în cea a „spiritualității”. Faptul se poate deduce și din cuprinsul doctrinei New Age. Bruno Würtz și Damian Thompson nuanțează ideile de bază ale acestei mișcări religioase speciale. În esență, ele sunt următoarele: a) depersonalizarea lui Dumnezeu; b) divinizarea panteistă a omului; c) interpretarea ludică a creației; d) răul constă în ignoranță; e) New Age practică o sinteză a înțelepciunii orientale cu știința occidentală. automântuirea. XV.3. Personalități New Age una dintre tezele de bază ale mișcării New Age susține
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
filozofiei sunt pentru Hegel modalități ale revelației Spiritului absolut, dar teleologia acestei revelații este normată de un concept predefinit, de extracție iluministă, al raționalității. Întrebuințarea acordată de Hegel acestui concept reprezintă forma supremă de istorializare a revelației într-un sens panteist constrâns de logica necesității. În alți termeni, putem vorbi despre o naturalizare a revelației în presupozițiile unei filozofii moniste pentru care libertatea - atât la nivel divin, cât și la nivel uman - rămâne fictivă. În constrast, Schelling (Philosophie der Offenbarung, 1856-1858
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
puțin adevărat că Adevărul absolut cere condiții favorabile speciale, ce se pot obține cu mare greutate în afara creștinismului, chiar dacă "Spiritus ubi vult spirat". Îmbogățirea spirituală nu se poate realiza deloc prin juxtapunerea elementelor eterogene ce aparțin ramurilor culturale de tradiție panteistă sau chiar magică. Asimilarea Adevărului, oriunde s-ar manifesta el, implică o supraveghere continuă asupra calității și caracterului esențial al Adevărului însuși, pentru a nu fi introduse în sfera Adevărului absolut nuanțe de adevăr relative sau chiar erori. Un agnosticism
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
știut cît de mult a pătruns religiozitatea în literatura romantică (mai ales germană) și cîtă putere și valoare spirituală religioasă și mai cu seamă creștină a simțit Romantismul în general. Atenție, ca să nu greșim. Religiozitate, da, dar ca și cult panteist al naturii și glorificării omului, religiozitate fără dogme și misticism, resimțită mai degrabă ca un cult al persoanei. Este necredința (ce include și ateismul) fundamentală a unei perioade ce a resimțit puternic, repet, fascinația valorilor religioase, mai ales creștine. Dar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sîntem convinși că interiorizarea romantică și spiritul romantic nu s-au inspirat deloc din Creștinismul cu care are foarte slabe puncte de legătură. Bazele unor asemenea concepte se află într-o lume spirituală cu totul diferită, mai exact în lumea panteistă sau mai bine zis, teopanteistă indiană veche. Pentru aceasta din urmă, ca și pentru lumea romantică occidentală, Realitatea ultimă sau Divinitatea, de obicei, nu era o entitate bine definită, personală, o diversitate față de lumea fenomenelor. Cu aceasta din urmă Ea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cercetare frenetică ce se distinge evident în gîndirea indiană veche al cărei impuls puternic se transmite culturii occidentale după descoperirea indianisticii. Există trei încercări ale romanticilor pentru a realiza infinitul în finit: 1) prin comuniunea cu natura, înțeleasă în sens panteist sau teopanteist; 2) prin comuniunea în dragoste; 3) prin comuniunea obținută din artă, mai precis prin intermediul pasiunilor și mai ales al fanteziei, considerată forță creatoare absolută. Dar toate aceste încercări și altele la fel erau mai degrabă unilaterale, fără a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
scoate în evidență mai curînd "panteismul indian": este vorba de concepte foarte importante pentru ceea ce va deveni fundamentul concepției filozofice hegeliene, așa cum va sugera și mai vădit expunerea noastră ulterioară. El afirmă: "Ca prim exemplu pentru o astfel de poezie panteistă o putem cita iarăși pe cea índică, ce, alături de fantasticul său, a dezvoltat strălucit și această latură. Cum am văzut, inzii au ca divinitate supremă generalitatea și unitatea cele mai abstracte; această divinitate se particularizează apoi, devenind, ce-i drept
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
parsi; dar la parși Unicul și Excelentul este refixat ca atare, este chiar un dat natural, lumina. Din contră, la inzi, Unicul, Brahma, nu este decît Unicul inform, care numai preschimbat în infinita diversitate a fenomenelor lumii dă naștere modului panteist de reprezentare artistică. Astfel, de exemplu, se spune despre Krsna: "Pămînt, apă și vînt, aer și foc, spiritul, mintea și eul sînt cele opt piese ale puterii ființei mele; dar să cunoști în mine o altă ființă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
tot ceea ce este viața spirituală a Indiei. În această privință, sîntem înclinați să ne apropiem de opinia lui P. Gathier [264], care pune în gardă pe cititorii săi să nu respingă bogatul curent mistic al hinduismului, chiar dacă "într-o concepție panteistă, pentru acesta nu există loc pentru adevăratul har care înalță natura deoarece nu se admite o distincție radicală între Dumnezeu și om" [265]. Aceasta deoarece "... teoriile panteiste nu sînt totdeauna norme de viață. Există un hiat între teorie și realitate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
săi să nu respingă bogatul curent mistic al hinduismului, chiar dacă "într-o concepție panteistă, pentru acesta nu există loc pentru adevăratul har care înalță natura deoarece nu se admite o distincție radicală între Dumnezeu și om" [265]. Aceasta deoarece "... teoriile panteiste nu sînt totdeauna norme de viață. Există un hiat între teorie și realitate și, un fapt curios, el este în folosul realității și a adevărului care joacă diferența. Numai Dumnezeu singur știe ce este în sufletul omului" [266]. Însă am
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Dumnezeu singur știe ce este în sufletul omului" [266]. Însă am dori aici să se facă o precizare: din ceea ce rezultă din cuvintele lui P. Gathier, trebuie să scoatem în evidență că tocmai atunci cînd nu există aplicații ale "teoriilor panteiste" ca norme de viață, intervine posibilitatea unei atitudini autentic religioase din partea fiecărui indian. În acest caz însă, teoriile panteiste cu care se laudă anumiți gînditori occidentali sînt date deoparte; fiecare credincios aplică normele de viață ce sînt incluse în fibrele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ceea ce rezultă din cuvintele lui P. Gathier, trebuie să scoatem în evidență că tocmai atunci cînd nu există aplicații ale "teoriilor panteiste" ca norme de viață, intervine posibilitatea unei atitudini autentic religioase din partea fiecărui indian. În acest caz însă, teoriile panteiste cu care se laudă anumiți gînditori occidentali sînt date deoparte; fiecare credincios aplică normele de viață ce sînt incluse în fibrele cele mai ascunse ale conștiinței sale: este vorba de așa-zisa etică naturală care păgînilor le folosește drept călăuză
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
călăuză în această lume și care le va fi criteriul de judecată în cealaltă. Așadar, în baza simplei etici naturale se va putea salva fiece suflet, dar trebuie să subliniem tocmai pentru că, sau mai bine zis, în măsura în care nu aplică teoriile panteiste pe care i le furnizează "metafizicul" [267]. E bine să fim atenți să nu aruncăm "insulta de rea credință sau de iluzionare asupra atîtor suflete care au experimentat fapte extraordinare trăgîndu-și de aici o bucurie și o fericire care i-
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
etern, netrecător [317]. Pentru a trage concluziile asupra textelor reproduse pînă acum, trebuie să subliniem că în twam (= ătman), adică în "sine însuși, sine, eu" (germ. Selbst) se contopesc într-o armonie perfectă toate ființele, văzute și nevăzute: este realitatea panteistă privită din punctul de vedere material, fenomenul concret. Din tad (= acest [macrocosmos], Brahma) este înțeleasă realitatea ultimă, unică și unitară, văzută și nevăzută (manifestată și nemanifestată: zilele și nopțile lui Brahma), privită însă nu din punct de vedere al multiplului
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
istoria omenirii și istoria greșelilor sale. Recent, S. Martano a studiat evoluția doctrinei, să zicem așa, dialectice în gîndirea grecilor [353]. Sîntem întru totul de acord cu existența germenilor dialectici în lumea spirituală greacă, ca de altfel în orice gîndire panteistă. Nu credem, însă, că ei au fost prezenți într-o manieră determinantă în mintea lui Hegel în momentul în care filozoful din Stuttgart tocmai se dedica constituirii propriei dialectici. Iată dialectica hegeliană în prezentarea rezumativă a lui Lamanna: "Viața nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lideri intelectuali, în idealism; muncitori, în marxism; "oameni religioși" sau mai degrabă magicieni, în casta brahmană) etc. Efectelor constituirii unei astfel de "religii", trebuia neapărat să li se recunoască și caracterul de revelare tuturor manifestărilor religioase ale trecutului (în concepția panteistă de la care au pornit respectivii gînditori erau, într-un anume fel, justificate, în sensul că fiecare individ cu o contribuție religioasă era o întrupare a realității supreme): astfel, Vedele au fost botezate "Biblia arienilor" [369], alături de Biblia evreilor etc. Se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ar fi hinduismul, panteismul și monismul occidental în afirmațiile Upanisadelor. Contextul este mult prea diferit. Este periculos să se pună etichete identice pe produsele care sînt doar în mod vag asemănătoare" (p. 28). Din păcate, atitudinea mentală sau spirituală "panteistă" și "monistă" are trăsături identice sau foarte asemănătoare, indiferent de epoca sau regiunea căreia îi aparține. [270] Nici măcar Hegel nu este dispus să recunoască denumirea de misticism pentru așa-zisele practici de "penitență" indiene; cf. p. 247 și nota 158
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
devin o cântare a „darurilor pământului”, a vieții înțelese în integralitatea ei. Minima restructurare a ciclurilor vechi, completarea lor cu câteva piese noi (Prinos, Cântecul pământului, ce amplifică imnic tema din Alma Mater) conturează mai bine viziunea particulară, considerată adesea păgân panteistă, dionisiacă. În fapt, evlavia față de natură e o formă a evlaviei față de Creator, întocmai ca la țăranul român, și astfel expansiunile aparțin în cele din urmă trăirii religioase creștine, ce se exprimă mai direct în alte poezii (Miserere, Domine, Elan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
conduce la libertinaj 91. În sensul sociologic al termenului, el este anomic. Suspectați, hăituiți, membrii săi vânați și adesea arși pe rug, Liberul Spirit, prin deificarea pe care o propune ("am devenit Dumnezeu": ich bin Gott worden), poate clarifica religiozitatea panteistă care reapare în prezent. Diversele tehnici ale New Age contemporan, "Sinele" jungian și alte referințe la "Gaïa" își găsesc cu siguranță aici strămoși pertinenți. De altfel, nu este neinteresant de notat că un istoric precum Normann Cohn sau un observator
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
și o identitate proprie. Noul ei raționalism i-a permis să-și caute fundamentele științifice, deși până la găsirea lor ea n-a încetat să mai rătăcească liber printre etapele sale de dezvoltare anterioare, să se afunde în mentalitatea de gândire panteistă, interesantă și atractivă oricând, ca și astăzi; nu mai puțin, să se centreze fanatic pe credo-ul scolastic. Acest credo este de acum necesar în edificarea psihologiei ce va putea deveni și profesiune de credință. Va avea de acum drumul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cum ar fi Ch. Darwin, Th. Ribot. M. Secenov ș.a. Psihologia și-a găsit astfel locul distinct în altarul respectivelor academii, alături de alte domenii de cunoaștere. Aceasta însă, n-a însemnat și epuizarea originilor ei istorice străvechi, a celor mitologice, panteiste, scolastice, renascentiste actualmente implicite. Nu există nici o exagerare în aprecierea că în orice decizie sau aviz psihologic de astăzi se află inclus un cuantum cât de mic de autoritate academică. Istoric, tot în această fărâmă se află inclusă o mică
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
când lipseau categoriile conceptuale fundamentale de astăzi, când obiectul cunoașterii sau "grădinăritului" era doar aproximat sau era tăinuit în spatele metaforelor, miturilor și ritualurilor de diferite feluri. Interesant este însă cum, cu un aparat conceptual extrem de redus, cu un nivel doar panteist de formalizare a domeniului subiectivității, s-a putut totuși ajunge la formularea unor principii de funcționare a psihicului, a legilor de elaborare a asociațiilor, cu valabilitate deplină și în zilele noastre. Pentru majoritatea gânditorilor, sufletul era o parte a naturii
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în întunecimea epocii feudale, dominată de ideologia scolasticii exercitată pe ruinele spiritualității atât de bogate a epocii antice. Puține inițiative istorice vin să scoată în evidență vidul de credință al epocii antice, limitată doar la un nivel de reprezentare conceptuală panteistă, neputincios să susțină progresul preconizat de gânditorii antici. A fost nevoie, atunci, de inițierea unui nou început, de o completare a paradigmei cunoașterii științifice, a celei psihologice în particular, cu elemente de susținere pozitivă cu reazem în conștiința religioasă a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spiritual alexandrian, un nou puzzle, dominat de concepții fanteziste și extravagante, încărcat cu numeroase superstiții, dar cu interes pentru sufletul individual, pentru destinul acestuia după moarte. Alexandria a fost locul unde au apărut mugurii pornind de la care vechea paradigmă antică, panteistă, asupra explicării vieții sufletești sau psihice, a putut să-și completeze necesara verigă lipsă. Aceasta s-a întâmplat prin individualizarea credinței divine panteiste, deja existente, cu una creștină. A fost o împlinire realizată prin descoperirea credinței în Dumnezeu, inițiată de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]