857 matches
-
independență a statului față de înalta Poartă, care până acum se numea Războiul ruso-turc, începe să fie numit Războiul de Independență. Prin anii 1955-1956, poeți precum Tudor Arghezi, George Bacovia, ignorați până acum, încep să ocupe un loc de frunte în panteonul literelor române. Tot în acel timp, criticul Titu Maiorescu este și el « eliberat » de atributele de ocară; ca și adversarul său socialist, Ion Dobrogeanu Gherea, de culorile strălucitoare în care fusese scăldat până acum. în scurt timp, poezii de dragoste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
teribil al românilor a plecat din viață la vârsta de doar douăzeci și unu de ani. A pierit într-un accident de circulație în 1956; cu doar patru-cinci ani înainte ca cei de o vârstă cu el să înceapă să treacă pragul panteonului poeziei românești. Cât de apropiat și, cu toate astea, cât de depărtat a fost Labiș de înaintașii lui, ai realismului socialist? în culegerea aceasta constituie un capitol aparte. Nicolae Labiș n-a fost inelul ce lega o generație cu alta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în apocrifele subconștientului. Gabriela Melinescu - una dintre cele mai cald acceptate figuri, atât din partea criticii, cât și din aceea a publicului cititor al poeziei românești după anii șaizeci, și-a lăsat încă din anii de studenție amprenta adânc incizată pe panteonul literelor românești. Poezia ei, bogată în imagini limpezi, și totuși lin țesute, reușește să conceapă în spatele unui val de magie și de frumuseți poetice, ceea ce sunt modestul și sublimul vieții de fiecare zi. Farmecul poeziei ei, precum la Paul Celan
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Capote scrie cândva la sfârșitul anilor ’70) sau dacă sunt o invenție a autorului. Oricum ar sta lucrurile, ele spun ceva esențial despre misterul personajului care a ieșit demult din lumea filmului pentru a ocupa un loc strălucitor într-un Panteon menit să definească tulburata lume în care trăim. „Portretul conversațional” din cartea citată e o fascinantă confruntare între două personalități care trăiesc într-un tărâm situat dincolo de bine și de rău. Ce-i unea era, cu siguranță, un anumit tip
T. C. and M. M. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3983_a_5308]
-
punctului pe i. Într-o frumoasă alternanță îi așază Geo Șerban pe Eminescu și pe Caragiale, reperele evaluate prin ochii lui Sebastian. Pagini față în față adună impresii-document despre ediții, despre teatru, despre alte opinii critice, despre zbateri și recunoștință. Panteonul se consolidează, apoi, prin capitolul despre Ctitori și premergători, care-i strânge textele, mai totdeauna scurte, concentrate, cu nerv, despre Bălcescu, Creangă, Maiorescu, Rebreanu, Perpessicius, Panait Istrati, Camil Baltazar, Anghel Demetriescu. Texte evocatoare, texte de despărțire, cele mai multe, lăsându-ne să
Albumul Sebastian by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3095_a_4420]
-
ajuns la Holstebro deoarece eram fascinat de rolul individului în istorie, nu mă raportam doar la Stanislavski sau la Grotowski, ci și la Fiul dulgherului și la Mao. Am fost abil, așa cum trebuie să fie un regizor. Faci parte din panteonul artiștilor de teatru ai secolului XX care s-au dăruit până la capăt activității complexe ce definește orice Teatrulaborator adevărat, ce se situează mereu la răscrucea dintre reprezentare și reflexie. Cum ai defini datele esteticii tale? Pentru mine, narațiunea este foarte
George Banu în dialog cu Eugenio Barba by Liana Lăpădatu () [Corola-journal/Journalistic/3845_a_5170]
-
înțeleasă și tot mai puțin citită. Sau aprofundată. Asupra ciclului său romanesc, À la recherche..., s-a așternut vălul otrăvitor al consacrării clasice și universale, fapt ce permite nu puținor autori și analiști postmoderni să-l considere evacuat, clasat în panteonul mumifiant al literaturii continentului. Acoperit de praful suspect al unei admirații protocolare și false; astfel, Proust, alături de alții, puțini, cum ar fi un Hermann Broch sau Robert Musil, rămâne, pentru generațiile mai noi, un celebru, rareori citat și, cu siguranță
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
decizională l Proiecte de hotărâri de interes local Municipalitatea a finalizat o serie de noi proiecte de hotărâre ce vor fi supuse spre aprobare Consiliului Local Timișoara. Mai multe materiale se referă la susținerea unor manifestări culturale cum ar fi: „Panteon Bănățean C.D. Loga, eminent cărturar și dascăl”, „Festivalul Internațional de Muzică Electronică Urbană TM Base”, Concursul Internațional de Flaut - ediția a X-a, „Gala de Blues - Jazz Internațional Timișoara”, Congresul Internațional „Identitatea culturală a tuturor românilor” - ediția a XIV-a
Agenda2005-29-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283949_a_285278]
-
universitar, lucrare intitulată „Lumea paralelă a formelor”. A rămas fidel lemnului, acestei materii vii care are suflet și este irepetabilă ca și ființa umană. „Nervurile, chiar și fisurile sunt aidoma amprentelor degetelor mâinii omului”, este convins Constantin Grangure. Drumul spre panteon Formele mobile, îndrăz- nețe, despre care unii critici de artă spuneau că, dacă se mișcă, nu mai fac obiectul sculpturii, Grangure le-a impus cu autoritatea artistului conștient de mesajul pe care le pot transmite. Puterea sa de a convinge
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
harta acestei lumi. Legea lumii paralele a formelor, elaborată de el împreună cu profesorul Pamfil, conform căreia, iată mesajul creației sale, ființa umană este unitară, ca de altfel și spiritul și arta, a fost unanim acceptată și la Los Angeles, în panteonul celor consacrați. A expus atunci într-o companie selectă, ca de altfel și la Heilbronn, în prezența unor artiști ca Harry Moore și Otto Schlemminger. Le-a vorbit americanilor despre arta lui Brâncuși, despre esențializarea formelor și concentrarea maximă a
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
până atunci... mă bucur că nu mai am înainte cât am lăsat în spate și încerc să mă deconectez, să uit - măcar pentru câteva ceasuri - această realitate românească. Iar pentru așa ceva, locul cel mai potrivit mi se pare cimitirul... Hajongardul... „panteonul cultural al Clujului”, în care „elitele” - indiferent de etnie - împart eternitatea cu cei umili și neștiuți. Mă bucur că am și eu un loc, în acest spațiu select, plin de istorie, în care divergențele dintre personalități și necunoscuți, dintre bogați
„EVADARE” DIN REALITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384462_a_385791]
-
uimit de piramidele faraonilor, s-a întors în țară cu o enormă bogăție sufletească. Roma pe timpul lui devenise splendidă, pe Palatin se ridicase faimoasa Domus Augusta și Templul de marmură al lui Apolo, urmat de Statuile Danaidelor. Se clădise mărețul Panteon, termele lui Agrippa, Porticul Octaviei și frumosul teatru al lui Marcellus. El frecventa adesea bazinul de apă al luptătorilor, teatrele, circurile, dar și localurile de noapte, reuniunile moderne, citind adesea din poezia lui erotică. În aceste împrejurări, probabil, s-ă
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Confluențe de cultură Cu îndrăsneți autori, Dă o sfântă încrengătură De poeți și scriitori. Confluențe de lumină În poezie și proză, Unde muza e regină Și cultura-n simbioză... Confluențe de iubire Unde panteon e scrisul, Ce dă gest de nemurire Și culturii cert hybrisul... Confluențe de satiră Prinse-n vârful de peniță, Pentru cei care jigniră Biata noastră mioriță! Confluențe de speranță Prinse-n răvășite pagini, Ce lovesc prin cutezanță Prostia fără de margini
CONFLUENŢE LITERARE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383978_a_385307]
-
din noi, Fii și fiice zămilsite din stihurile basarabene ale lui Vieru. Și al autorului Ion Forcoș: Ancorați în moștenirea ce, ca neam, ne definește, Să dăm păs gândirii noastre, să transpunem din cuvinte Cărămizile eterne, legendare, slova care rezidește Panteonul României și-al culturii sale sfinte, Denunțând falsul cel care ne contestă și dezminte! Hai să facem NAȚIUNEA Azi din noi și noi din ea Un altar în care lumea Ne-ndoielnic va intra Ca să afle adevarul, cel ce-o
TÂRGUL INTERNAȚIONAL DE CARTE GAUDEAMUS A GĂZDUIT UN EVENIMENT PROFUND NAȚIONAL de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382997_a_384326]
-
doctorul Ion Chiorbeja, absolvent a două Facultăți, Medicină și Teologie, viitorul arhimandrit și stareț al Mânăstirii Neamț, pe care l-am considerat părintele meu spiritual și căruia i-am dedicat primul meu volum de versuri ,,Descântece de inimă rea” (Editura ,,Panteon”, Piatra Neamț, 1995, cu o prefață generoasă semnată de editorul Daniel Corbu). - Ce vă aduceți aminte cu drag din perioada copilăriei și tinereții? - Pasiunea mea de-o viață a fost și a rămas cititul. Citeam chiar când mă duceam, în vacanța
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
75 Am bucuria împărtășită de a-l fi descoperit pe Lazăr Lădariu în circumstanțe excepționale din destinul apropiat al românilor din Transilvania. Nu am să purced la o reconstituire a împrejurărilor care mi l-au zidit pe Lazăr Lădariu în Panteonul amintirilor conștiinței mele, pentru că sunt convins că se vor alătura mii de rânduri ale altora, la fel de îndreptățiți - ba chiar mai mult! -, care îl vor deconspira în cele mai intime și rafinate dimensiuni ale sale. Cele peste 40 de cărți personale
Lui Lazăr Ladariu, Omul cu suflet de Ţară. [Corola-blog/BlogPost/92414_a_93706]
-
de februarie (1984; detronarea Domnitorul Alexandru Ioan Cuza din 1866), Anonimul Brâncovenesc (1994), Spionii birocrați (1996) sau până la Roma Termini, cap de pod al ciclului Blesteme contemporane, lansat în 2011. Corneliu Leu - paltin semeț și brad argintiu, veșnic verde, în Panteonul bărbaților exemplari ai culturii române de la cumpăna mileniilor al doilea și al treilea - și-a lansat, în vara anului 2007, Nuvele și istorii, primul volum de OPERE DEFINITIVE dintr-o serie de 11, anunțate de el însuși, la librăria Cărturești
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
publicist cu verb vitriolant, aplomb și deschideri eminesciene, accente argheziene...) - a fost onorată să-i gireze, să-i îmbrățișeze și să-i publice această SINTEZĂ a sintezelor de maturitate și de consacrare definită, peste vreme, peste vremuri și veac, în Panteonul științific supreme al țării, a hermeneutului Ovidiu Ghidirmic. Volumul Confruntări critice, imprimat recent de redutabilul universitar și critic-orator (cum îl definește, cu admirație, D.R.P.), Ovidiu Ghidirmic, este înscris sub semnul divin al cifrei 7 - înmulțită cu 10, 12 sau 21
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
zicem, pe Dimitrie Cantemir, dar și acesta la o cotă de celebritate „medie“) nu intrase în cultura cea mare, a omenirii. Cu Eminescu, românii au sentimentul că au recuperat, dintr-odată, întârzierea; e primul român care se așază, sus, în panteonul mondial. Să precizam: din perspectiva românească.” Nu ”Luceafărul”, domnule profesor Lucian Boia, este primul român ”care a intrat în cultura cea mare a omenirii”. Este poetul V. Alecsandri, contemporanul lui Eminescu, cel care a câștigat nu numai un mare premiu
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
și a intelectualității europene. Bardul de la Mircești a fost tratat că un rege chiar pe pamant francez, i s-au acordat cele mai înalte onoruri, a fost tradus..... Oare, doar din ”perspectiva românească”, Alecsandri, Eminescu au fost așezați sus, în ”panteonul mondial” ? Constatăm cu regret fie lipsa de informatie a domnului profesor Lucian Boia, fie o greșită interpretare a datelor istorice. Domnia să își închipuie că, dacă Dicționarul Robert Laffont, ediția din 1994, îl prezintă succint pe Eminescu 5, aceasta reprezintă
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
un alt loc în dulcea Bucovină a lui Eminescu, unde durerea e atât de strigătoare, iar lacrima trecutului picură încă cu sângele martirilor neamului, sacrificați pentru Credință și Libertate, pentru ȚARĂ. Satul Mahala din raionul Noua Suliță, rămâne un adevărat panteon al eroilor români, aici, prin osârdia conducerii primăriei, oamenilor de bună credință, fiind înălțate mai multe monumente comemorative în memoria celor masacrați în februarie 1941 la Lunca, celor deportați și exterminați în lagărele morții și în închisori - pe Aleea Eroilor
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
Ei nu mai au nevoie de iertare, căci demult sălășluiesc în Grădina Raiului. Eroii, prin sacrificiul adus la Altarul Neamului, și-au ispășit demult toate păcatele”. De iertare avem nevoie noi pentru uitare și indiferență. Lacrimile neuitării au picurat la Panteonul Eroilor din s. Mahala și prin cântările divine ale coriștilor, susținuți de preoteasa Livia și prin vocile îngerești ale tinerelor Elena Petriuc, Maria Hostiuc, Irina Ivaneț, și prin elogierile profesoarei de istorie Ana Hostiuc, care își instruiește elevii în spiritul
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
ruși, și-a găsit sfârșitul în apele Prutului, înroșit de sânge nevinovat. Ana, rămasă singură în suferință, este ridicată și dusă în Rusia, în Krasnoiarsk, unde a și decedat. Acestea sunt doar câteva din tragediile celor 602 de martiri din Panteonul satului Mahala, suferințele românilor din această localitate martirizată fiind evocate și de Octavian Bivolaru, președintele Societății „Golgota” din Ucraina și de scriitorul Dumitru Covalciuc, care e convins că „generoasa primăreasă Elena Nandriș, pe care o iubesc și o stimează consătenii
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
împotriva lor; ea pune bazele unui nou imperiu, primul cu centrul în Occident. Centrată pe aceleași valori iudeo-grecești, pe care le duce mai departe, Roma se autoconcepe ca o imitație a Atenei, la o scară mai mare, până și în privința panteonului său religios și a sistemului său politic. Trăgând învățăminte din înfrângerea Atenei în fața macedonenilor și din propriile înfrângeri suferite în fața galilor lui Brennus, Roma își asigură o puternică armată de uscat. în curând, cetatea controlează întreaga Europă Occidentală, nordul Africii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
să fie obiect, pentru totdeauna, nu numai al respectului nostru total, dar și al venerației noastre celei mai profunde, întrucât sacrificiul său i-a dat dreptul, începând din această zi, sub toate aspectele funestă, la un loc de onoare în panteonul martirilor patriei care, de acolo din lumea cealaltă unde se află, sunt continuu cu ochii pe noi. Guvernul națiunii, pe care-l reprezint aici, se alătură doliului și durerii tuturor celor care au cunoscut extraordinara figură umană pe care tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]