239 matches
-
decorată în partea inferioară cu un motiv de romburi traforate. În biserică se găsesc mai multe icoane: Arhanghelul Mihail și Sfântul Nicolae, icoană ce poate fi atribuită lui Nechita Zugravu, pictor foarte activ în această zonă între anii 1750-1770, Iisus Pantocrator, icoană pictată de un alt meșter, tot în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, precum și două icoane pe sticlă (Maica Domnului cu Pruncul și Arhanghelul Mihail), aparținând școlii de pictură de la Nicula și datând din anii 1790-1810.
Biserica de lemn din Văleni (Călățele), Cluj () [Corola-website/Science/310145_a_311474]
-
iar pe pereți se vede teoria Sfinților Ierarhi. Iconostasul prezintă tradiționalele registre cu Apostoli, Prooroci, iar în partea superioară Răstignirea, fiind datată prin inscripție în anul 1796. Bolta naosului prezintă în ax imaginile în medalioane a Celui vechi de zile, Pantocratorului, Sf. Duh și Maica Domnului. De o parte și de alta au fost zugrăvite scene din ciclul Hristologic și cel Marial (Sf.Maria, Sf.Duh, Bunavestire, Nașterea lui Iisus, Botezul Domnului) o atenție deosebită fiind acordată Patimilor. Pronaosul, adăugat ulterior
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
observație așa superficial, o grămadă de material nerumegat. Prea se încrede cuvioșia sa în subțirele domniei sale cunoștințe artistice”, în timp ce Miron Cristea avusese rețineri cu privire la numirea lui Smigelschi din cauză că pictorul era practicant greco-catolic. Icoanele de pe iconostas, cupola (reprezentându-l pe Hristos Pantocrator înconjurat de îngeri) și pandantivii cupolei (pe care sunt reprezentați cei patru evangheliști) au fost pictate în frescă în anul 1905 de Octavian Smigelschi în stilul Art Nouveau promovat de școala de la Budapesta. Pictorul era originar din satul Ludoș, fiind
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
deasupra două cruci care se unesc. Pictura în naos este simplă, pe pereții laterali se află câte două portrete de sfinți. În dreapta: Sf. Mucenic Teodor și Sf. Mucenic Gheorghe, iar în stânga, Sf. Nestor și Sf. Dumitru. Pe boltă sunt zugrăviți Pantocratorul și evangheliștii. În naos se mai află două strane și două sfeșnice mari. Aproape de altar se află paraclisul Maicii Domnului, din lemn sculptat cu migală, donat bisericii de Pavel Dăneasa. La mijlocul bisericii, suspendat direct de boltă, atârnă candelabrul mare, dăruit
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
biserică se intră printr-o tindă joasă, de dimensiuni reduse. Naosul este despărțit de altar printr-o catapeteasmă din lemn sculptat. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați înainte de 1880 de un zugrav necunoscut. Pe bolta naosului este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în cele patru colțuri sunt reprezentați cei patru evangheliști. Pe bolta altarului sunt pictate Încoronarea Maicii Domnului și Sf. Treime. Pe pereții altarului sunt pictați de la dreapta la stânga Sf. Alexandru, Sf. Iacob, Sfinții Trei Ierarhi (Grigore Bogoslovul, Ion Gură
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
al zugravului Iacov, semnătura de la Cojocani reprezintă cea mai timpurie dintre atestările sale în Munții Apuseni, rodul muncii sale fiind unul dintre cele mai meritorii. Temele iconigrafice și distribuirea lor este următoarea: în centrul bolții, medalioanele cu Domnul Savaot, O pantocrator; Maria Orantă (fără prunc), Sfântul Duh, în chip de porumbel; în registrul de mijloc, sunt zugrăviți, mucenici, în cadru de arcade pe colonete; după un chenar de panglică în val, se desfășoară ciclul Hristologic, în unele scene remarcându-se decorul
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
tencuiala interioară și exterioară a lăcașului. Mediul umed, pe care il crease fosta spălătorie a făcut ca țocurile metalice ale ferestrelor să ruginească. Singurele mărturii, care dovedeau că acolo fusese cândva o biserică, erau frescele aflate pe bolta naosului (Hristos Pantocrator) și pe bolțile absidelor (scenă Nașterii Domnului și Maica Domnului Împărăteasa). De asemenea, se mai păstrau icoanele împărătești, operă renumitului pictor bisericesc Belizarie, care a realizat și pictură din catedrală patriarhala. Capelă nu era conectată la electricitate și nu avea
Capela Sfânta Ecaterina, București () [Corola-website/Science/334558_a_335887]
-
Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din Cluj-Napoca. Pictate în stil tradițional brâncovenesc, aceste icoane sunt operele lui David Zugravul, artist ce își are obârșia la sudul Carpaților, la Curtea de Argeș. Icoana „Maria cu Pruncul” este semnată „David Zugraful”, iar pe cea cu „Isus Pantocrator” apare inscripția „Acestă icoană o au plătit Ionu, Tudoru și cu Pătru. 1748”.
Biserica de lemn din Moldovenești, Cluj () [Corola-website/Science/315217_a_316546]
-
Sf. Spiridon și Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Registrul de picturi continuă pe absida de nord a naosului cu următorii sfinți: Sf. Vasile, Sf. Apostol Petru, Sf. Grigorie și Intrarea Domnului în Ierusalim. Pe bolta naosului este reprezentat Iisus Hristos Pantocrator, iar pe bolta altarului este pictată Sfânta Treime. Catapeteasma bisericii datează din perioada refacerii bisericii (din 1872 sau din 1911). În patrimoniul bisericii se află mai multe obiecte de valoare și anume:
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
a bisericii a fost realizată în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Inscripțiile de pe icoane sunt în limba greacă. Pictura este influențată de stilul renascentist, majoritatea figurilor fiind expresive, iar culorile îmbinate armonios. În cupola naosului este reprezentat Iisus Pantocrator, iar în pandantivii de la baza cupolei cei patru evangheliști. În cupola altarului este pictată Maica Domnului cu Pruncul, înconjurată de soborul sfinților și îngerilor. La fel de veche este și catapeteasma din lemn sculptat și poleit cu aur, confecționată de meșterul Ilie
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
completează pe peretele vestic, deasupra golurilor de uși, cu scena Jertfei lui Isaac, zugrăvită de asemenea cu puțină culoare și mult desen. Naosul desfășoară spațiul cel mai generos pentru decorul mural. Bolta cuprinde în ax o compoziție decorativă, pe Isus Pantocrator, imaginea celor 4 vânturi, pe care le păzesc îngerii, după care se succed pe poalele bolții, scene din viața lui Isus și din Patimi: Botezul, Rugăciunea lui Isus, Samariteanca la fântână, Spălarea picioarelor ucenicilor săi, Cina cea de Taină. O
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
astăzi abia mai pot fi deslușite urmele unei reprezentări ample a Sfintei Treimi și scena Punerii în mormânt, la proscomidie. În naos, în registrul median, sus pe boltă, trei tablouri dintre cele mai bine păstrate, Cel Bătrân de Zile, Iisus Pantocrator și Duhul Sfânt, urmate în registrele descendente, spre nord și sud, de frize ale proorocilor, toate în medalioane egale, succesive, cu chipurile reprezentate în bust ale proorocilor, destul de bine individualizați portretistic. Deasupra celor doi pereți laterali, pe poalele bolții semicilindrice
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
iar pe pereții acestei încăperi sunt pictați îngeri, prooroci, evangheliști, cele șapte sinoade ecumenice, apoi sfinți, martiri și cuvioși. Picturile din încăperea mormintelor sunt degradate, distingându-se unele scene din viața Sfintei Fecioare Maria. Pr bolta naosului este reprezentat Iisus Pantocrator înconjurat de îngeri, prooroci și patriarhi, iar pe pereți sunt pictate momente din viața Mântuitorului (în special ciclul Patimilor). Pe bolta altarului este pictată Maica Domnului cu pruncul, înconjurată de heruvimi și seerafimi, iar pe pereți se află scena Cinei
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
stil bizantin, care a fost construită la Balcic în 1929 la cererea reginei Maria a României, pentru momentele sale de rugăciune. Biserica a fost ridicată de antrepriza Agostino Fabro după planurile arhitectului Roghabihab. Zugrăvită de pictorii Dumitru Brăescu (în 1929 Pantocratorul din turla capelei), respectiv Anastase Demian și Tache Papatriandafil (restul frescelor, în 1930), capela este construită din piatră, are în față o curte mică, o fântână și pietre funerare creștine. Capela face parte din așa-numitul „Cuibul Reginei", un ansamblu
Stella Maris () [Corola-website/Science/315587_a_316916]
-
fără a pune la socoteală "atriumul" pierdut. Este o suprafață o dată și jumătate mai mare decât a unui stadion modern. Decorația Din mărturiile a numeroși autori creștini reiese că centrul cupolei era acoperit cu un imens mosaic reprezentând pe "Iisus Pantocrator", iar pe cele patru pandantive de la baza cupolei erau reprezentați patru ingeri magnifici, cei de la răsărit executați în mosaic, iar cei de la apus în frescă. Până în sec. al 19-lea toată decorația superioară a bisericii rămăsese neatisă, dar niște restauratori
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
toată decorația superioară a bisericii rămăsese neatisă, dar niște restauratori din occident, frații Fosatti di Elveția, au pus la dispoziția turcilor mijloacele de a ajunge la înălțimile maxime ale bisericii. Turcii și-au realizat visul dea înlătura imaginea lui "Iisus Pantocrator", înlocuind-o cu un verset din Coran. Tot atunci reprezentările îngerilor au fost înlocuite cu niște medalioane mari cu cligrafii arabe aurite pe fond negru. Bisericii i-ar fi trebuit numai câteva decenii pentru a-și salva bogăția decorației creștine
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
din Huedin, iar tetrapodul a fost donat de către Societatea Ortodoxă a Femeilor Române - filiala Huedin. Scaunul arhieresc a fost donat de către profesorul Aurel Mitrea, iar celălalt scaun de către familia Constantin Spandanide din București. Pictorul-zugrav Petru Crăciun din Huedin a pictat Pantocratorul, vestibulul cu Sfântul Nicolae, stranele, amvonul și pe Cuvioasa Paraschiva. Cele patru icoane principale de la iconostas au fost pictate de către Grigorie Nagoșan din Cluj iar cele patru de pe uși de către Eugen Profeta din Cluj. La momentul respectiv întreaga lucrare, cu
Biserica ortodoxă - Huedin I () [Corola-website/Science/312227_a_313556]
-
Naosul și pronaosul sunt despărțite prin trei arcade inegale sprijinite pe doi stâlpi cilindrici. Tâmpla este de zid și nu merge până la boltă. Turlele au proporții înalte și elegante. Clopotnița de pe pronaos e puțin mai redusă, ca dimensiuni, decât turla pantocratorului, dar au aceeași compoziție și proporții. Decorația exterioară este alcătuită din doua rânduri de firide - cele de jos dreptunghiulare, cele de sus arcuite -, despărțite printr-un tor și din cornișele biserici și turlelor. În afară de amenajarea cafasului în naos, biserica nu
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
hidraulic. Lungimea bisericii la interior este de 25,85 m iar la exterior 28 m. Lățimea din interior este de 6,4 m (pronaos) și 13 m (sânii). Înălțimea în interior 6,8 m (pronaos) și 19 m (la turla „Pantocratorului”). În exterior înălțimea uniformă până la cornișă este de 8,35 m . Tavanul superior al pronaosului are formă de boltă cilindrică, executat din grădele fixate pe colaci de lemne. Sânii bisericii și altarul sunt prevăzuți cu bolți în jumătăți de calotă
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
care nu mai este reprezentată în tabloul votiv realizat în jurul anului 1500 în biserica Mănăstirii Voroneț. Pe pereții naosului sunt pictate Patimile lui Iisus, sub care se află un registru de sfinți și martiri. Pe calota turlei se află Iisus Pantocrator, iar pe pandantivi cei patru evangheliști. Pictura din altar este foarte deteriorată putându-se observa figuri de sfinți ierarhi, precum și scenele Cina cea de taină, Împărtășirea apostolilor și Spălarea picioarelor. Ca urmare a faptului că pe unele scene iconografice se
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
superioară a pereților sunt înșiruiți sfinți militari.Tâmpla bisericii este și ea pictată de aceiași zugravi. Icoanele împărătești au fost pictate doar de Gheorghe, fiul lui Iacov, fără participarea lui Toader Ciungea. Ele înfățișează pe Maica Domnului cu pruncul Isus, Pantocrator, Sf.Nicolae și pogorârea Sf. Duh. Primele trei sunt semnate în 1782, iar icoana cu hramul datează din 1783. Pictura icoanelor împărătești, cu fondul de aur în relief bogat decorat cu volute și butoni este influențată de pictura de factură
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
bisericii. În seara zilei de 9 ianuarie 2012, s-a produs un incendiu care a provocat distrugerea turlei altarului și alte grave daune locașului de cult. La 5 iunie 2013 a fost amplasată pe acoperișul bisericii turla cea mare a Pantocratorului, iar scurt timp după aceea a fost montată și turla mică din partea frontală. Turlele vechi erau făcute din lemn iar turla mică, din față, adăpostea și clopotnița. Cele noi au fost realizate din metal, turla mică nemaiavând și rol de
Biserica Sfântul Mare Mucenic Pantelimon din București () [Corola-website/Science/331852_a_333181]
-
în Țara Românească. Toate trei urmau regula isihastă atonită. În vara anului 1746, la vârsta de 24 de ani, pleacă la Muntele Athos în scopul de a-și desăvârși experiența monahală. El a ajuns la 4 iulie 1746 la Mănăstirea Pantocrator, unde se aflau călugări greci și slavi. A petrecut următorii patru ani în singurătate și rugăciune, nevoindu-se într-o sărăcie extremă. A fost călugărit în anul 1750 de starețul Vasile de la Poiana Mărului, aflat în trecere pe la Muntele Athos
Paisie Velicicovschi () [Corola-website/Science/334869_a_336198]
-
isihast, format din ucenici români și slavi. În 1758 Paisie a fost hirotonit ieromonah (preot-călugăr) de către episcopul Grigorie de la Athos. Creșterea rapidă a comunității a determinat înființarea de către călugării de-acolo a schitului Sf. Prooroc Ilie, aflat sub administrarea Mănăstirii Pantocrator. Paisie a înțeles că viața spirituală trebuie să se bazeze pe studiul textelor ascetice patristice. El a început să colecteze și să copieze scrierile Sfinților Părinți din vechime, folosindu-le ca un ghid în viața spirituală. Învățăturile sale au atras
Paisie Velicicovschi () [Corola-website/Science/334869_a_336198]
-
cu turbane și cealamale albe, cu caftane lungi și verzi, târându-se spre iad, cu mânicile lor largi și lungi, cu învelitoarele lor de lână galbenă.”". Tot Paul de Alep menționează și pictura murală interioară, fiind impresionat îndeosebi de Iisus Pantocrator din cupola naosului. Biserica a fost reparată între anii 1889-1890 și pictată în frescă în 1894 de către George Ioanid, elev al pictorului Gheorghe Tătărăscu. Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a dus la degradarea picturii, care a fost reparată de zugravul
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]