125 matches
-
potopul, eu plec. Uitați-vă spre slăvi, două armate se luptă în cer, deasupra orășelului nostru, armata făpturilor de lumină și cea a făpturilor de întuneric, sub comanda lui Apolion, soarta bătăliei e pecetluită... După ce și-a încheiat micul discurs, pantofarul s-a înclinat spre tribuna oficială ca un actor la finalul spectacolului și și-a văzut de drum liniștit. Tovarășul Gârmoci l-a privit uluit pe tovarășul Fanache, acesta i-a întors o privire la fel de năucită și de neajutorată, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
cu palmele nădușeala de pe față și au mușamalizat cazul. Tovarășul Fanache, ca șef al Securității, s-a-ngrijit să-și țină toți gura, să nu comenteze nimeni și mai ales să nu respire dincolo de hotarele orășelului nostru povestea despre sminteala pantofarului. Drept care domnul Tomiță și-a continuat traiul în urbea noastră fără ca gestul său de nesupunere să aibă vreo urmare negativă pentru el. A executat ireproșabil comanda de la Moscova, iar în perioada care a urmat chiar a lăsat tuturor impresia că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
în orașul Serenite. Tocmai fusese înscăunat prim-secretar pe regiune și era prima vizită în noua funcție. Programul cuprindea: o ședință cu factorii de răspundere din raion, dimineața (timp în care doamna Cameniță a mers la dom Toma, marele meșter pantofar, pentru a-și comanda sandale pentru sezonul de vară...), iar după-amiaza, participarea la o mare serbare pionierească, la Casa de Cultură, urmată de o chermeză tovărășească. Ziua de 8 Martie devenise o sărbătoare foarte importantă - aceasta era linia, se inventau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
speriați. Fanache a strigat ca din gură de șarpe: - Tăiați-i microfonul, tăiați-i banditului microfonul. Zbieretul său l-a trezit pe tovarășul Cameniță. Acesta s-a dumirit într-o clipită care e situația și l-a ascultat calm pe pantofar, care-și reluase imperturbabil amenințătorul mesaj. Deși gealații lui Fanache opriseră stația de amplificare, sala, construită în perioada interbelică, avea o acustică bună. Se auzea perfect: - Dumnezeu s-a supărat pe noi. Deasupra orașului s-au adunat nori negri, ploaia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
inflexibil. -Bă, să nu vorbiți despre chestia asta! a ordonat el mai apoi, pășind spre mașină. Se suise deja pe bancheta din spate când și-a amintit ceva, a deschis portiera și a strigat: -Gârmoci, pe unde mai e, bă, pantofarul ăla, Tomiță? Bagă de seamă, să-i dai drumu... Imediat, mașina a demarat în trombă. Atunci, Truman, m-am trezit din acest vis. A fost un vis cu îngerul trimis de noi în orășelul Serenite. 20 TC "20" \l 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
un om Înglodat „până peste cap În datorii” tot ei spun : „A sărutat evreul pe barbă” <endnote id="(127, p. 89)"/>. Proverbial pentru lungimea bărbii sale a devenit, În toată Europa, legendarul „Evreu rătăcitor”. În folclorul finlandez el este numit „Pantofarul din Ierusalim”, iar zicala „O barbă lungă ca aceea a Pantofarului din Ierusalim” este dublată de o explicație comică : „El a vrut să Înghită un cal și acestuia i-a rămas afară numai coada” <endnote id="(120, p. 137)"/>. Dar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
A sărutat evreul pe barbă” <endnote id="(127, p. 89)"/>. Proverbial pentru lungimea bărbii sale a devenit, În toată Europa, legendarul „Evreu rătăcitor”. În folclorul finlandez el este numit „Pantofarul din Ierusalim”, iar zicala „O barbă lungă ca aceea a Pantofarului din Ierusalim” este dublată de o explicație comică : „El a vrut să Înghită un cal și acestuia i-a rămas afară numai coada” <endnote id="(120, p. 137)"/>. Dar toate acestea nu ar fi decât o primă fixare a „distanței
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alte state n-au rezolvat-o Încă, și anume aceea de a-i atrage pe evrei spre meserii, este În Moldova rezolvată. O mare parte a evreilor din Iași trăiesc din munca mâinilor lor ca meseriași. Cei mai mulți sticlari, tâmplari, croitori, pantofari, giuvaergii sunt evrei” <endnote id="(535, p. 43)"/>. „Evreul [din Moldova] - nota la rândul lui francezul E. Desjardins (Les Juifs de Moldavie, Paris, 1867) - este croitor, tăbăcar, tinichigiu, cizmar, ceasornicar...” <endnote id=" (743, p. 48)"/>. Cam la aceeași concluzie ajungeau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Paris, 1867) - este croitor, tăbăcar, tinichigiu, cizmar, ceasornicar...” <endnote id=" (743, p. 48)"/>. Cam la aceeași concluzie ajungeau În 1839 doi misionari scoțieni călători prin Țările Române : „Majoritatea evreilor din Foxshany [= Focșani, Moldova] sunt meseriași ; foarte mulți sunt croitori și pantofari” <endnote id="(382, p. 399)"/>. La Piatra-Neamț, de pildă, În 1902, din 42 de croitori, 39 erau evrei (adică 93%), din 40 de cizmari, 34 erau evrei (85%), din 18 fierari, 12 erau evrei (67%), din 19 tâmplari, 12 erau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și publicată Înainte chiar de venirea evreilor pe acele meleaguri. Acolo, etnonimul „evreu” nu era prea cunoscut În popor și probabil că din acest motiv protagonistul legendei nu era numit nici „evreul rătăcitor”, nici „evreul etern”, ci - ca În Finlanda - „pantofarul din Ierusalim” <endnote id="(120)"/>. Peste tot legenda se modifica, Încorporînd noi episoade și Împrumutînd cîte ceva din coordonatele culturale ale locului. Astfel, ea a pătruns În forță atît În literatura cultă, cît și În cea folclorică (vezi povestea tip-AT
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ani decât noi. Vedeți? S. B.: Nu-i cunoscut opiniei publice numele său. M. M.: Cine are interesul? Cine are interesul să promoveze valori? Da, dar pe curca aia care umblă cu găina o știe toată țara, nu? Sau pe pantofarul acela care-și zice că-i stilist? Și așa mai departe. Asta vezi la televizor. Vedeți? De aia mor de nervi! Dar treburi din ăstea nici naiba nu le știe. S. B.: Cât ați stat în Piață? M. M.: Până pe
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
afișele lipite prin oraș, nu mai era nimic de făcut. Caragiale a trăit, cum v-amintiți, niște chinuri teribile, neștiind cum va scoate cămașa. Și, în sfârșit, apropiindu-se sorocul, v-amintiți, a avut inspirația salvatoare să meargă la un pantofar, care i-a dat tema conferenței ! Acuma, e-adevărat că în cazul lui era vorba despre Ce este arta ?, concept absolut exclus să poată fi definit, în ciuda ideilor, a ispititoarei tentative de a-l defini. Din fericire, zic eu, arta
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
sau n-a putut să învețe carte. A fost dat să învețe o meserie. Nici la meserie nu s-a arătat sârguincios. A învățat meseria de cizmar. Când era cavaler, flăcău cum se zicea la noi, spunea cu fală: „sunt pantofar de București.” Bunicii i-au cumpărat calapoade și toate uneltele necesare acestei meserii, l-au aprovizionat cu talpă și piele pentru cizmărie, dar el nu s-a ținut de treabă. Într-o duminică, pe la sfârșitul lui iunie, când eram de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
sau n-a putut să învețe carte. A fost dat să învețe o meserie. Nici la meserie nu s-a arătat sârguincios. A învățat meseria de cizmar. Când era cavaler, flăcău cum se zicea la noi, spunea cu fală: „sunt pantofar de București.” Bunicii i-au cumpărat calapoade și toate uneltele necesare acestei meserii, l-au aprovizionat cu talpă și piele pentru cizmărie, dar el nu s-a ținut de treabă. într-o duminică, pe la sfârșitul lui iunie, când eram de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și alta tânără: mama și fata. Aceasta din urmă, o fetișcană de vreo 17-18 ani, frumușică s-o bei într-o lingură de apă, mi se tângui pe românește că ea este măritată cu un om, aproape după un papugiu (pantofar), că bărbatul ei este bolnav, ofticos și că nu poate nici măcar să aducă în casă ce trebuie și că, de nevoie, ea s-a dus la mamă-sa să șadă. Ascultând-o, mă gândeam la proverbul că „dracul nu face
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
reechilibrare morală și mentală, respectiv am sugativat fiecare câte trei pălinci de Bihor, după care Haralampy a vorbit, în engleză 1): -Gata, frate, am oblicit de ce Domnul Președinte și Domnul Prim-ministru și-au umblat tot anul trecut cu scula pantofarului pe la coaste: fiindcă se încontrau dacă să ne spună sau nu, nouă, poporenilor, că ni se ridica nivelul de trai ca (virgulă, nu?) cotele apelor Dunării la Calafat, lăsându-ni-se astfel vălul nesimțirii pe stomac. Ai văzut ? se enervă
Oratoriu pentru trombon by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13124_a_14449]
-
a părăsi definitiv locuința mamei mele iar mătușa se folosește de împrejurare pentru a solicita încetățenirea ei. Nu mă întorc fără pașaport, altminteri mă tratează și pe mine la fel. De ce nu ne-au arătat cum l-au ucis pe pantofar? Precis, ăla trăiește încă. Iar împușcarea lui nu e decît o chestiune de trucaj." Legăturile cu foștii compatrioți se desfășoară la nivelul derizoriului absolut, evidențiat de comportamentul mamei și al mătușii față de cei sosiți din țară: românii săraci trebuie evitați
Raftul cu ultimele suflări by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14291_a_15616]
-
str. Libertății nr. 7/31 țel. 116563 13850 KERTESZ FRANCISC (n. 1936) Gheorghieni, Str. Bucin bl. 18/97 țel. 163047 13815 KINDA IRINA (n. 1949) Mujna, Str. Principala nr. 273 țel. 104907 14784 KIRALY ANNA (n. 1959) Odorheiu Secuiesc, Str. Pantofarilor nr. 813 țel. 211579 13816 KISS ERZSEBET (n. 1941) Odorheiu Secuiesc, Str. Marton Aron nr. țel. 211408 4082 KOFFOL JOLAN EMESE (n. 1965) Odorheiu Secuiesc, Str. 1 Decembrie 1918 nr. 5, ap. 12 țel. 217136 4084 KOVACS LASZLO (n. 1969
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Kis Margit, fiica lui Kis Ludovic și Margareta, născută la 26 noiembrie 1960 în localitatea Sângeorgiu de Pădure, județul Mureș, România, cu domiciliul actual în Germania, 45768 Marl, Bunzlauerstr. 14, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Odorheiu Secuiesc, Str. Pantofarilor nr. 5, ap. 5, județul Harghita. 141. Kiss Iuliana, fiica lui Kiss Alexandru și Angela, născută la 6 mai 1975 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 53359 Rheinbach, Bahnhofstr. 12, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 1.287 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153825_a_155154]
-
Str. Bucin, bl. 18/97 țel. 163047 4080 KERTESZ JULIANNA n.1953 Miercurea Ciuc, str. Frăției nr. 10/9 țel. 116778 13815 KINDA IRINA n.1949 Mujna, Str. Principala nr. 273 țel. 104907 14784 KIRALY ANNA n.1959 Odorheiu Secuiesc, Str. Pantofarilor nr. 8/13 țel. 211579 13816 KISS ERZSEBET n.1941 Odorheiu Secuiesc, Str. Marton Aron nr. țel. 211408 4082 KOFFOL JOLAN EMESE n.1965 Odorheiu Secuiesc, Str. 1 Decembrie 1918 nr. 5, ap. 12 țel. 217136 20866 KOTAI EMILIA n.
HOTĂRÂRE nr. 1 din 2 mai 2001 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi a Listei cuprinzând persoanele şi societăţile abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
Pationoar nr. 11sc. Bap. 4 țel: 316555; 0745251820 13850 KERTESZ FRANCISC (n. 1936) Gheorgheni, Bucin nr. 18sc. F ap. 97 țel: 364457; 0745251820 13815 KINDA IRINA (n. 1949) Dirjiu, Mujnanr. 273 țel: 211690 14784 KIRALY ANNA (n. 1959) Odorheiu Secuiesc, Pantofarilor nr. 8 PM17 ap. 13 țel: 217933; 0745629684 13816 KISS ERZSEBET (n. 1941) Odorheiu Secuiesc, Marton Aron nr. 9 țel: 211408 14790 LAKATOS ERZSEBET (n. 1946) Miercurea Ciuc, Toplița nr. 124 țel: 312038; 0740148639 23999 LAZĂR AGOTA (n. 1949) Vlahita, Mihai
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
țel: 0744482881 19559 KARDA NELLI (n.1957) Miercurea Ciuc, str. Frăției nr. 28, ap. 44 țel: 0266/313280 0745633412 31456 KENYERES EMOKE EMESE (n.1972) Odorheiu Secuiesc, Santimbru nr. 57 țel: 266 322125 31427 KIRALY ANNA (n.1959) Odorheiu Secuiesc, str. Pantofarilor nr. 8, bl. PM17, ap. 13 țel: 0266/217933 0742067322 7207 KONTESVELLER MARTA (n.1954) Gheorgheni, str. Bucin nr. 7, sc. D, ap. 67 țel: 0266/364245 0788353107 31483 KOVACS ZOLTAN (n.1976) Cristuru Secuiesc, str. Kriza Janos nr. 15
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
RACZ ERZSEBET (n.1962) Odorheiu Secuiesc, str. Victoriei nr. 29, ap. 9 țel: 0266/219238 0745606179 22015 RADULY GABRIELLA (n.1962) Miercurea Ciuc, str. Harghita nr. 2, ap. 16 țel: 0266/316014 0744305978 25257 RETHI MARGIT (n.1967) Odorheiu Secuiesc, str. Pantofarilor nr. 5, ap. 11 țel: 0266/350716 20861 SZABO DEZSO (n.1957) Gheorgheni, str. Bucin nr. 10, sc. E, ap. 79 țel: 0266/364546 0745287119 13819 SZABO ECATERINA (n.1942) Sandominic, str. Kțzeptiz nr. 423 țel: 0266/336017 22980 SZABO
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
spiritual al orașului, Zalăul se bucură de propriile reguli administrative, legislative, fiscale și militare, precum și de o autonomie reală care oferă libertăți cetățenilor. O cronică din secolul al XVII-lea menționează pentru prima dată ocupațiile locuitorilor orașului: curelari, olari, rotari, pantofari, măcelari, croitori, fierari, dulgheri, pălărieri și, nu în ultimul rând, armurieri. În decursul secolelor XVI-XVII, în Transilvania au fost organizate o serie de colegii calvine (reformate), în Zalău fiind întemeiat primul colegiu în anul 1646, actualul Colegiul Național Silvania. Până în
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]
-
21 de consilieri împărțiți astfel: Orașul Zalău a fost un important centru economic din această parte a țării din cele mai vechi timpuri. O cronică din secolul al XVII-lea menționează pentru prima dată meseriile locuitorilor orașului: curelari, olari, rotari, pantofari, măcelari, croitori, fierari, dulgheri, pălărieri și armurieri. După anexarea Transilvaniei de Imperiului Habsburgic, Zalău a intrat într-un declin economic. Procesul de industrializare și-a făcut simțită prezența de la începutul secolului al XX-lea, când a început exploatarea carierei de
Zalău () [Corola-website/Science/296954_a_298283]