161 matches
-
presiunea apei depașeste rezistența dopului, acesta este spulberat și apa năvălește cu debit mare pe galeria activă a peșterii Huda lui Papară și apoi pe Valea Morilor până în Arieș. De aici s-a născut legenda șolomanilor ( Vezi Peștera Huda lui Papară). Fenomenul este foarte neregulat, poate odată la un deceniu. În singura sală a Peșterii Dâlbina se pot vedea puține speleoteme. Câteva scurgeri parietale și puține stlactite pot fi văzute aici. Peștera se poate vizita fără probleme. Doar la intrare, pragul
Peștera Dâlbina () [Corola-website/Science/318776_a_320105]
-
e un remediu sigur și eficace împotriva nepăsării unei femei, nu eu i-ași mai fi urmărit stările ei schimbătoare care nu încetau să mă ia fără veste, ci ea s-ar fi neliniștit de-ale mele, gustând din această papară numită nesiguranță. Cu Petrică nu ieși nimic. Răspundea sec și înțepat la întrebările mele, ce mai faci, cum îți mai merge și când îi făcui propunerea să ne vedem îmi răspunse cu iritare: Nu pot, sânt ocupat." "Bolnavii incurabili, ca
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și-o palmă după ceafă: „Băi, cârnat, tu vrei să-mi umbli la șort?! Te sparg!“. Veneam acasă murdar și vânăt (fusesem băgat în poartă în ultimul meci), cu coatele julite și sângele închegat pe genunchi, pregătit să încasez binemeritata papară. Pândeam diminețile când bunica Aneta pleca la piață și cotrobăiam prin dulapul din bucătărie, în căutarea borcanelor mici și parfumate, legate cu țipla aia tăioasă pe care orice copil al comunismului și-a dorit, măcar o dată, s-o spargă. Acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
joacă făceau bani buni, sorcovindu-i pe vecini. Eu ratasem ocazia, pentru că, la sfatul competent și-autoritar al lui Doru, modificasem ușor versul trei: „Sorcova, vesela/ Să trăiți, să-mbătrâniți/Și la anul să muriți!“ Mă alesesem, bineînțeles, cu-o papară de la bunicu’ Vitalian și cu interdicția de-a mai sorcovi vreodată pe cineva. Sorcova îmi fusese și ea confiscată și dusă departe, la țară. De fapt, accelerarea era corectă, bergsoniană, rezumatul făcea transportul unei vieți, de la un cap la altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
acolo de la început în loc să mă așeze în colțișorul meu de marmură, izolat la margine unde n-auzeam decât ecouri și nici măcar nu puteam vedea trenurile, m-aș fi descurcat mai bine. Așa că am suferit rușinea maximă de a primi o papară și de a mi se citi capetele de acuzare în bucătărie. Se pare că bătrâna abia aștepta să se întâmple una ca asta și se pregătise de mult să-mi spună că aveam cusururi pe care n-aveam voie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
spart împreună banii. Dar nu terminasem cu povestea asta deloc. Einhorn a aflat de ea de la Kreindl, care a fost întrebat de tăinuitor dacă nu vrea să vândă el gențile. Probabil că Einhorn și Kreindl au hotărât să primesc o papară pentru asta. Așa că Einhorn m-a chemat să șed lângă el într-o după amiază, în sala de biliard. Am văzut din privirea lui glacială că se pregătea să-mi dea o lovitură zdravănă și bineînțeles că mi-am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
care cârâia tot timpul după bani; apoi mai era și Mama, care era clar că simțea că nu se poate baza pe mine; și Simon care cu siguranță avea și el un dinte împotriva mea. Eram pregătit să primesc o papară de la el; simțeam că într-un fel o meritam pentru că plecasem în această călătorie. Și aveam și eu câteva vorbe tăioase de spus, legate de telegramă. Dar nu mă îndreptam spre genul obișnuit de ceartă de familie, când se încing
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ca un roman scris la persoana-doua plural. Mai ales că, înainte vreme, hârbarul era capabil să sugă și parfumul din prin flacoane, de i se rupea filmul cu totul, pe zile și pe săptămâni întregi! O-hooo...! Ce trânte și ce papare trăgeam și cum ne mai chinuiam să-l trambalăm și să-l basculăm acăsică, săracul, cât este el de pipernicit! Ți-aduci aminte când s-a făcut pulbere, și-a borât și sufletul și și-a spart și capul, în
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de profit pentru marele meșter făurar și Întreprinzător Titel. Făcuse o drăcie de parașută care ne Încetinea căderea (ideea Îmi place să cred că de la mine Îi venise, după ce prăpădisem două umbrele de ploaie și după ce, firește, Îmi Înghițisem cuvenita papară). Cususe, cum văzuse În filmele de război la Ghiță că arătau parașutele, o pânză țeapănă, cu emblema căilor ferate imprimată de zeci și sute de ori, și atârnase sfori de ea. După mai multe Încercări, o adusese la o formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care se bazează organizația militară este total diferit de cel al economiei concurențiale de piață; etica militară se bazează preponderent pe onoare, sacrificiu, disciplină, solidaritate, în timp ce comportamentul organizației economice presupune contract, profit, competiție. Într-o cercetare a lui de A. Papari (1999), efectuată pe 125 de manageri din domeniul economic (sectoare productive, sectorul financiar-bancar, servicii), au fost găsite diferențe semnificative între factorii de personalitate specifici managerilor de succes și cei specifici managerilor din partea de jos a ierarhiei respective, ca și între
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
R. Lippitt și R.K. White (care disting trei tipuri ale stilului de conducere: autoritar, democrat și permisiv) la abordările recente ale lui R.F. Bales, J.G. Hunt, E.P. Hollander, R.M. Stogdill, F. Fiedler, P. Hersey, K. Blanchard (apud F. Sîntion; A. Papari, 2000). Indiferent de denumirea și numărul lor, majoritatea stilurilor pot fi dispuse pe continuumul „autocratic-democratic”. Prin leadership se înțelege „modul concret de jucare a unui rol, deci de transpunere efectivă în plan comportamental a exigențelor ce derivă din statutul de
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
M. Zlate, 2004, p. 97). Definiții mai mult sau mai puțin asemănătoare întâlnim și la alți autori: „stilul de conducere este maniera în care sunt îndeplinite funcțiile conducerii, modalitatea tipică de comportament a liderului față de membrii grupului” (F. Sîntion; A. Papari, 2000, p. 45) După D. Cristea (2000, p. 263), leadership-ul vizează „procesele și fenomenele psihosociale legate de exercitarea funcțiilor de conducere și control în cadrul microgrupurilor sociale”, acestea implicând trei aspecte esențiale: aspectul funcțional, referitor la rolul pe care îl are
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
le asigură individualitatea și relativa autonomie, dar și o serie de elemente comune, fapt care facilitează interacțiunea și potențarea lor reciprocă”. Într-o lucrare destinată pregătirii ofițerilor americani de marină în domeniul leadership-ului și al managementului (apud F. Sîntion; A. Papari, 2000, p. 129), se arată că ponderea sarcinilor unui ofițer depinde de nivelul ierarhic: la nivelul cel mai de jos al ierarhiei ponderea sarcinilor tehnice este de 55%, a celor manageriale este de 28% și a celor de leadership de
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la Marina Militară Română (F. Sîntion, 1990). În aceste condiții, întrebarea logică pe care ne-o formulăm este dacă aceeași situație o regăsim și la Forțele Terestre. Pe de altă parte, un alt psiholog, Jacobs (1991, apud Sîntion F.; A. Papari, 2000, p. 130), arată că „la nivelurile superioare de ierarhie a conducerii militare se stabilesc cultura și valorile, la cele intermediare - direcțiile și climatul, iar la cele inferioare se stabilesc și se realizează procedurile de lucru cu oamenii și coeziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
atât faptul că, pentru intrarea într-o organizație și adaptarea la cultura sa, sunt importante trăsături de personalitate specifice și anumite valori ale individului, cât și efectele organizației asupra parametrilor de personalitate ai managerilor. Schneider (1987, apud F. Sîntion; A. Papari, 2000, p. 122) construiește o teorie (ASA-attraction-selection-attrition) care afirmă că „procedurile prin care persoanele sunt atrase, selecționate și menținute într-o organizație - deci influențate de caracteristicile sale - duc la o anumită omogenitate a membrilor săi”. Această similaritate o putem încadra
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
diferă semnificativ în funcție de nivelul ierarhic. c2(4) = 1,08; p > 0,05 Rezultatele obținute (pentru eșantionul de cercetare, care are totuși un volum mic) infirmă concluziile altor cercetări realizate pe ofițeri de marină americani și români (apud F. Sîntion; A. Papari, 2000, p. 129), în care se arată că ponderea sarcinilor unui ofițer este în funcție de nivelul ierarhic, iar pe măsură ce se avansează în ierarhie, crește procentul sarcinilor de leadership. Dacă ar fi fost așa, noi considerăm c-ar fi trebuit să existe
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ar fi fost așa, noi considerăm c-ar fi trebuit să existe o frecvență mai mare a stilului de conducere autoritar la nivelul trei. Rezultatele obținute de noi susțin punctul de vedere al lui Jacobs (1991, apud F. Sîntion; A. Papari, 2000, p. 130), care arată că la nivelurile inferioare se stabilesc și se realizează procedurile de lucru cu oamenii și coeziunea, ceea ce înseamnă că sarcinile de leadership nu sunt deloc reduse ca pondere. Pentru a evalua măsura în care există
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
personalitate din perspectiva psihologiei organizaționale”, în Revista de Psihologie Organizațională, vol. I, nr. 2, pp. 61-71. Myers, I.B.; McCaulley, M.H. (1985), Manual: A Guide to the Development and Use of the Myers-Briggs Type Indicator, Consulting Psychologists Press, Palo Alto, California. Papari, A.; Sîntion F. (1999), Psihologie Aplicată, Editura Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța. Roco, M. (2001), Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași. Sandalli, P. (1995), Il diriginte nelle organizzazioni militare. Manager, lider, comandante? Revista Maritimă,CXXVII, nr.5, pp. 27-32. Sîntion
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
2001), Creativitate și inteligență emoțională, Editura Polirom, Iași. Sandalli, P. (1995), Il diriginte nelle organizzazioni militare. Manager, lider, comandante? Revista Maritimă,CXXVII, nr.5, pp. 27-32. Sîntion, F. (1990), Cunoașterea subordonaților. Ghid metodologic și practic, Editura Militară, București. Sîntion, F.; Papari A. (coord.) (2000), Psihologie managerială, Editura Fundației „Andrei Șaguna”, Constanța. Sîntion, F. (2001), „Modelul «ASA» și omogenitatea tipurilor de personalitate în organizație”, în Revista de Psihologie Organizațională, vol. I, nr. 1, pp. 27-36. Tannenbaum, R.; Weschler, I.R.; Massarik F. (1961
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
finanțiști nu-i poți categorisi altfel decât... lipsiți de umanitate! Știți care-i răul ? Că vor căpăta și mai mari atribuții care să le altereze și mai mult fondul uman! Dacă știți cazuri pozitive...aștept ! Fotbaliștii lui Porumboiu au luat papară de la Constățeni dar i-au jumulit pe Clujeni. Azi sper să scoată din cursă pe letoni, iar duminică înfruntare serioasă la Galați! Fotbalul a devenit ,,lung prilej de vorbe și de ipoteze" la vreo 8 posturi TV unde lălăiala e
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
5 5) coperți: 49 coperte: 47 ambele: 4 6) găluște: 86 găluști: 12 ambele: 2 7) marmure: 50 marmuri: 46 tipuri de marmură: 3 (subiecții au preferat să exprime ideea de "sorturi" lexical, nu prin intermediul pluralului) nu răspund: 1 8) papare: 79 păpări: 7 nu răspund: 14 9) paște ("pâine sfințită"): 62 paști: 26 ambele: 9 pască: 1 (a fost ales singularul în context) #păști 22: 1 nu răspund: 1 10) râpe: 87 râpi: 11 ambele: 2 5.1.2. Variația
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Să n aluneci pre callea ce-i zicŭ diplomație Cu două feție tallerŭ, ce-i zicŭ și limbuție Să nu te-mpingă n cursă, s-ajungi Mamamuși Ci las-o [l’alde Cornea a o cogalăși S-o] facă cu papară Unde-și înțarcă puii preste hotaru din țérră. Etc. etc. vii Ai anima deschisă și characterŭ voiosŭ Di albŭ e albulŭ, frumosului frumosŭ Ci di și negru ’n negru, hidosului hidos. bucureștiul în 1871 85 lu c. esarcu Intelligentŭ, amorulu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care încearcă să-mi scormonească viitorul. *Iarăși a „erupt”: „Nu înțelegeți că aniversarea partidului înseamnă aniversarea tovarășilor?” Asta așa e, însă nu așa ar trebui să fie. Exasperarea lui G. vine din faptul că ar fi luat, se pare, o papară strașnică de la unul și mai oportunist decît el, Dulea, vicepreședinte al CCES, pentru „insuficienta reflectare (în numărul pregătit pentru tipar) a realizărilor din «Epoca Ceaușescu»”. Muștruluit la București, acum se descărca pe noi, amenințîndu-ne: „Cine nu face așa cum zic, să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
aprilie 1971, după cumplita gafă comisă cu ocazia scrierii articolului critic la adresa comitetului comunal de partid din Gherghești, intitulat (prea) aspru „CÎnd munca politică e absentă la apelul campaniei”, semnalată de cenzorul Ioan Zamfirescu, (Poluxul Castorului Ion Andrei), Își luase papara astfel: „Criticînd munca politică făcută, la modul general (...), autorul articolului reproducea un pasaj din hotărîrea adoptată: <<Fără a-și asuma Însă răspunderea pentru inadmisibilele greșeli (subl. În orig.) strecurate În contextul acesteia>>”. Mortala greșeală strecurată În șpalt fusese rezolvată cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ne regăsim: primii ani de școală din Humulești „împreună cu bădița Vasile a Ilioaei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și voinic, și sfătuia pe oameni să-și dea copiii la învățătură-; pățania Smărăndiței cu „Calul Bălan-, când „Smărăndița a mâncat papara, și pe urmă ședea cu mâinile la ochi și plângea ca o mireasă, de sărea cămeșa de pe dânsa-; murdărirea ceasloavelor folosite pentru prinderea muștelor: „când clămpăneam ceaslovul, câte zece douăzeci de suflete prăpădeam deodată; potop era pe capul muștelor!-, fuga
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]