158 matches
-
cămașa de pe cinevaCopiii care au crescut la sat știu ce e papara: o pastă obținută din amestecul tărâțelor cu săpun și apă, necesară pentru ungerea firelor din războiul de țesut țărănesc; și nu o dată copiii oamenilor săraci și flămânzi mâncau papara și primeau bătaie. Așa stau lucrurile în cazul lui Creangă: orice amănunt stilistic e foarte important și acela dă frumusețe povestirii. În plus, citind pățania Smărăndiței, nu putem să nu ne recunoaștem într-o astfel de întâmplare și ne-o
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
I. Rainer", București Dr. Hudiță Decebal, UMF ,,Carol Davila", București Dr. Iancu Emilia, Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova, Ploiești Drd. Manolescu Suzana, Institutul de Antropologie ,,Francisc I. Rainer", București Dr. Motoc Andrei Gheorghe Marius, UMF ,,Victor Babeș", Timișoara Dr. Papari Aurel, Universitatea ,,Andrei Șaguna", Constanța Dr. Prejbeanu Ileana Manoela, UMF Craiova Dr. Seceleanu Andra, Universitatea ,,Andrei Șaguna", Constanța Dr. Tarcea Monica, UMF Târgu-Mureș O altă lucrare care stă la baza acestui studiu este teza de doctorat intitulată , Sănătatea reproducerii și
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Turcu intră în crâșma lui Culiță State. Tata era la masa preferată, cu trei prieteni, ca de obicei. Fierarul a scos pălăria de pe cap și aplecându-se, îi spuse tatei: - Am onoarea, nene Iancule! - Am, Turcule, când mai dorești o papară, poftește, țio dau cu plăcere. - Mi-ajunge, mi-ajunge..., mormăia Turcu. Toți mușterii din crâșmă, râdeau în batjocură de Turcu. Acum nu le mai era frică de el. Fierarul trecea cu capul în jos spre tejghea, cerea un țoi cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
peste pământul plin de roade al satului meu. Purtat de colo-colo, când în cabină, când în remorcă, eram invidiat de toți prietenii mei. Mai puțin de profesorii de la școală care se plângeau mamei că lipsesc prea mult. Îmi primeam eu papara apoi acasă, da’ eram liniștit. Mă mulțumea gândul că dacă nu mâine, poimâne fug iar. Ieșisem de la școală și m-am dus la Mariana. În curte erau o mulțime de femei agitate. Una din ele mă luă la rost de cum
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
fr. omelette, cuvânt care apare la F. Rabelais, în secolul 16. Românii mâncau ouă bătute, prăjite în ulei, cu mult înainte de a împrumuta cuvântul franțuzesc; dovada este existența a numeroase sinonime, dintre care unele foarte vechi. Cel mai vechi este papară, atestat în Letopisețul lui N. Costin. Sensul vechi al cuvântului era „mâncare preparată din felii de pâine (prăjită) presărate cu brânză și opărite în supă, apă sau lapte“. Se presupune că provine din ngr. papára sau/și bg. popara. Cuvântul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
prăjită) presărate cu brânză și opărite în supă, apă sau lapte“. Se presupune că provine din ngr. papára sau/și bg. popara. Cuvântul apare în multe expresii familiare, ceea ce dovedește nu numai vechimea, dar și frecvența lui: a mânca o papară sau a se alege cu o papară „a mânca bătaie“, a face pe cineva papară „a învinge, a distruge“, a trage cuiva o papară „a bate, a mustra pe cineva“. De la papară avem derivatul, rar, păpăruie, cu același sens. Tot
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
supă, apă sau lapte“. Se presupune că provine din ngr. papára sau/și bg. popara. Cuvântul apare în multe expresii familiare, ceea ce dovedește nu numai vechimea, dar și frecvența lui: a mânca o papară sau a se alege cu o papară „a mânca bătaie“, a face pe cineva papară „a învinge, a distruge“, a trage cuiva o papară „a bate, a mustra pe cineva“. De la papară avem derivatul, rar, păpăruie, cu același sens. Tot rar și regional este și cuvântul moieți
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din ngr. papára sau/și bg. popara. Cuvântul apare în multe expresii familiare, ceea ce dovedește nu numai vechimea, dar și frecvența lui: a mânca o papară sau a se alege cu o papară „a mânca bătaie“, a face pe cineva papară „a învinge, a distruge“, a trage cuiva o papară „a bate, a mustra pe cineva“. De la papară avem derivatul, rar, păpăruie, cu același sens. Tot rar și regional este și cuvântul moieți, derivat de la (a) muia, aluzie la înmuierea pâinii
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în multe expresii familiare, ceea ce dovedește nu numai vechimea, dar și frecvența lui: a mânca o papară sau a se alege cu o papară „a mânca bătaie“, a face pe cineva papară „a învinge, a distruge“, a trage cuiva o papară „a bate, a mustra pe cineva“. De la papară avem derivatul, rar, păpăruie, cu același sens. Tot rar și regional este și cuvântul moieți, derivat de la (a) muia, aluzie la înmuierea pâinii în supă, apă sau lapte. În dicționarul român-latin numit
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vechimea, dar și frecvența lui: a mânca o papară sau a se alege cu o papară „a mânca bătaie“, a face pe cineva papară „a învinge, a distruge“, a trage cuiva o papară „a bate, a mustra pe cineva“. De la papară avem derivatul, rar, păpăruie, cu același sens. Tot rar și regional este și cuvântul moieți, derivat de la (a) muia, aluzie la înmuierea pâinii în supă, apă sau lapte. În dicționarul român-latin numit Anonymus Caranse besiensis (cca 1700), este înregistrat cuvântul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
adesea este înlocuirea cuvintelor uzate prin altele, mai expresive. În unele părți ale Romaniei, cuvintele expresive elimină total vechiul termen latin: lat. edere „a mânca“ nu se mai păstrează și apar derivate (lat. comedere) sau termeni expresivi (lat. manducare, lat. papare); în alte cazuri, termenii uzați continuă să fie folosiți (lat. caput „cap“), dar apar și derivate (lat. capitia) sau cuvinte expresive (lat. testa, lat. conca), în alte teritorii. Alteori, a intervenit rafinamentul social, care a făcut ca unele inovații apărute
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
trahana, tăiței, fidea, orez, griș, linte cu căpățâni de usturoi, fasole, perișoare, muchii de burtă și ciorbă de căpățână de miel, cu borș sau cu oțet bătut cu ouă. Peștele era obștesc, mai cu seamă că se mânca în ciorbă...“ Papara (din slavul popariti, „a opări“) pare a fi cea mai veche, fiind foarte asemănătoare brouet ului din bucătăria franceză medievală, iar trahanaua, strămoașa tuturor concentratelor de supă, ne-a venit de la greci (rețeta este atestată încă din Antichitate). Există două
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
această privință, o să te ajut chiar, dacă pot. Fața lui se Înnegură și adăugă: — Însă În ceea ce-l privește pe Mutschmann - al meu e. Dacă tipul tău are cumva gânduri nepotrivite de răzbunare, spune-i să se lase păgubaș. E papara mea. Este pur și simplu o problemă de bună desfășurare a afacerilor. Asta e tot ce vrei? Doar să faci curățenie În magazin? Uiți mica problemă legată de documentele lui Von Greis, nu crezi? Mai ții minte - alea despre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
am împiedicat unul de altul, am râs și ne-am îmbrățișat lângă un zid. Am făcut toate lucrurile fără sens pe care le fac îndrăgostiții. A doua zi, când ne-am luat rămas-bun, Italia tremura din nou. Îmi pregătise o papară cu ouă de la găinile ei, îmi spălase și îmi călcase cămașa, și acum tremura în timp ce o sărutam, în timp ce îi întorceam spatele. Iubirile noi sunt pline de spaime, Angela, nu au un loc în lume și nu au o destinație. Celularul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
În debara, a cârâit telefonu. Iera Pérez, care m-a năucit la cap cu Încrederea lu pretenara, că Fonseca Îi povestise d-acu tărășenia. Mi-a promis să-i facă dă tot râsu pă Monsenioru și pă Kuno, c-o papară la fel cu a mea. Pretenarii Îl lăsasem baltă și, oricât dă ciudat, să hotărâse să steie de vorbă față-n față cu Locarno. Io mai plezneam Încă dă aghioase și tăieței și l-am ascultat ca pă ploaie. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
e un remediu sigur și eficace împotriva nepăsării unei femei, nu eu i-ași mai fi urmărit stările ei schimbătoare care nu încetau să mă ia fără veste, ci ea s-ar fi neliniștit de-ale mele, gustând din această papară numită nesiguranță. Cu Petrică nu ieși nimic. Răspundea sec și înțepat la întrebările mele, ce mai faci, cum îți mai merge și când îi făcui propunerea să ne vedem îmi răspunse cu iritare: Nu pot, sânt ocupat." "Bolnavii incurabili, ca
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și-o palmă după ceafă: „Băi, cârnat, tu vrei să-mi umbli la șort?! Te sparg!“. Veneam acasă murdar și vânăt (fusesem băgat în poartă în ultimul meci), cu coatele julite și sângele închegat pe genunchi, pregătit să încasez binemeritata papară. Pândeam diminețile când bunica Aneta pleca la piață și cotrobăiam prin dulapul din bucătărie, în căutarea borcanelor mici și parfumate, legate cu țipla aia tăioasă pe care orice copil al comunismului și-a dorit, măcar o dată, s-o spargă. Acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
joacă făceau bani buni, sorcovindu-i pe vecini. Eu ratasem ocazia, pentru că, la sfatul competent și-autoritar al lui Doru, modificasem ușor versul trei: „Sorcova, vesela/ Să trăiți, să-mbătrâniți/Și la anul să muriți!“ Mă alesesem, bineînțeles, cu-o papară de la bunicu’ Vitalian și cu interdicția de-a mai sorcovi vreodată pe cineva. Sorcova îmi fusese și ea confiscată și dusă departe, la țară. De fapt, accelerarea era corectă, bergsoniană, rezumatul făcea transportul unei vieți, de la un cap la altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
5 5) coperți: 49 coperte: 47 ambele: 4 6) găluște: 86 găluști: 12 ambele: 2 7) marmure: 50 marmuri: 46 tipuri de marmură: 3 (subiecții au preferat să exprime ideea de "sorturi" lexical, nu prin intermediul pluralului) nu răspund: 1 8) papare: 79 păpări: 7 nu răspund: 14 9) paște ("pâine sfințită"): 62 paști: 26 ambele: 9 pască: 1 (a fost ales singularul în context) #păști 22: 1 nu răspund: 1 10) râpe: 87 râpi: 11 ambele: 2 5.1.2. Variația
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
mediul cultural. Nu era foarte agreat de către subordonați. El era șeful propagandei în perioada când eu eram lider la studenți și au fost multe momente când a lăsat lucrurile în coadă de pește, să fii tu decidentul care să iei papară sau critici. S. B.: Scotea castanele din foc cu mâna altuia. D. T.: Și nu uit episodul la care probabil o să revenim, cu presa studențească din '83, când era să fie pusă pe chituci. Acela e un episod și altul
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
I. Gorgos; Mihai Gloria; Dănuț Cosmin Grosu; Adrian Iov; M. Vasile Istudor; Dan Lambutchi; Augustin Mărgineanu; Nicușor C. Melinte; Traian Ț. Micu; Radu Moarcas; Ioan Moisa; Petru Daniel Mureșan; Costică A. Nica; Ion Olaianos; Vasile Oprea; Gabriel Panac; Ciprian D. Papara; Lucretia Paraschiv; Ion S. Pintilie; Liliana Pârvu; Georgel Polcovnicu; Petru Popa; Stelică Popescu; Remus D. Radu; Ioan I. Robu; Petre P. Rodeanu; Nicolae N. Rusu; Gavril Salajan; Ema B. Sandor; Ioan Ț. Sandu; Pompei Marius Sasarman; Marcel D. Sauca; Ion
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
Matei V. Corneliu 963. Minai A. Ioan 964. Miu P. Ioan 965. Moga V. Vasile 966. Moldovan Gh. Gheorghe 967. Moldovan I. Mihail 968. Muntean Gh. Ioan 969. Muntean Virona George 970. Neagu A. Alexandru 971. Nistor I. Nicolaie 972. Papara I. Ilie 973. Pastiu Z. Iosif 974. Pintea I. Ștefan 975. Pleșa Maria Dumitru 976. Pop Biri Ludovic 977. Popa Ț. Teodor 978. Popescu N. Vasile 979. Pușcă Ana Vasile 980. Rafaila L. Grigore 981. Șandru Al. Emil 982. Sasu
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
Napoca și Potaisa în această vale adâncă și ponoroasă». Lecțiile Școlii Ardelene despre originea musai latină au ajuns până aici și au rămas. Râul Ponorului se ascunde sub pământ la Vânătare și iese din nou la lumină la Huda lui Papară. Părintele Bradea vrea să continue monografia de unde s-a oprit predecesorul. Scara vieții și a morții Coana preoteasă Silvia este și asistentă la Dispensar. Amândoi aleargă pe văile Ponorului și la ei vin toți sătenii, chiar și atunci când li se
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
timp de douăzeci de minute. După ce s-a răcit, punem într-un vas un rând de ceapă, un rând de pește până când se termină compoziția, iar printre ele adăugăm măsline. Se poate servi imediat, dar mai bine după 2-3 zile. PAPARA DE PEȘTE Se pun în tigaie 200 g unt, iar când este fierbinte se pun peștișorii curățați, spălați și stropiți cu puțin oțet. După ce s-au prăjit pe ambele părți, batem 5 ouă ca la omletă și punem peste pește
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
se fierb în apă câteva clocote pentru a se mai desăra. Se crestează în lung, se scot sâmburii și se umplu cu pastă din pește conservat în ulei scurs și frecat cu unt. Se așează pe frunze de salată verde. PAPARĂ DE PEȘTE Se pun în tigaie 200 g unt, iar când este fierbinte se pun peștișorii curățați, spălați și stropiți cu puțin oțet. După ce s-au prăjit pe ambele părți, batem 5 ouă ca la omletă și punem peste pește
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]