574 matches
-
Melancolia lui Dürer, cu inventarul ei de simboluri pretențioase. Căci ce e lumea lui Caragiale altceva decît o societate de fideli, cărora le lipsește vanitatea felină, dar nu le lipsesc colții? O lume în care se duce trena cu mimica parșivă a combinației de pîndă cu blazare. Pălăria și umbrela sînt însemnele stăpînului așezat care, din piesele și schițele Iancului (și nici, ros de genealogii bolnave, din nuvele), nu lipsește niciodată. Protocolul venirii și plecării lui, într-o vreme în care
Scriitori de cărți poștale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9643_a_10968]
-
un câine orb și surd împușcat în picior TEMA IV: PRESA, SERVITORII șI STĂPÂNII 159 de polițiști fără inimă, sunt povești de zăpăcit lumea la televizor. Umanizarea prin câine, umanizarea prin talent literar. Prima-i o metodă tembelă, a doua parșivă. Complicii penalilor au umplut ecranul, pentru că e un spațiu controlat. Jurnaliștii liberi s-au mutat pe net, pentru că spațiul virtual a scăpat, temporar, de orice control. Texte care adoptă o poziție similară cu HotNews.ro și Gândul (alți editorialiști decât
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
și știam eu că, mai devreme, sau mai târziu, el o să vină să mă lumineze! Chiar îl așteptam! Ei bine, am să mă droghez continuu până într atât, încât am să uit complet de toate mizeriile și împuțiciunile lumii acesteia parșive, căci prea am înghițit hârdaie întregi de lături din partea ei până acum, ceea ce a făcut din viața mea doar o caznă nenorocită! Cu sprijinul drogurilor, trebuie s-o scot eu la capăt cumva, și chiar îndrăznesc să fiu foarte încrezător
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
s-a transferat disciplinar la Liceul Dragoș Vodă din Câmpulung îde fapt, era o avansare), postul a rămas vacant doi-trei ani și a fost ocupat prin suplinire de mătușa Jeni, care se apropia de 70 de ani. Bineînțeles că elevii parșivi au profitat de vârsta înaintată și își făceau de cap, iar pentru a-și face orele în liniște îl chema deseori pe directorul Gânscă să o asiste. Cu toate astea, nu a lăsat pe nimeni corigent la franceză, dar nici
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
șolduri, a căror culoare de un roz deschis, în lumina palidă din mașină, par două flăcări mocnite, încrucișate. Remarca șoferului o lasă indiferentă pe fată, prinsă de ritmul nervos al pantofului, dirijînd parcă aparatul de radio. Doar un surîs discret, parșiv, scăpat atenției șoferului, preocupat de șoseaua în curbă, lasă, fără urmă de îndoială, să se înțeleagă răspunsul ei: "Să vezi și restul..." Jignit că a rămas fără un răspuns, înfuriat de siguranța cu care fata și-a ocupat locul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
la uzină pe-o vreme ca asta..., nu i-a spus nimeni nimic. O clipă, în mintea lui apare imaginea femeii blonde, cu surîsul ei triumfător dincolo de aerul preocupat după ce s-a văzut cu revista în mînă. Mama ei de parșivă! murmură Mihai, amintindu-și cum a plătit, din cauza ei, două sticle de coniac. Așa-i cum ați spus, e o parșivă; o cunosc din studenție. De proastă ce era, a ajuns pe șantier, și cum a fost printre puținii cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
blonde, cu surîsul ei triumfător dincolo de aerul preocupat după ce s-a văzut cu revista în mînă. Mama ei de parșivă! murmură Mihai, amintindu-și cum a plătit, din cauza ei, două sticle de coniac. Așa-i cum ați spus, e o parșivă; o cunosc din studenție. De proastă ce era, a ajuns pe șantier, și cum a fost printre puținii cu studii superioare aici pe vremea aceea... Să te transferi de la ea, că nu suportă decît submediocrii care o laudă. Mai ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din hi-hi-hi! și ho-ho-ho! cînd i se făcea curte, jenîndu-se foarte la vorbele frumoase, trimiterile la mitologie ori la literatură, dar care devenea gravă și aproba cu bunăvoință, ascunzîndu-și marea fericire, cînd i se spunea direct să se dezbrace. O parșivă evoluată între timp, care, acum, de cînd reluaseră legătura, îl umilea, în pat, de fiecare dată, pervertindu-l: "degeaba ai atîtea diplome, că tot prost ești! O, ești tîmpit; vrei să mă umflu?! Așa făcea bunica, la țară..." Se jura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Zău, nu gîndi că-s mai..., mai negru decît sînt. Întotdeauna ai avut o impresie proastă despre mine, dar n-aș vrea să ai și certitudini. "Coca Muraru!" tremură toată Maria, cu privirea fixă într-o parte, către un ungher. Parșiva naibii! exclamă ea ca un șuierat de șarpe. Ce-i? întreabă Mihai. Viața asta e-o parșivă clătină Maria afirmativ din cap. Dar mai parșivi sînt cei ce murdăresc și distrug tot ce ating. Tu surîde ea ironică ai avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mine, dar n-aș vrea să ai și certitudini. "Coca Muraru!" tremură toată Maria, cu privirea fixă într-o parte, către un ungher. Parșiva naibii! exclamă ea ca un șuierat de șarpe. Ce-i? întreabă Mihai. Viața asta e-o parșivă clătină Maria afirmativ din cap. Dar mai parșivi sînt cei ce murdăresc și distrug tot ce ating. Tu surîde ea ironică ai avut măcar bunul simț să te fi spălat pe mîini... Dar proasta inspirație de-a-mi fi închipuit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
certitudini. "Coca Muraru!" tremură toată Maria, cu privirea fixă într-o parte, către un ungher. Parșiva naibii! exclamă ea ca un șuierat de șarpe. Ce-i? întreabă Mihai. Viața asta e-o parșivă clătină Maria afirmativ din cap. Dar mai parșivi sînt cei ce murdăresc și distrug tot ce ating. Tu surîde ea ironică ai avut măcar bunul simț să te fi spălat pe mîini... Dar proasta inspirație de-a-mi fi închipuit că ești femeie normală răspunde Mihai prompt, ars de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
rămînea obsesia de-a o vîna pe maică-sa, care, sistematic, n-a făcut decît să mă umilească prin zîmbetu-i provocator, ironic, batjocoritor! Pînă și azi, venind la mine, m-a umilit..., afară doar hm!, cred că sînt, totuși, un parșiv afară de clipele cînd, înnebunind-o, am împins-o la a-și manifesta dorințele refulate, păstrate în subconștient. Ce s-ar fi întîmplat oare dacă o iubeam?" La ce te gîndești, Mihai? Trebuie să te fi rănit adînc răspunde el senin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
înțelegînd că a fost confundat am zis eu că tremură carnea pe tine, și-ncă ce carne... Lasă-mă! se zbate femeia, dar învinsă în final, nu atît de forța bărbatului cît de toropeala băuturii, încearcă o vorbă de protest parșiv: De unde naiba vii, că însetat mai ești !... Ssst! îi temperează bărbatul rîsul zgomotos. Hai spune, găinarule, se alintă femeia gîdilată de pătura aspră, așternută jos vreau să știu, că prea ești... De la pension îi șoptește în ureche Mircea Emil -, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Lazăr. Un val de fericire, născut dintr-o ușurare profundă, trece peste chipul profesorului. Ți-o fi fost ție în gînd să mă vezi gol... rîde profesorul Teofănescu ridicîndu-se de pe scaun -, dar... pe altă dată conchide, făcînd un gest intim, parșiv între bărbați. Lazăr sare de pe scaun ca ars, întinde brațul lateral să lovească, dar rămîne așa, arătînd cu degetul grămada de haine, apoi, înfuriat, trage din buzunar plicul cu bani și-l aruncă pe masă, grăbindu-se să părăsească bucătăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pe lîngă creanga cea mai de jos a stejarului. "Înainte nimic, înapoi pete multe. Pînă și Doina, de care mă mai legam cu gîndul, e-a altuia; la propriu și la figurat; vrea să urmeze Filozofia, să... Maria e-o parșivă, și-a bătut joc de mine atunci... Ar trebui s-o strîng de gît... De gît..." Creanga stejarului îl lovește mai puternic, apropiindu-se de el, parcă chemîndu-l. Iar dincolo de trunchiul gros, care se apleacă și el, ca un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a purtat..., aproape că m-a provocat. Aura, acum; mai de dimineață, Teona Trifon, aseară, Cristina; ieri, Maria..., ba chiar, mai demult, și Doinița, la care mă gîndeam ca la o posibilă legătură matrimonială, născută dintr-un crîmpei de gînd parșiv de parvenire rapidă. Cred că eu, ca bărbat, dincolo de caracterizarea vulgară că tot ce zboară se mănîncă întrunesc una din condițiile aristotelice necesare eroului tragic: consecvent în inconsecvență. Dar e vorba de inconsecvență? Pentru fiecare din aceste femei am nutrit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de partid și de stat. Îi aștept cu interes pe Postelnicu și Bobu să povestească tineretului de azi cum au fost ei patrioți și „neînțeleși” pe vremea lui Ceaușescu. Până atunci, dl Vladimir „Volodea” Tismăneanu, un demn urmaș al stalinismului parșiv, costumat în „politolog”, contribuie și el la abureala „istorică” despre Ceaușescu, schimbând tricoul și câte o idee creștin-democrată cu Gigi Becali. Nu are loc nicidecum un proces al comunismului, al ceaușismului, ci se transmite o telenovelă politico-halucinogenă, un soi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
se umple de tine care dă iama peste tine se cuibărește în tine care te fură cu totul care are nemaipomenitul tupeu, nemaiauzita îngâmfare să se pretindă tu, auzi tu, ca să se îndepărteze apoi, cu nesfârșită dragoste, cu cea mai parșivă umilință, aici într-o carte capitolul cinci, unde eu redevine tu, iar eu nu mă mai bag unde nu-mi fierbe oala și toate astea ca să te pipăi și să urlu: ai fost!, moașă-sa pe gheață, cumva trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
m-ar durea în cot de toți și de toate, numai că e bine să știi că oamenii mari au un Bau-Bau invizibil care îi ține în lesă, pe unii mai mult pe alții mai puțin, o dihanie d-asta parșivă care nici măcar n-are curaj să ți se arate, barem să știi cu cine lupți, da, cre’ că tre’ să fie neapărat un schepsis și în treaba asta, prea uităm mulți lucrurile mișto, lucrurile importante, prea ne dăm de ceasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
se întâmplă dacă pilotul și copilotul au diaree. După războiul cald de pe aleea Băiuț, atins până la urmă, din cauza temperaturii lui ridicate, de un suflu de afecțiune între combatanți, în bucătăria noastră se instaura războiul rece. Unul de uzură, complicat și parșiv. Și nu conta doar faptul că puștii, topindu-se după limonadă și după corcodușe verzi, nu suportă algocalminul; atârnau ca plumbul tot felul de alte fapte, ființe și principii. Ofițerul - pe care Matei îl botezase nenea, căruia Uca (între noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mai bine, nu încercam să-l contrazic, mai ales că eram de aceeași părere, aș fi vrut însă să-i spun să se ferească, să nu se mai ia în halul ăla de Bau-Bau (îl făcea jigodie, rânjit, tâmpit, dihanie parșivă), putea s-o pățească în orice clipă, știa și el asta și cică se pregătise, într-adevăr, n-a durat mult și din tăcerea aia țiuitoare, mai exact din colțul umbros al camerei lui tata, s-a desprins o bucată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
marghiloman și un coniac, dar... aici." Și arătă cu degetul peste umăr exact către intrarea de la Athénée, de unde tocmai fuseseră dați afară atît de elegant încît nici nu-și dăduseră seama de asta decît în stradă. Era un ticălos. Un parșiv, un nenorocit. I-a venit în minte să se răsucească pe călcîie și să-l lase acolo, să plece și să-l lase definitiv. Așa-i trebuia dacă a dat dovadă de slăbiciune. O slăbiciune omenească și de aceea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cea mai bună înțelegere a cuvîntului, tradiționalist și constructiv. Pe unul ca Mihai Mihail o vișinată de casă pusă chiar de mîna princiară îl putea cîștiga definitiv. Oamenii cu care avea de a face în general directorul Serviciului erau labili, parșivi, lunecoși, plutind ca frunzele, după cum bate vîntul și curge apa. Iar acum, dintr-o dată, altceva, cu totul altceva! S-a ridicat greoi, oftînd, oaspetele trebuia să-și dea seama de sacrificiul său și mai ales de atenția pe care i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
da... știu, ne suntem dragi unul altuia, dar asta e, suntem prieteni, îl strâng de mână pe Pinochio cel bun și amețit, în ochi are putere, iar eu mă concentrez pe atingerea mâinii, tăcem unul lângă altul, tu nu ești parșivă, nu? nu mă minți? nu te mint, cu nimic nu te mint... acum mi-ești așa de dragă, și tu mie... suntem amețiți și suficienți unul altuia, suficienți și de neajuns și căutăm același lucru și ne suntem de ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
vreodată la cheltuieli nesăbuite, nici măcar ziua sa de naștere. Sărbătorise un eveniment pe care Îl uitase cu desăvârșire. Rămăsese doar cu gustul ăsta de cenușă În gură, iar În urechi cu Îndemnul batjocoritor al chelnerului: Să mai veniți pe la noi! Parșivul! Știa că Își făcuse praf fondul secret și că o bună bucată de timp va fi nevoit să ocolească restaurantul. Ajută-mă, Doamne, să-mi amintesc și te voi sluji cu credință până la moarte. Cum să mă Întorc acasă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]