153 matches
-
folosește doar instrumente și operații ale nivelului logic. Noțiunile, judecățile, raționamentele cu funcție euristică și conținut neutral aparținând nivelului logic al gândirii sunt "exploatate" și deturnate în ideologicul sistematizat, fiind folosite pentru a argumenta pozițiile și interesele specifice ale diferitelor parțialități sociale angajate politic. Această situație ne face să admitem existența unui nivel specific al gândirii, nivelul paralogic, care se comportă ca un logic distorsionat ce însoțește gândirea. Ideologicul sistematizat în programe și platforme politice este deci o formă de manifestare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Absolutizarea presupusă de abordarea sintetică a tipologiei este întotdeauna pandant al privirii analitice pentru că, în ciuda uniformizării, universul uman caragialian "se sustrage calapodului" (Zarifopol). Din această radiografiere în diagonală a contribuțiilor exegetice în domeniul tipologiei caragialiene rezultă diversitatea abordărilor, dar și parțialitatea interpretărilor, soluțiile propuse fiind întotdeauna în inferioritate față de numărul necunoscutelor. În încercarea de a defini natura personajului caragialian ne situăm adesea "între două povețe" a căror egală putere de seducție este datorată complexității operei și implicit polivalenței tipologiei care se
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
local în cazul în care funcțiile sau calitățile prevăzute de art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale acestuia exprimă, de asemenea, preocuparea legiuitorului de a înlătura orice suspiciuni de parțialitate în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și în mediul de afaceri, servind astfel la promovarea încrederii pe care aleșii locali trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică (a se vedea Decizia nr. 305 din 13 iunie 2013, precitată
DECIZIA nr. 115 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300551]
-
analiză. I.1. Conceptul de discurs Conceptul de discurs este revendicat ca obiect de studiu de mai multe discipline cu frontiere problematice ca: retorica, pragmatica, analiza conversațională, analiza discursului. Delimitarea unui sens clar se lovește, astfel, de diversitatea abordărilor, de parțialitatea acestora și de instrumentele metodologice imprecise. Înțeles ca eveniment comunicativ unic, determinat spațio-temporal, discursul a fost studiat încă din antichitate. El avea sensul de cuvântare, iar știința care îl analiza purta numele de retorică, prin care se înțelegea arta de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
unui obiect pe care îl contempli și apoi îl descrii, la care poți să revii de câte ori apare o confuzie. Evenimentul jurnalistic este irepetabil, iar, la momentul prezentării, de multe ori el este în desfășurare, astfel încât descrierea suportă inerente constrângeri și parțialități. Dacă în discursul științific regula desemna acordul intersubiectiv testabil al membrilor comunității științifice și eventual, al tuturor celor interesați și capabili, în discursul jurnalistic norma acceptată pentru o prezentare obiectivă este aceea a existenței unui minim de trei surse de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ne furniza material ce s-ar putea transforma în ceva asem]n]tor moralei umane? Unii adversari le exclud în totalitate deoarece se manifest] neregulat, iar incidența lor manifest] o predispoziție accentuat] spre rudele apropiate. Ins] aceeași neregularitate și aceeași parțialitate în favoarea familiei predomin] - adesea foarte puternic - în morală uman]. Acestea se manifest] puternic în rândul micilor societ]ți de pr]d]tori-culeg]tori care par mai apropiate de condiția uman] original]. Oamenii care se dezvolt] în asemenea împrejur]ri sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înlocuiasc] pe cele ale moralei? Sau exist] un mod prin care s] se arate c] acest conflict este mai mult aparent decât real? Strategia standard este aceea de a nega c] ar exista un conflict, de a asumă faptul c] parțialitatea aparent] a relațiilor personale este ușor explicabil] prin intermediul principiilor morale imparțiale. Dați-mi voie s] explic acest lucru. Principiul considerației egale a intereselor nu este un principiu moral subiectiv deoarece nu specific] exact modul în care o anumit] persoan] trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este sfera unde se reg]sește identitatea feminin], iar aceast] identitate este alc]tuit] din grijă, educarea și servirea altora. De vreme ce acestea sunt cunoscute și specifice, „morală” acestei sfere nu poate fi universal] și impersonal]; este întotdeauna „infestat]” de exces, parțialitate și particularitate. Primul lucru important de observat despre acest contrast între sfera public] a pieței și sfera privat] a relațiilor familiale este c] ea nu corespunde și nu a corespuns niciodat] în vreun fel realit]ții. Astfel, clasa muncitoare feminin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
construiască un viitor diferit, inclusiv pentru universitatea clujeană. Nordul și sudul patriilor imaginare: opinii despre o istorie transetnică a Transilvaniei Până astăzi, cu puține excepții, majoritatea istoricilor specializați În trecutul Transilvaniei nu au produs decât istorii parțiale dedicate acestui subiect. Parțialitatea derivă fie din faptul că lucrările respective au abordat doar istoria unei singure comunități etnice din Transilvania (română, maghiară sau germană), fie din Împrejurarea că oricare dintre studiile respective a reflectat doar un anumit punct de vedere, „tezele” unei anumite
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Aiudul, Abrudul sau Zlatna. Se poate remarca În această imagine de o mare duritate modul de prezentare unilateral al evenimentelor. Ororile sunt comise numai de către români, În dauna maghiarilor, și niciodată invers. În această privință, Jókai dă dovadă de o parțialitate mai accentuată În comparație cu alte relatări maghiare despre revoluție, apărute de exemplu În presă, În care se fac referiri și la atrocitățile săvârșite de maghiari În dauna românilor. Explicațiile acestei subiectivități mai pronunțate pot să țină și de anumite afinități ideologice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
umane în propunerile internaționalismului liberal interbelic Descrierea locului ocupat de natura umană în gândirea liberală a începutului de secol XX, așa cum apare ea în textele convenționale ale istoriei disciplinei, păcătuiește nu atât prin eroare, cât printr-o deformare rezultată din parțialitate. Este adevărat că precursorii liberali ai secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, cum ar fi Kant sau Rousseau, acordă un tratament preferențial aspectelor pozitive ale naturii umane, precum capacitatea rațională și empatia, chiar altruismul. Pentru liberalii internaționaliști, realitatea
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
face și el loc altor studii, pentru că ar putea fi aplicat la toate dimensiunile figurale, fie ele de formă, culoare sau textură. Există, de asemenea, în textul lui Beyaert, o admirabilă și necesară recunoaștere a limitelor cercetării, un sentiment al parțialității care lasă loc altor interogații și altor metode. Există și deschidere a semioticianului liber care recunoaște că imaginea pare să mai spună ceva și că analiza trebuie să fie lipsită de prejudecăți, pentru că sensul nu se închide. Este cazul opririi
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
diversitate într-o unitate abstractă; dimpotrivă, trebuie să o respecte și să-i devină ecou. Forma textului ia ușor aspectul ezitant al cercetării: tindem să ajungem la un adevăr uman prin ceea ce se transmite în domeniul cunoașterii și depășind capcanele parțialităților etnocentrice. Reflexivitatea, adică exercițiul critic al cercetătorului asupra lui însuși, efortul de obiectivare a propriei sale subiectivități a devenit o exigență a cercetării. Monografia, descriere cu pretenție exhaustivă a unei populații, nu a dispărut; dimpotrivă, se publică mai mult ca
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
prezență atât autonomă, cât și independentă de conștiință. Arta oferă și posibilitatea experienței (estetică) a prezenței autonome ce necesită istoricitatea simbolului prezent în obiectul de artă. Situația dată ne induce spre o structură a prezenței ce jubilează între totalitatea și parțialitatea prezenței, unde prezența devine o calitate ontologică a obiectului. Atât totalitatea, cât și parțialitatea devin structuri diferite de apropiere a obiectului reprezentat care ține de modalitatea conștiinței: structură de tip noetic. Prezența obiectelor de artă pare să fie asimetrică. Prezența
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a prezenței autonome ce necesită istoricitatea simbolului prezent în obiectul de artă. Situația dată ne induce spre o structură a prezenței ce jubilează între totalitatea și parțialitatea prezenței, unde prezența devine o calitate ontologică a obiectului. Atât totalitatea, cât și parțialitatea devin structuri diferite de apropiere a obiectului reprezentat care ține de modalitatea conștiinței: structură de tip noetic. Prezența obiectelor de artă pare să fie asimetrică. Prezența se impune prin reprezentarea estetică și devine o calitate a reprezentării și nu a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sînt parțiale în două sensuri: factual și ideologic. Cunoștințele parțiale ale faptelor înseamnă că nu pot aduna informații despre cerșetor (și poate pentru înțelegerea vieții lui) accesibile pentru cineva familiar cu detaliile economice, sociale și spirituale ale vieții cerșetorilor victorieni. Parțialitatea ideologică presupune că aș avea o anumită idee despre cerșetorii victorieni, în general; s-ar putea să- i privesc ca fiind victimele neglijenței inumane, ca pe un exemplu viu de degenerare morală. Din punct de vedere ideologic, acesta este doar
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
acest individ un cerșetor și nici cititorul nu-i probabil, din punct de vedere ideologic, să se ocupe de cerșetoria călugărului ca temă prioritară a interpretării. Înainte de a merge mai departe, merită poate să subliniem că limita de cunoaștere și parțialitatea viziunii nu descalifică numaidecît. Unii cititori au mai multe cunoștințe extratextuale decît alții, sau ideologii mai congruente cu a naratorului decît alți cititori, dar nu putem determina relevanța acelor fapte și puncte de vedere. Cititorul competent poate vedea prea multe
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
stă la îndemâna omului. Sunt fel de fel de oglinzi. Oglinda sferică trebuie să fie cea ideală. Nu e întâmplător că globul ocular tinde către sfericitate. Dar oamenii nu-l pot utiliza decât parțial în reflectare. Cunoașterea pare astfel condamnată la parțialitate și succesiune. E în fiecare geniu o încercare de autodepășire a acestor limite. Eminescu știa să vadă cu toată sfera oculară. Așa ne explicăm puterea lui incredibilă de a recepta universul în simultaneitate spațio-temporală. Nu altul era tâlcul celebrului vers
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
stă la îndemâna omului. Sunt fel de fel de oglinzi. Oglinda sferică trebuie să fie cea ideală. Nu e întâmplător că globul ocular tinde spre sfericitate. Dar oamenii nu-l pot utiliza decât parțial în reflectare. Cunoașterea pare astfel condamnată la parțialitate și succesiune. E în fiecare geniu o încercare de autodepășire a acestor limite. Eminescu știa să vadă cu toată sfera oculara. Așa ne explicăm puterea lui incredibilă de a recepta universul în simultaneitate spațio-temporală. Nu altul era înțelesul celebrului vers
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
elementele intenționalității factice legate de acestea, anume structura ceva-ca-ceva, operatorul "ca și fenomenul "enunț", se află sub semnul neîntregului, având sens de "parte". E drept, poate fi vorba despre o parte purtătoare de întreg, cum ar spune Constantin Noica. Totuși, parțialitatea este constitutivă enunțului fiindcă operează "ca". Datorită acestui fapt, diferența dintre facticitatea originară și preluarea abstractiv-apofantică a sa este păstrată la nivelul enunțului; desigur, operatorul "ca" face cu putință această păstrare. Heidegger susține că structura ustensilului, care cuprinde și explicitarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că "substratul interdicției în cauză se relevă a fi acela al unei prezumții de necinste, atât în sarcina avocatului, cât și a tuturor magistraților unei instanțe (instanță unde soțul său rudă avocatului este magistrat), precum și acela al unei prezumții de parțialitate al tuturor acestor magistrați". Prin conținutul lor "vădit infamant, ca și prin apriorismul lor", aceste prezumții sunt considerate de autorul excepției ca fiind "contrare moralei publice" și, în consecință, ele nu pot justifica restrângerea dreptului de exercitare a profesiei de
DECIZIE nr. 190 din 10 octombrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi a dispoziţiilor art. 71 şi art. 69 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132589_a_133918]
-
el anunță acest lucru camerei. ... (3) Membrii unei camere de apel sau ai Mării Camere de Apel pot să fie recuzați de oricare dintre părți, pentru una dintre cauzele menționate la paragraful (1), sau dacă pot să fie acuzați de parțialitate. Recuzarea nu se admite atunci cand partea în cauză a întreprins deja acțiuni de procedură, cu toate că a avut cunoștință deja de motivul recuzării. Nici o recuzare nu se poate baza pe motive de naționalitate a membrilor. ... (4) Camerele de apel și Marea
CONVENŢIE din 5 octombrie 1973 privind eliberarea brevetelor europene*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146035_a_147364]
-
și că nu ei trebuie să fie liniștiți, ci dumneavoastră. Fiecare proces de luare a deciziilor ar trebui să înceapă cu o evaluare sceptică a presupunerilor care susțin politica recomandată. Aceasta este esența gândirii critice să testați presupunerile, să investigați parțialitatea și, mai presus de toate, să înțelegeți că a pune întrebări nu este un semn de slăbiciune. Cât de puternică este conexiunea dintre o politică propusă și rezultatele prezise? Sunt statisticile citate valide? Sunt precedentele relevante? Vor reacționa liderii străini
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
destinul propriu și ale altora, o glumă legată de valorificarea pozitivă a activității și suferinței lor. În contrast cu desfășurarea evoluției ce duce de la instinctul originar de autoafirmare la egoism (Psychologie, VI C, 1), aceste tipuri sînt urmarea unei dezvoltări ce exclude parțialitatea în cadrul propriului "eu" izolat și în interesele acestuia. Iar această emancipare s-a obținut la școala experienței vieței, grație unei mari energii. În fața contradicțiilor și schimbărilor vieții, se poate forma atunci un sentiment total, care nu e condiționat doar de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
exact opus. în societățile tradiționale, spiritual înglobante care, privite din punctul de vedere al modernității tîrzii, pot trece drept monopoliste , divinul cuprinde, ordonează și îndreaptă spre unitate toate entitățile lumii. în contrast cu acele societăți, noi trăim cu o acută conștiință a parțialității noastre. Globalizarea ne pune în fața celuilalt, diferit nu doar prin datele și opțiunile lui individuale, ci și prin civilizație, cultură, religie. Dincolo de gardul mediului nostru familiar stă o alteritate pe care o acceptăm în principiu ca legitimă, dar pe care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]