641 matches
-
infinitele posibilități pe care mariajul dintre violență și dorință le-ar fi făcut să înflorească. În jurul meu, pe Western Avenue și de-a lungul ambelor rampe ale podului rutier, se întindea uriașul trafic congestionat pricinuit de accident. Eu, în mijlocul uraganului paralizat, mă simțeam absolut liniștit, de parcă obsesiile centrate pe infinita înmulțire a vehiculelor îmi fuseseră în sfârșit potolite. Vaughan, dimpotrivă, părea să-și fi pierdut interesul față de accident. Cu aparatul foto ridicat deasupra capului, își croia violent drum printre spectatorii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Așa, spuse domnul J.L.B. Matekoni. Puteți să vi le puneți în camerele voastre. O să mai facem și altă dată fotografii. Se întoarse și vru să împingă scaunul cu rotile, dar se opri și lăsă brațele să-i cadă neputincioase, ca paralizate. Drept în fața lui era Mma Ramotswe ținând un coșuleț plin cu scrisori în mâna dreaptă. Tocmai se ducea la oficiul poștal când îl văzuse și se oprise uimită. Ce se întâmplă aici? Ce face domnul J.L.B. Matekoni și cine sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
oleacă de engleză, mai știu de la filme... „Hello, I am Marian, hi friend...” Hai, te-arunc pân-acasă, mai vorbim pe drum... - Bine, Mariane... - A plecat nevastă-mea să lucreze în Italia, menajeră la una de vreo nouăzeci de ani, paralizată, tre’ să-i pună plosca sub ea, să-i dea cu lingurița, în cărucior, e bogată, dar nu știu, ori n-a avut copii, ori au murit ăia înaintea ei... poți să fumezi dacă vrei... ori baba-i talpa iadului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Marghiloman însuși la haltă să-l aștepte, era un țăran fălcos, cu ochi mici, negri, ascunși sub arcadele proeminente ale feței lui de peceneg sau cuman. Se răsucise către el și privea cu gura întredeschisă către cele cinci dropii nemișcate, paralizate parcă. Desigur că îi zăriseră și cu mintea lor de pasăre pricepuseră și de ce se oprise droșca în dreptul lor. Dar nu se mișcară, nu se împrăștiară, așa cum le va fi spus instinctul. A întins mîna după armă, o pușcă lisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fără să știe cum au zburat de pe ea săculețele umplute cu puf sub care se ascunsese. Încadrat de cei doi copii, un coleg al mamei ținea sub braț minunea de fier. Luana chiui atât de tare, încât acesta o privi paralizat. Bucuria de neimaginat a fetiței îl lăsă fără grai. Ea se năpusti asupra bărbatului și-i smulse bicicleta din mână. Încercă să încalece dar aceasta refuza, cu îndărătnicie, să stea dreaptă. Ceru ajutor omului dar el trebui să se întoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
despicat, țâșni de undeva din interior spre urechea bărbatului. Luana încremeni. Fără să pară că-l simte, profesorul de biologie dicta lecția cu un pui de viperă agățat de el. Pe rând, toți cei din clasă sesizară ce se întâmplă. Paralizați, elevii încetară să mai scrie. Domnul Done continua să vorbească ignorând, cu desăvârșire, atmosfera din clasă. Șarpele străbătu catedra și se undui pe perete, luând-o în direcția Luanei. Incapabilă să se miște, fata îl privea fascinată cum coboară spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
voie cornul în poala ei, fericit de darurile sorții, și aproape instantaneu m-am cufundat în somnul cel mai adânc. Am visat vânătorii cu ceata lor de câini cum se apropiau tot mai mult de corpul meu inert, cu simțurile paralizate, și-am știut pe dată că, pentru prima oară, intuiția mea a dat greș. Trei săgeți aplicate cu măiestrie în puncte nevitale ale trupului meu aproape neînsuflețit au avut darul de-a mă întoarce cu greu din somnul morții. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
alimentează ca o căpușă, ca o tumoră, din acest surplus încrâncenat, neeliberat de forțe și energii searbede ce zac în noi, sub forma iubirii interzise, refulate, neîmplinite. Deci atunci când nu poate fi eliberată, obiectivată, iubirea se metamorfozează în boală, afectul paralizat eșuează în fiziologic. Interesant cum Thomas Mann dedică capitole interminabile exercițiilor filozofice ce fac obiectul discuțiilor dintre Settembrini și Naphta, epuizează, numai în câteva rânduri de-o conciziune și forță de expresie rare, problematica esențială a cărții: relația dintre boală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ca izbândă, dragostea ca incompetență la viață, la moarte, cu teama supremă de suprem. Iată și reversul: Bucuria dragostei de a distruge prin dragoste. Oare Mama nu face la fel, nu ea mă apără, dar de ce am senzația că sunt paralizată în întregime la apariția ei, încât și ideea de Mamă îmi inoculează frica de Mamă, nu mai pot să respir. Dacă această infirmitate ar fi fost o frază simplă, nu i-ar mai fi fost frică. Dar Mama era omniprezentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
neam. Cu alte cuvinte, era singură de cînd își aduce aminte, adică de la șase ani, cînd a avut primul serviciu. Cum, doamna Anica? Cum adică primul serviciu? Da, să mă trăsnească Dumnezeu dacă mint. Trebuia să stau lîngă un bolnav paralizat care își mișca ochii după un anumit cod. Clipea o dată, alergam la nevastă-sa și țipam: Vrea apă. Dacă clipea des și mult țipam la doamna: A făcut caca. Doamna, nevastă-sa, săraca, se apuca să facă ce cerea paralizatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
paralizat care își mișca ochii după un anumit cod. Clipea o dată, alergam la nevastă-sa și țipam: Vrea apă. Dacă clipea des și mult țipam la doamna: A făcut caca. Doamna, nevastă-sa, săraca, se apuca să facă ce cerea paralizatul. Pe urmă, m-a învățat pe mine. Și cîți ani ai trăit așa? Opt ani. Eram domnișorică. Pe urmă am dat de greu... Nu ți-au spus cine sînt părinții matale? Nu știau nici ei. M-au găsit și li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ca varga. La ușă se aude un bubuit cumplit și ușa se face țăndări. Polițiști mascați țipă ca apucați de satana. Culcat! Nu mișcați! Băieții se culcă, pun mîinile pe cap și tremură de frică. Maria rămîne cu gura căscată, paralizată complet. Culcat! țipă un mascat. Acesta o înșfacă, o trîntește de pămînt și-i duce mîinile pe cap. Se pun cătușe tuturor și Maria vrea să plîngă, dar nu poate. Se roagă la polițiști: Luați-mă pe mine, ei sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
se aude un strigăt animalic care este deîndată acompaniat de alte țipete indefinibile. Justin tresare de parcă ar răspunde la un semnal cunoscut și îl privește în fine pe profesor. Îl privește cu insistență, în adâncul ochilor. Profesorul este ca și paralizat. Nu poate face o mișcare, nu poate rosti o vorbă. O clipă are impresia că a descoperit în ochii necunoscutului alți ochi pe care nu putea să îi uite. Ochii lui Margo... La oră de după amiază târzie, profesorul bate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
șchioapă? —Plicticoaso, nu te mai gândi la asta, o dojenea Leontina. Lasă, mamă, că va avea Dumnezeu grijă și de tine, o mângâia Suzana. Ștergându-și lacrimile, Natalia spera tot mai mult să se facă bine. Nu concepea să rămână paralizată. Aurel, oricât de mult o iubește, în asemenea situație s-ar căsători cu ea din milă, nu din dragoste. Ce viață ar mai fi aceea? Părinții ar iubi-o, că este fata lor și orice părinte își iubește copilul și
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
înțeles, ar urî o și mai mult. Ce profesie și-ar putea alege, dacă ea s-a pregătit ca învățătoare? Sănătoasă poți să-ți alegi și altă meserie, să mergi în străinătate să lucrezi pentru a câștiga mai mult. Dar paralizată mai poți? Și cât își dorise să meargă în Italia. Dacă n ar fi oprit-o Aurel s-ar fi dus. El este de vină că de-ar fi plecat, n-ar fi căzut din cireș să rămână handicapată. De ce
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
apar grupuri prin care sunt ajutați oamenii sau animalele. Imaginile și mesajele ajung la un număr ridicat de oameni prin distribuirea lor. Așa se întâmplă și cu imaginea în care apare un om al străzii alături de câinele său, un maidanez paralizat. Fotografia a fost postată pe pagina " Am adoptat un maidanez" și a fost distribuită de 870 de ori. Iată și povestea din spatele ei: De câteva ore, de când am făcut poza cu telefonul, mă gândesc cum să scriu povestea asta? Ce
Imaginea zilei și povestea din spatele ei by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/68588_a_69913]
-
de 870 de ori. Iată și povestea din spatele ei: De câteva ore, de când am făcut poza cu telefonul, mă gândesc cum să scriu povestea asta? Ce poți să spui mai întâi? Un om al străzii plimba de sfoară un cățel paralizat imobilizat într-un cărucior cu rotile!!! Îl cheamă Bursuc. Și are 5 luni. Și o pofta de viață ireala! Ce cărucior!? E o nebunie! De când se știe, trăiesc amândoi. De fapt toți 3, pentru că Bursuc nu e singur la părinți
Imaginea zilei și povestea din spatele ei by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/68588_a_69913]
-
au urmat alte numeroase distincții, printre care premiul Petrarca (Germania, 1981) și Neustadt International Prize (Statele Unite, 1990). După ce a publicat peste zece culegeri de poeme, Transtromer a fost victima unui atac de apoplexie, în 1990, în urma căruia a rămas parțial paralizat și afazic și a trebuit să-și reducă drastic activitățile. S-a dedicat muzicii, interpretând în fiecare zi câteva piese muzicale la pian, cu mâna stângă, cea dreaptă fiindu-i afectată de apoplexie, a povestit soția lui într-un interviu
Premiului Nobel pentru literatură, acordat poetului suedez Tomas Transtromer () [Corola-journal/Journalistic/68761_a_70086]
-
că la nici un alt om vorba aceea grecească, inspirată de asemănarea etimologică dintre soma (corp) și sema (temniță), nu s-a potrivit mai bine ca la Dominique Bauby: "trupul este temnița sufletului". Îngropat de viu în coșciugul somatic al trupului paralizat, ziaristul nu mai avea la îndemînă decît o singură formă de a-și întîmpina destinul: să consemneze în amănunt stările, zilele și impresiile pe care calvarul bolii i le prilejuia. Un jurnal întocmit pe marginea unei suferințe autiste, de către un
Cîteva bătăi de pleoapă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7905_a_9230]
-
imens, ca ochiul lui Cain. Am fixat preț de un minut pupila aceea dilatată fără să pot pricepe că, de fapt, eram chiar eu... Apoi, o euforie de neînțeles a pus stăpînire pe mine. Carevasăzică, nu doar că eram exilat, paralizat, mut, pe jumătate surd, privat de orice plăcere și redus la o existență de meduză - în plus, mai și arătam ca un monstru. Un hohot de rîs dement, nervos, din acelea pe care le declanșează, la sfîrșit, o acumulare de
Cîteva bătăi de pleoapă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7905_a_9230]
-
gramatică. Tot așa, afazicul de tip Wernicke va vorbi sau va semnaliza rapid, dar nu va avea sens și nici el nu îi va înțelege pe cei din jurul lui. În plus, toți utilizatorii de semne afazici care nu au mîinile paralizate le pot folosi normal pentru orice alt scop non-lingvistic, lucru care arată, încă o dată, că limbajul semnelor se bazează pe reprezentările și procesele lingvistice generale care se desfășoară în creier. Adevărul e că, atunci cînd ASL a fost privit ca
Eșecul unui experiment psiholingvistic by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7654_a_8979]
-
tragedie, după ce un jucător și-a rupt gâtul, în momentul în care celebra marcarea, în ultimul minut al meciului, al golului care aducea victoria echipei sale. Dennis Swales, căpitanul și golgheterul unei echipe de amatori, a fost aproape de a rămâne paralizat după ce s-a accidentat la numai câteva secunde după ce a marcat un gol. Jucătorul a marcat cu un șut de la distanță și a celebrat golul în stilul germanului Klinsmann, aruncându-se pe gazon. Dar capul i s-a oprit în
Șocant! Și-a rupt gâtul celebrând un gol și nu va mai juca fotbal niciodată by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/75317_a_76642]
-
Bratu Iulian Fostul căpitan al naționalei de fotbal, Cristian Chivu, a fost la un pas de paralizie. El a dezvăluit că, în urma accidentării grave pe care a suferit-o pe 6 ianuarie 2010, ar fi putut rămâne cu o mână paralizată. Într-un interviu acordat postului de televiziune oficial al lui Inter Milano, fotbalistul de 32 de ani a vorbit despre teribila accidentare pe care a suferit-o în meciul de campionat cu Chievo Verona. El a fost întrebat la ce
Cristian Chivu, la un pas de paralizie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/75361_a_76686]
-
fost operat la cap, după fracturarea osului parietal drept. „Nu mi-era teamă că nu voi mai putea juca fotbal, ci de faptul că nu mă mai puteam bucura de fiica mea. În plus, riscam să rămân cu o mână paralizată”, a mărturisit Cristian Chivu. Fostul căpitan al echipei naționale a mai spus că vrea să revină în România, la finalul carierei de fotbalist. „De 15 ani sunt plecat de acasă și sunt un pic nostalgic din această cauză. Eu și
Cristian Chivu, la un pas de paralizie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/75361_a_76686]
-
aputată o mare parte a piciorului drept. Actrița americană de origine maghiară a suportat și o operație de reconstrucție a articulației șoldului, în 2010, iar în 2012 aceasta a fost victima unui accident de automobil, în urma căruia a rămas parțial paralizată. Zsa Zsa a decoperit faptul că piciorul ei a fost amputat în momentul în care a încercat să se ridice din pat, a declarat cel de-al nouălea soț al ei, Frederich von Anhalt. Lipsește ceva!” a exclamat actrița, îngrozită
Zsa Zsa Gabor a realizat că i-a fost amputat piciorul, la 18 luni după operație by Banica Oana () [Corola-journal/Journalistic/73272_a_74597]