116 matches
-
bioxidului de carbon (CO(2)) Analizorul utilizat pentru bioxidul de carbon trebuie să fie de tipul nedispersiv, cu absorbție în infraroșu (NDIR). 1.4.3.3. Analiza oxigenului [O(2)] Analizoarele de oxigen trebuie să fie de tipul cu detector paramagnetic (PMD), cu sondă de zirconiu (ZRDO) sau cu celulă electrochimică (E.C.S.) Observație: Analizoarele cu sondă de zirconiu nu sunt recomandate atunci când concentrațiile de HC și de CO sunt mari ca în cazul motoarelor cu aprindere prin scanteie care funcționează cu
ANEXE din 28 martie 2007 (*actualizate*) privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru tranSportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190860_a_192189]
-
nedispersiv în infraroșu (NDIR). 2. Analiza dioxidului de carbon [CO(2)] Analizorul dioxidului de carbon trebuie să fie tip cu absorbție nedispersiv în infraroșu (NDIR). 3. Analiza oxigenului [O(2)] Analizoarele de oxigen trebuie să fie de tip cu detector paramagnetic (PMD), cu senzor de DiOxid de ZiRconiu (ZRDO) sau cu senzor electrochimic (ECS). Notă: Senzorii electrochimici trebuie compensați la interferența cu CO(2) și NO(x). 4. Analiza oxizilor de azot [NO(x)] Analizorul oxizilor de azot trebuie să fie
COD TEHNIC din 26 septembrie 1997 privind controlul emisiilor de oxizi de azot de la motoarele diesel navale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187155_a_188484]
-
bioxidului de carbon (CO(2)) Analizorul utilizat pentru bioxidul de carbon trebuie să fie de tipul nedispersiv, cu absorbție în infraroșu (NDIR). 1.4.3.3. Analiza oxigenului [O(2)] Analizoarele de oxigen trebuie să fie de tipul cu detector paramagnetic (PMD), cu sondă de zirconiu (ZRDO) sau cu celulă electrochimică (E.C.S.) Observație: Analizoarele cu sondă de zirconiu nu sunt recomandate atunci când concentrațiile de HC și de CO sunt mari ca în cazul motoarelor cu aprindere prin scanteie care funcționează cu
ANEXE din 28 martie 2007 (*actualizate*) privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor destinate vehiculelor pentru tranSportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor gazoase şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243139_a_244468]
-
4.3.2. Analiza dioxidului de carbon (CO2) Analizorul de dioxid de carbon trebuie să fie de tipul analizor cu raze infraroșii nedispersiv (NDIR). 1.4.3.3. Analiza oxigenului (O2) Analizorii de oxigen trebuie să fie de tipul detector paramagnetic (DPM), dioxid de zirconiu (DOZR) sau senzor electrochimic (SEC). Notă: Senzorii cu dioxid de zirconiu nu sunt recomandați atunci când concentrațiile de HC și CO sunt ridicate, precum în cazul motoarelor cu aprindere prin scânteie cu ardere slabă. Senzorii electrochimici trebuie
jrc5654as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90824_a_91611]
-
motiv, este necesar să se utilizeze substanțe care permit obținerea de imagini cu un contrast ridicat. În imagistică de rezonanță magnetică nucleară contrastul se bazează în principal pe diferențele dintre timpii de relaxare și concentrațiile de protoni. Nanoparticulele cu proprietăți paramagnetice sau superparamagnetice folosite că substanțe de contrast micșorează timpii de relaxare ai țesuturile în care se fixează, ceea ce conduce la o revenire mai rapidă a protonilor din starea excitata în starea inițială de echilibru. Ca agenți de contrast se pot
STUDIUL PRIVIND NANOPARTICULELE MAGNETIZABILE CA AGENTI DE CONTRAST IN IMAGISTICA DE REZONANTA NUCLEARA. by Geta Olariu () [Corola-other/Science/84281_a_85606]
-
de contrast micșorează timpii de relaxare ai țesuturile în care se fixează, ceea ce conduce la o revenire mai rapidă a protonilor din starea excitata în starea inițială de echilibru. Ca agenți de contrast se pot folosi macromolecule complexate cu ioni paramagnetici, cum ar fi polilisina, o structură polimerică pe care este grefat Gd-ADTP (gadoliniu - acid dietilen triamino pentacetic), nanoparticule de oxid de fier superparamagnetice, de exemplu magnetita acoperită în particular cu dextran și derivații săi și nanoparticule superparamagnetice acoperite cu surfactant
STUDIUL PRIVIND NANOPARTICULELE MAGNETIZABILE CA AGENTI DE CONTRAST IN IMAGISTICA DE REZONANTA NUCLEARA. by Geta Olariu () [Corola-other/Science/84281_a_85606]
-
o stare de energie mai joasă atunci când spinii electronilor nepereche sunt aliniați unul cu celălalt, proces spontan cunoscut sub numele de . Când momentele magnetice ale atomilor materialelor feromagnetice sunt aliniate, materialul poate produce un câmp măsurabil la scară macroscopică. Materialele paramagnetice au atomi cu momentele magnetice întreptate în direcții aleatoare atunci când nu este prezent niciun câmp magnetic, care se aliniază în prezența unui câmp. Nucleul unui atom nu va avea niciun spin atunci când are atât număr par de neutroni cât și
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
a crescut dependența iatalienilor de ajutorul militar al germanilor acesta aparținea de asemenea domeniului de muzică pop însă fără a fi specificat numele genului muzical terminând însă muniția divizionul de obuziere se retrage în absența câmpului magnetic exterior atomii materialelor paramagnetice au un moment magnetic propriu diferit de zero atrofierea unor celule și organe este un proces normal în anumite momente ale vieții violențele sectante și etnice provocau pierderi mari de vieți și resurse producerea de energie eoliană nu implică producerea
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
alfa, gama, si delta), care variază în funcție de temperatură și presiune. O diferență principala printre fazele solide este structura de cristal, sau aranjament, a atomilor. Mai puțin cunoscute sunt stările de agregare precum plasma, condensările Bose-Einstein și condensările fermionice și fazele paramagnetice și feromagnetice ale materialelor magnetice. Proprietățile chimice ale unei substanțe reprezintă acele caracteristici specifice participării în reacțiile chimice. Molul reprezintă unitatea de măsură care determină cantitatea de substanță (numită cantitate chimică). Molul este definit că și numărul de atomi determinat
Chimie () [Corola-website/Science/296531_a_297860]
-
Austenita este un amestec (o soluție solidă) de carbon și fier notată cu litera grecească γ ("gamma"), cu structură cristalină cubică cu fețe centrate, paramagnetică. Este denumită după metalurgistul britanic William Chandler Roberts-Austen. În oțelurile și fontele nealiate austenita se întâlnește doar la temperaturi de peste 727 °C. La răcirea foarte lentă sub această temperatură austenita se descompune, prin transformare eutectoidă, într-un amestec mecanic de
Austenită () [Corola-website/Science/306603_a_307932]
-
fost numită “metodă de pompare”. Din 1950 până în 1955, Prochorov și colaboratorii săi au dus mai multe cercetări asupra structurilor moleculare folosind metodă spectroscopiei cu microunde. În 1955, profesorul Prochorov a început să dezvolte o cercetare asupra unei rezonante electronice paramagnetice (EPR). Un ciclu al investigațiilor asupra spectrelor EPR și timpilor de relaxare în diferite cristale au fost efectuate. În mod particular, cercetări asupra ionilor grupului de elemente ale fierului în rețeaua Al2O3. În 1955, Prochorov a studiat împreună cu A.A
Alexandr Mihailovici Prohorov () [Corola-website/Science/307410_a_308739]
-
undă de 21 cm a fost utilizat în investigarea stației astronomice de radio a Institutului de Fizică din Pushino. Metodele EPR au fost utilizate pentru studiul radicalilor liberi. În mod particular, tranziția unui radical liber al DPPH dintr-o stare paramagnetica într-o stare antiferomagnetică la 0.3k. Alexander Prochorov a fost profesor la Universitatea de Stat din Moscova. S-a căsătorit în 1941, soția lui fiind G.A. Shelepina, un geograf. Aceștia au un singur fiu. Aleksandr M. Prokhorov a
Alexandr Mihailovici Prohorov () [Corola-website/Science/307410_a_308739]
-
de 1 minut. De asemenea, elementul are 8 metastări. Principalul mod de dezintegrare a izotopilor dinaintea izotopului stabil Mn este captura de electroni, iar izotopii mai grei se descompun prin dezintegrare beta. Manganul este un metal dur și foarte fragil, paramagnetic, care se topește foarte greu, dar oxidează ușor. Cele mai frecvente stări de oxidare ale manganului sunt +2, +3, +4, +6 și +7, deși au fost observate stări de oxidare de la -3 la +7, manganul fiind astfel elementul chimic cu
Mangan () [Corola-website/Science/302786_a_304115]
-
ard în azot gazos pur (la 800 °C sau 1,472 °F și formează azotură de titan, care cauzează pierderea ductilității). Titanul este rezistent la acizii sulfuric și hidrocloric diluați, clor gazos, soluții clorice și la majoritatea acizilor organici. Este paramagnetic (slab atras de magneți) și are conductivitatea electrică și termică relativ scăzute. Demonstrat experimental, titanul natural poate deveni radioactiv după ce este bombardat cu nuclei de deuteriu, emițând în principal pozitroni și raze gamma. Când este încins, metalul se combină cu
Titan () [Corola-website/Science/303225_a_304554]
-
fi aliniați dincolo de nivelurile normale de polarizare prin intermediul luminii polarizate circular și a vaporilor de rubidiu. Polarizarea spinilor nucleelor de xenon rezultată poate depăși cu 50% valoarea sa maximă posibilă, depășind cu mult valoarea echilibrului termic rezultată din statisticile măsurătorilor paramagnetice (de obicei 0.001% din valoarea maximă la temperatura camerei, chiar și în cei mai puternici magneți). Astfel de aranjament neechilibrat al spinilor este o condiție temporară, și se numește hiperpolarizare. Procesul de hiperpolarizare a xenonului se numește de obicei
Xenon () [Corola-website/Science/304622_a_305951]
-
HS (g) BaCO (s) →BaO (s) + CO (g) 3BaO (s) + 2Al (s) → AlO (s) + 3Ba (s) Bariu de puritate înaltă se obține din electroliza clorurii de bariu (BaCl) topite , care este ulterior supusă vacuumului Bariu este un metal alcalino-pământos solid, paramagnetic, care cristalizează într-o rețea cubică, cu fețe centrate. Culoarea alb-argintie a bariului metalic devine în contact cu aerul gri mat, deoarece oxidează la suprafață. (vezi poza) Bariu generează o flacără de culoare verde cu liniile spectrale caracteristice de 524
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
și Fe conțin respectiv 24 25 e (configurația electronică este [Ar]3d6 4s2, [Ar]3d5 4s2d). Din punct de vedere magnetic oxihemoglobina este diamagnetică, dar configurația electronilor de joasă energie atît la nivelul oxigenului cît și a fierului denotă caracter paramagnetic. Oxigenul triplet cu cea mai joasă energie, are 2 electroni în orbitali moleculari de antilegătură. Ionul de Fe are tendința de a adopta o configurație de spin înalt, electronii neparticipanți aflîndu-se de asemenea în orbitali de antilegătură. Fe are de
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
2 electroni în orbitali moleculari de antilegătură. Ionul de Fe are tendința de a adopta o configurație de spin înalt, electronii neparticipanți aflîndu-se de asemenea în orbitali de antilegătură. Fe are de asemenea electroni neparticipanți. Toate aceste molecule au caracter paramagnetic și nu diamagnetic cum ar trebui în mod teoretic. Există două explicații pentru acest lucru: Spectroscopia electronica cu raze X sugerează că starea de oxidare a fierului este de aproximativ 3,2, spectrul în infrarosu a legăturii O-O sugerează
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
este o mărime fizică vectorială ce caracterizează spațiul din vecinătatea unui magnet, electromagnet sau a unei sarcini electrice în mișcare. Acest câmp vectorial se manifestă prin forțele care acționează asupra unei sarcini electrice în mișcare (forță Lorentz), asupra diverselor materiale (paramagnetice, diamagnetice sau feromagnetice după caz). Poate fi măsurat cu magnetometrul. Mărimea care măsoară interacțiunea dintre câmpul magnetic și un material se numește susceptibilitate magnetică. Câmpul magnetic și câmpul electric sunt cele două componente ale câmpului electromagnetic. Prin variația lor, cele
Câmp magnetic () [Corola-website/Science/311639_a_312968]
-
creștere în putere a laserului bazat pe gaz comparativ cu laserii cu CO2 de presiune joasă. În 1959, doctorul Basov a fost premiat cu premiul Lenin împreună cu A. M. Prochorov pentru investigarea ce a dus la crearea oscilatoarelor moleculare și amplificatoarelor paramagnetice. În 1962, doctorul Basov a fost ales membru corespondent al Academiei de Stiinte din U.S.S.R. În anul 1966 membru al Academiei, în 1967 membru al Prezidiului Academiei de Stiinte U.S.S.R. și un membru străin al Academiei Germane de Stiinte din
Nikolai Basov () [Corola-website/Science/311184_a_312513]
-
un timp de înjumătățire de doar 103 ns. Toți izomerii niboiului se dezintegrează prin tranziție izomerica sau dezintegrare beta, excepție făcând Nb, care are un lanț de dezintegrare prin captura de electroni minor. Niobiul este un metal lucios, gri, ductil, paramagnetic în grupă 5 a tabelului periodic (vezi tabelul), deși are o configurație atipica în ultimul său nivel energetic în comparație cu restul membrilor grupei. Acest lucru poate fi observat în vecinătatea ruteniului (44), rodiului (45) și a paladiului (46). Prezintă un punct
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
Emisia poate fi observată, de exemplu, după dispersia ionilor de berkeliu într-un pahar de silicat, prin topirea paharului în prezența unui oxid sau halogen de berkeliu. Între temperatura de 70 K și cea a camerei, berkeliul devine un material paramagnetic (datorită legii Curie-Weiss) cu un moment magnetic efectiv de 9.69 magnetoni Procopiu-Bohri (µ) și un punct Curie de 101 K. La o temperatură mai scăzută de 34 K, berkeliul suferă o tranziție spre o stare de antiferomagnetism. Entalpia de
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
se poate confirma caracterul tranzitiv acestei faze a samariului. De asemenea, pojghițele subțiri de samariu obținute prin depunerea de vapori ar putea conține fazele hexagonale compacte și hexagonale compacte cu două fețe în condiții ambiante. Samariul (și sescvioxidul său) sunt paramagnetici la temperatura camerei. Momentele magnetice efective corespunzătoare acestora, mai mici de 2 µ, sunt pe locul al treilea printre lantanide (și oxizii lor), după lantan și lutețiu. Metalul devine antiferomagnetic supus încălzirii la 14,8 K. Atomii individuali de samariu
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
30 ml/ min și 1, 73m ) și la cei care au fost sau urmează să fie supuși unui transplant de ficat ( vezi pct . 4. 4 ) . Atenționări și precauții speciale pentru utilizare 4. 4 Ca în cazul altor substanțe de contrast paramagnetice , îmbunătățirea contrastului IRM prin gadoversetamidă poate afecta vizualizarea leziunilor existente . Unele dintre aceste leziuni pot fi vizualizate prin IRM fără mărirea contrastului prin administrarea de medii de contrast . În consecință , se impune atenție când se interpretează imagini cu contrast îmbunătățit
Ro_745 () [Corola-website/Science/291504_a_292833]
-
standard ) . Nu s- au raportat consecințe clinice ale supradozajului . Simptomele toxicității acute sunt puțin probabile la pacienții cu funcție renală normală . Pentru eliminarea gadoversetamidei din sânge se poate utiliza dializa . 5 . 5. 1 Proprietăți farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică : Medii de contrast paramagnetic IRM , codul ATC V08C A06 6 Gadoverstamida este o substanță chelatoare care conține gadolinium - cu proprietăți paramagnetice și este responsabil de îmbunătățirea contrastului în IRM - și ligantul versetamidă . Scopul utilizării unei substanțe de contrast în IRM constă în inducerea unor
Ro_745 () [Corola-website/Science/291504_a_292833]