79 matches
-
influențele malefice care acționează din exterior asupra individului sau a grupelor sociale de indivizi (diavol, vrăjitorie, magie, blestem, alianța cu forțele răului), iar în epoca modernă forțe necunoscute (extratereștri, unde sau radiații electromagnetice, radioactive, ascultarea-spionarea cu mijloace tehnice, influențe telepatice, parapsihologice, efectele forțelor bioenergetice etc.). Se constată faptul că, deși efectul este în toate situațiile același, forma „cauzelor” are un pronunțat caracter „cultural” corespunzător mentalității epocii respective, reflectând concepția despre lume (Weltanschaungen) în modelele de reprezentare și interpretare ale acestora. În
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pentru consecințele pe care ei cred că le produc aceste acte”. Numeroasele studii ancorate În acest model teoretic au dezbătut probleme precum motivațiile magice (intelectuale sau pragmatice), categoriile (logice sau simbolice), rezultatele (reale sau imaginare) sau tipul de experiențe (stări parapsihologice sau simple trucuri ce păcălesc audiența) care stau la baza acțiunii magice. A doua școală de gândire susține că magia nu poate fi comparată cu știința și acțiunea tehnică, deoarece ea utilizează cadre conceptuale total diferite. Magia este un limbaj
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
divinație sau vindecare (B. Colby, 2004). Pe lângă șamanii proveniți dintre membrii societăților unde s-au practicat constant aceste rituri, În chiar inima societăților occidentale apar ceea ce antropologii au numit „neoșamani”: persoane care, prin lectura unor texte din bibliografia antropologică sau parapsihologică și prin exerciții repetate de obținere a ASC, au ajuns să-și controleze stările de transă și să exercite „ședințe” șamanice. Exemplul cel mai cunoscut este acela al antropologului Michael Harner, care, după studii etnografice În Peru, a Înființat „The
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de la primitivism la modernitate. Raporturile ambivalente dintre magie, religie, știință și tehnică drept expresii ale unor modalități socioculturale diferite de a construi diverse modele ale lumii (ceea ce implică glisări Între perechile de concepte: credință - rațiune, cunoaștere empirică - cunoaștere metaforică, psihologic - parapsihologic) constituie astăzi un subiect de reflecție antropologică asupra limitelor modelelor culturale de explicare a lumii și, simultan, asupra limitelor tehnicilor de cercetare etnografică și a modelelor teoretice specifice interpretării antropologice (J. Favret-Saada, 1983; R. Styers, 2004; J. Townsend, 1997; M.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]