632 matches
-
ideea autoreglării prin forțe antagoniste cu mult înainte de a se fi pus bazele teoretice ale ciberneticii, plasându-se astfel printre precursorii concepției biocibernetice. Afinitatea selectivă a mediatorilor chimici pentru anumite organe efectoare se datorește formațiunilor receptoare specifice mediației simpatice și parasimpatice. Existența acestora fusese întrevăzută de Ehrlich (1904) întrucât „corpora non agunt nisi fixata”. La rândul lor lucrările lui Von Euler, onorate cu Premiul Nobel (1970), precizând că adevăratul mediator chimic al fibrelor simpatice postganglionare este noradrenalina, prevăzută cu acțiuni parțial
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
noradrenalina, prevăzută cu acțiuni parțial diferite de ale adrenalinei, au sugerat lui Ahlquist (1948) existența a două tipuri de receptori adrenergici (receptori excitatori și receptori inhibitori), ce pot fi blocați în mod selectiv cu ajutorul diverselor substanțe simpatolitice. În cazul mediației parasimpatice (colinergice) s-au pus de asemenea în evidență 2 tipuri de receptori, care determină sensul muscarinic sau nicotinic al efectelor acetilcolinei. Extinderea cercetărilor de neurochimie de la structurile vegetative periferice la căile polisinaptice centrale a dus, pe de altă parte, la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
găsește sub controlul unui dispozitiv nervos diferit de acela al vieții de relație, se referea inițial numai la structurile nervoase periferice de natură simpatică. Ulterior, s-a precizat însă că activitatea reglatoare a simpaticului toraco-lombar este dublată de aceea a parasimpaticului craniosacrat (fig. 1). În modul acesta s-a ajuns la delimitarea sectoarelor celor două componente ale sistemului nervos vegetativ și la conceptul actual al dualității simpatico-parasimpatice. Spre deosebire de actele reflexe viscerale (cardiace, gastrointestinale, glandulare etc.) care sunt involuntare, altele (respirația, alimentația
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ai căilor somatice sau vegetative. În primul caz, centrii sunt etajați de-a lungul întregului sistem nervos cerebrospinal, iar în cel de al doilea predomină în anumite sectoare ale nevraxului, cu localizare specifică pentru nucleii de origine ai simpaticului și parasimpaticului. Spre deosebire de centrii simpatici, localizați în coloana inter-mediolaterală a măduvei dorsolombare, nucleii parasimpatici au sediu craniosacrat. De la nivelul centrilor medulari pornesc căile eferente motorii formate dintr-un singur neuron în cazul fibrelor somatice și din doi neuroni în cazul căii vegetative
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a lungul întregului sistem nervos cerebrospinal, iar în cel de al doilea predomină în anumite sectoare ale nevraxului, cu localizare specifică pentru nucleii de origine ai simpaticului și parasimpaticului. Spre deosebire de centrii simpatici, localizați în coloana inter-mediolaterală a măduvei dorsolombare, nucleii parasimpatici au sediu craniosacrat. De la nivelul centrilor medulari pornesc căile eferente motorii formate dintr-un singur neuron în cazul fibrelor somatice și din doi neuroni în cazul căii vegetative. Aceștia din urmă se articulează extranevraxial fie în ganglionii latero- sau prevertebrali
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este inervată de fibrele preganglionare ale splanhnicului. Articulația sinaptică extranevraxială, caracteristică sistemului nervos eferent are loc în apropierea măduvei spinării, la distanță de organele efectoare în cazul neuronilor simpatici și în apropierea acestora (para visceral) când este vorba de filetele parasimpatice. Acest fapt permite fibrelor nervoase preganglionare să se articuleze cu un număr mai mare de neuroni postganglionari în cazul simpaticului decât al parasimpaticului. Ranson (1918), de exemplu, a constatat în ganglionul cervical superior că o singură fibră preganglionară face sinapsă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
organele efectoare în cazul neuronilor simpatici și în apropierea acestora (para visceral) când este vorba de filetele parasimpatice. Acest fapt permite fibrelor nervoase preganglionare să se articuleze cu un număr mai mare de neuroni postganglionari în cazul simpaticului decât al parasimpaticului. Ranson (1918), de exemplu, a constatat în ganglionul cervical superior că o singură fibră preganglionară face sinapsă cu 32 de neuroni postganglionari. Așa se explică, de altfel, sfera de acțiune mai largă a simpaticului în comparație cu aceea a parasimpaticului. Acțiunea lor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
decât al parasimpaticului. Ranson (1918), de exemplu, a constatat în ganglionul cervical superior că o singură fibră preganglionară face sinapsă cu 32 de neuroni postganglionari. Așa se explică, de altfel, sfera de acțiune mai largă a simpaticului în comparație cu aceea a parasimpaticului. Acțiunea lor periferică se exercită, după cum vom vedea ulterior, prin intermediul unor factori umorali specifici de tipul acetilcolinei și catecolaminelor (adrenalină, noradrenalină). Descoperirea dualității simpatico-parasimpatice și particularităților morfochimice ale transmiterii specifice a dus la clasificarea structurilor vegetative după criteriul funcțional al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de legătură între centrii coordonatori și organele efectoare musculare, căile eferente organo-vegetative sunt formate din doi neuroni articulați sinaptic într-unul din ganglionii vegetativi paravertebrali, prevertebrali sau viscerali. În general, fibrele axonale ale primului neuron sunt lungi în cazul căii parasimpatice și scurte în cazul celui de al doilea neuron. O situație inversă are loc în cazul căii eferente simpatice în care primul neuron este scurt, iar cel de al doilea este lung. Spre deosebire de căile nervoase simpatice ale căror articulații ganglionare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
O situație inversă are loc în cazul căii eferente simpatice în care primul neuron este scurt, iar cel de al doilea este lung. Spre deosebire de căile nervoase simpatice ale căror articulații ganglionare se realizează la distanță de organul efector, fibrele preganglionare parasimpatice sunt lungi și se articulează sinaptic cu cel de-al doilea neuron în ganglionii situați în apropierea sau la nivelul structurii efectoare. Excepție face doar glanda medulosuprarenală care comportându-se ca un ganglion simpatic mai dezvoltat este inervată de un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Multe din fibrele simpatice postganglionare formează plexuri terminale (cardiac, esofagian, pulmonar, celiac, mezenteric, hipogastric etc.). Fibrele simpatice preganglionare articulându-se cu un număr mai mare de neuroni postganglionari, sfera de acțiune a simpaticului este mult mai largă decât cea a parasimpaticului. Formațiunile ganglionare fac oficiul atât de stație de releu între nucleii vegetativi intranevraxiali și organele subordonate acestora, cât și de centri reflecși periferici. Legătura cu centrii vegetativi medulari se realizează prin ramurile comunicante albe, iar cu sistemul somatic periferic prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
periferici. Legătura cu centrii vegetativi medulari se realizează prin ramurile comunicante albe, iar cu sistemul somatic periferic prin ramurile comunicante cenușii. Mediația chimică este asigurată de acetilcolină în cazul fibrelor simpatice preganglionare și de către noradrenalină la nivelul terminațiilor postganglionare. Componenta parasimpatică constă în fibre preganglionare cu originea în anumiți nuclei din mezencefal, bulb și măduva sacrată. Având traseu comun cu nervii cranieni III (oculomotor comun), VII (facial), IX (glosofaringian) și X (vag), fibrele preganglionare parasimpatice centrale se articulează sinaptic în ganglionii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
noradrenalină la nivelul terminațiilor postganglionare. Componenta parasimpatică constă în fibre preganglionare cu originea în anumiți nuclei din mezencefal, bulb și măduva sacrată. Având traseu comun cu nervii cranieni III (oculomotor comun), VII (facial), IX (glosofaringian) și X (vag), fibrele preganglionare parasimpatice centrale se articulează sinaptic în ganglionii din apropierea sau intimitatea organelor efectoare cu neuronul postsinaptic. Fibrele preganglionare plecate de la nivelul nucleului mezencefalic Edinger-Westfall pe traiectul nervului cranian III se articulează sinaptic în ganglionul ciliar cu neuronul postganglionar asigurând inervația orbitei. La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sinaptic în ganglionii din apropierea sau intimitatea organelor efectoare cu neuronul postsinaptic. Fibrele preganglionare plecate de la nivelul nucleului mezencefalic Edinger-Westfall pe traiectul nervului cranian III se articulează sinaptic în ganglionul ciliar cu neuronul postganglionar asigurând inervația orbitei. La rândul lor, fibrele parasimpatice ale nervului VII (facial) formează nervul coarda timpanului care inervează glandele submaxilare și sublinguale, iar cele ale nervului IX (glosofaringian) asigură prin intermediul ganglionului otic, inervația mușchiului constrictor al irisului. În cazul nervului cranian X (vag), fibrele preganglionare lungi plecate de la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Pe plan funcțional, sistemul enteric este implicat în procesele normale și patologice de motilitate, reglarea fluxului sanguin local, reacțiilor imune și secrețiilor glandulare. Nervul vag conține și fibre aferente ce transmit informații de la viscere la bulb. Pe de altă parte, parasimpaticul sacrat conține axoni cu origine în segmentele doi, trei și patru ai măduvei sacrate, ce formează nervul pelvin articulat sinaptic în ganglionii terminali de la nivelul vezicii urinare, rectului și organelor sexuale. Pe plan funcțional, componenta vagală și sacrată conține fibre
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sacrat conține axoni cu origine în segmentele doi, trei și patru ai măduvei sacrate, ce formează nervul pelvin articulat sinaptic în ganglionii terminali de la nivelul vezicii urinare, rectului și organelor sexuale. Pe plan funcțional, componenta vagală și sacrată conține fibre parasimpatice motorii și secretorii pentru organele toraco-abdominale și pelvine. Pe de altă parte căile aferente vegetative sunt atât proprii cât și parțial comune cu ale sistemului nervos somatic. Ele constituie prima verigă a arcurilor reflexe organo-vegetative. Informații asupra statusului organelor viscerale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
altă parte căile aferente vegetative sunt atât proprii cât și parțial comune cu ale sistemului nervos somatic. Ele constituie prima verigă a arcurilor reflexe organo-vegetative. Informații asupra statusului organelor viscerale ajung la creier pe două căi principale: calea nervilor cranieni parasimpatici și calea sistemului aferent simpatic. În timp ce nervii cranieni V (trigemen), VII (facial), XI (glosofaringian) și X (vag) transmit informații predominent mecano- și chemoreceptoare, căile aferente spinale (simpatice) sunt sensibile la injuriile produse de variațiile mecanice, chimice și termice. Aferențele viscerale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mecanice, chimice și termice. Aferențele viscerale sunt proiectate prin stația de releu a nucleilor tractusului solitar și parabrahial din bulb la punte, mezencefal, hipotalamus, talamus și cortexul cerebral. Aferențe senzoriale ajung la creier și prin intermediul nervilor spinali simpatici și a parasimpaticului sacrat. Integrarea aferențelor viscerale sosite pe diverse căi la nivelul nucleului bulbar al tractusului solitar talamusului și hipotalamusului are loc la nivelul cortexului insular și provoacă reacții vegetative, endocrine și comportamentale de diferite intensități și durate. Spre deosebire de centrii simpatici localizați
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul nucleului bulbar al tractusului solitar talamusului și hipotalamusului are loc la nivelul cortexului insular și provoacă reacții vegetative, endocrine și comportamentale de diferite intensități și durate. Spre deosebire de centrii simpatici localizați în hipotalamus și coloana intermedio-laterală a măduvei dorso-lombare, nucleii parasimpatici au sediul cranio-sacrat. Efectele lor centrale și periferice se exercită, după cum vom vedea ulterior, prin intermediul unor factori umorali specifici de tipul acetilcolinei și catecolaminelor (adrenalină, noradrenalină). Descoperirea particularităților morfochimice ale transmiterii umorale simpatice și parasimpatice a dus la clasificarea structurilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intermedio-laterală a măduvei dorso-lombare, nucleii parasimpatici au sediul cranio-sacrat. Efectele lor centrale și periferice se exercită, după cum vom vedea ulterior, prin intermediul unor factori umorali specifici de tipul acetilcolinei și catecolaminelor (adrenalină, noradrenalină). Descoperirea particularităților morfochimice ale transmiterii umorale simpatice și parasimpatice a dus la clasificarea structurilor vegetative după criteriul funcțional al mediației chimice în colinergice și adrenergice (Dale, 1933). În afara neurotransmiterii colinergice și adrenergice, numeroase alte substanțe neuroactive își dispută candidatura la mediația chimică sau modularea impulsurilor nervoase vegetative noncolinergice și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mișcările peristaltice sunt declanșate reflex prin mecanism nervos local, iar Trendelenburg (1917) precizează că acestea se propagă în sens oro-anal. În 1921, Langley publică Sistemul nervos autonom în care este menționată pentru prima dată organizarea sa tripartită în sistemele simpatic, parasimpatic și enteric. După această perioadă de inflorescență informațională, conceptul organizării tripartite a sistemului nervos autonom este în mod inexplicabil ignorat timp de aproape cinci decenii. Descoperirea mediației chimice clasice a contribuit la consolidarea ideii că sistemul nervos vegetativ este alcătuit
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reglare și coordonare a activității organelor interne efectoare prevăzute cu funcții de întreținere și adaptare la necesitățile variabile ale organismului fără participare conștientă. Clasic, se admite că sistemul nervos al vieții vegetative este alcătuit din două sectoare complementare, ce aparțin parasimpaticului cranio-sacrat și simpaticului hipotalamo-ponto-spinal (toraco-lombar). Pe plan anatomic, sistemului nervos organo-vegetativ i se distinge o componentă centrală, intranevraxială, constituită din centrii coordonatori și tracturile nervoase simpatice și parasimpatice situate la diferite nivele ale axului cerebro-spinal, și o altă componentă periferică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervos al vieții vegetative este alcătuit din două sectoare complementare, ce aparțin parasimpaticului cranio-sacrat și simpaticului hipotalamo-ponto-spinal (toraco-lombar). Pe plan anatomic, sistemului nervos organo-vegetativ i se distinge o componentă centrală, intranevraxială, constituită din centrii coordonatori și tracturile nervoase simpatice și parasimpatice situate la diferite nivele ale axului cerebro-spinal, și o altă componentă periferică, alcătuită din ganglioni și căile nervoase de conducere ale parasimpaticului extra-nevraxial și lanțurilor ganglionare simpatice latero- și prevertebrale, de la care pleacă fibrele postganglionare la organele efectoare (fig. 5
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervos organo-vegetativ i se distinge o componentă centrală, intranevraxială, constituită din centrii coordonatori și tracturile nervoase simpatice și parasimpatice situate la diferite nivele ale axului cerebro-spinal, și o altă componentă periferică, alcătuită din ganglioni și căile nervoase de conducere ale parasimpaticului extra-nevraxial și lanțurilor ganglionare simpatice latero- și prevertebrale, de la care pleacă fibrele postganglionare la organele efectoare (fig. 5). Acestora li se adaugă cea de a treia componentă organo-vegetativă reprezentată de sistemul nervos enteric ale cărui particularități structurale vor fi prezentate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale cărui particularități structurale vor fi prezentate separat. I.2.1. CENTRII ȘI CĂILE VEGETATIVE SIMPATICO-PARASIMPATICE INTRANEVRAXIALE Întregul nevrax, de la scoarța cerebrală și până la măduva sacrată, conține numeroase elemente neuronale vegetative izolate sau grupate sub formă de nuclei simpatici și parasimpatici. Mult timp s-a crezut că cortexul cerebral este sediul exclusiv al centrilor motilității voluntare și percepției conștiente; lipseau dovezi experimentale categorice în favoarea existenței unor centri vegetativi în scoarță. De abia în ultimele decenii, odată cu introducerea metodelor electrofiziologice de excitare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]