732 matches
-
paginile cele mai cutremurătoare ale corespondenței trimisă lui Nelli. Biserica se zguduie din temelii, geamurile zăngăne gata să se spargă, totul e ca un seism infernal, trepidația fiind însoțită de bubuitul asurzitor al detunăturilor. Și pe fondul acesta apocaliptic oficierea parastasului continuă, chiar dacă preoților le tremură glasurile. Dinu are acum o primă confruntare lucidă și senină cu moartea și totodată certitudinea existenței lui Dumnezeu. Momentul de coșmar când rostește cu înfiorare "Tatăl nostru" este de-a dreptul impresionant și spune încă o dată
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
pentru că ei nu sunt precum era Securitatea lui Ceaușescu. Astfel, consideră că "suspensorul lui Băsescu joacă leapșa cu instanțele de judecată" pentru a scăpa de ÎCCJ și asta pentru că poate spre deosebire de Securitatea ceaușistă când "demisia ți-o dădeai doar înainte de parastas. Nu prea puteai s-o faci pe martirul Imunității." Voiculescu este bănuit de CTP că unica lui dorință este să rămână în istorie prin acțiunile sale- "Dan Voiculescu anunțând suspendarea lui Băsescu, Dan Voiculescu demisionează din Senat, Dan Voiculescu și
CTP, despre Voiculescu: Joacă leapșa cu instanțele de judecată by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80216_a_81541]
-
lui să pună bazele unui trai postum pe măsura dorințelor. Riturile compensatorii iau forme dintre cele mai diverse. Nesiguri că cei apropiați vor îndeplini datinile potrivit tradiției, bătrânii preiau grija propriei înmormântări încă din timpul vieții. Ei își fac pomenile, parastasul - asemuit adesea cu o masă de nuntă - se face în prezența celui încă nedecedat. Adeseori bătrânul asistă la repetiția propriei sale înmormântări. Schimbările, devierile de funcție ale diverselor momente au fost prompt sesizate de către cei care au intrat în contact
Studii de antropologie by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Journalistic/6934_a_8259]
-
martor, a povestit cât l-a costat pe soțul casierei ucise moartea nevestei sale. Martorul Vasile Geantă a spus că, din ziua în care trupul casierei ucise a fost ridicat de la INML și până sâmbăta trecută, când i-a făcut parastasul de șase luni, Cornel Bendre a cheltuit sume importante de bani. Martorul a explicat că soțul casierei a trebuit să scoată din buzunar 2.500 de lei pentru înmormântare. La finalul audierilor de martori, Vlădan a ținut să ia cuvântul
Vlădan, criminalul de la Perla: o să mă revanșez față de victime by Lazarescu Corina () [Corola-journal/Journalistic/81240_a_82565]
-
condusă de preotul timișorean Stelian Borza, președintele fundației. Eforturile sale au beneficiat de sprijinul Bisericii ortodoxe a românilor din Paris, condusă de preotul Constantin Târziu. În prezența unor oficialități franceze și a zeci de români parizieni, slujba de sfințire și parastasul consacrat trecerii a 50 de ani de la moartea marelui compozitor român au avut loc la Biserica românească din str. Jean le Beauvais și la mormântul artistului, unde s-a intonat, sub stindardul tricolor, imnul național al României. Delegația românească a
Agenda2005-50-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284475_a_285804]
-
10 decembrie, în Mănăstirea Călugărilor Salvatorieni din Timișoara, studenții de etnie maghiară vor participa la exerciții spirituale, coordonator fiind pr. Laus Nikola, paroh de Timișoara-Elisabetin. ( C. V.) l Joi, 8 decembrie, la Catedrala Ortodoxă veche din Arad a avut loc un parastas în memoria celui care a fost John Lennon (de la a cărui asasinare s-au împlinit 25 de ani), organizat din inițiativa unui grup de arădeni care își spune „Joy’s“ (actori, jurnaliști, pictori ș.a. care se întâlnesc la Cafeneaua Literară
Agenda2005-50-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284497_a_285826]
-
Viena înnorat 24 grade pe scurt l Luni, 19 iunie, ora 13, la Registratura Prefecturii se vor face înscrieri în audiențe la prefectul județului Timiș, dl Ovidiu Drăgănescu, pentru perioada următoare. ( L. S.) l În Duminica Tuturor Sfinților se face parastas de pomenire pentru ctitorii Catedralei Mitropolitane din Timișoara. ( L. S.) l Joi, 22 iunie, ora 17, primarul Timișoarei, dl Gheorghe Ciuhandu, și reprezentanți ai Primăriei vor avea o întâlnire cu cetățenii din cartierul Calea Girocului, la Școala cu clasele I-
Agenda2006-24-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285063_a_286392]
-
anuală a licențelor de traseu din Programul de transport al curselor regulate județene și interjudețene. ( C. V.) „Amintiri din Bărăgan“ Cu ocazia comemorării a 55 de ani de la deportarea în Bărăgan, sâmbătă, 17 iunie, la ora 10, vor avea loc un parastas și o lansare de CD-uri „Amintiri din Bărăgan“. Evenimentul se va desfășura în Parcul Justiției, la Monumentul Deportaților în Bărăgan. ( C. V.) Premii În această săptămână, Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica din Timișoara a organizat festivitatea de
Agenda2006-24-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285063_a_286392]
-
fiu la aproape șaizeci de ani și fiind, mi se pare, singurul nevorbitor de engleză. Îi văd zilnic la ora prânzului, înșirați de o parte și de alta a mesei lungi din Cafeteria, care-mi amintește de mesele praznicelor și parastaselor ținute în curțile mănăstirilor. Și aici e tot un fel de pomană, dată din preaplinul și mila celor bogați, iar rumoarea sporovăielii este aceeași ca la praznice, că doar d-aia îi dai gurii să mănânce, atâta că se vorbește
O experiență extremă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/2856_a_4181]
-
A plecat noaptea, ca hoții, și... bun plecat a fost. A ajuns la București și s-a înhăitat cu o taxatoare de tramvai, iar în sat nu s-a mai întors. Maică-sa, fără știrea bărbatului, i-a purtat toate parastasele, l-a crezut mort sărmana, spre deosebire de omul ei, care până ce a închis ochii a ținut-o una și bună. ,,E la pușcărie, l-au prins furând și bine i-au făcut“. Vasile nu a avut copii, ,,a scăpat de griji
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
și, la vagoane, pentru Germania! Mai bem un rând și dăm o raită pe la depou, să vedem care-i mișcarea. Bine? Dacă-i groasă, o ștergem. Nevastă-mea știe. Dacă nu mai vin, să nu s-apuce să-mi ridice parastas la biserică. Nici n-a fost nevoie ca el, Miluță, să-i mai povestească isprava de pe locomotivă. A stat cu ochii cât străchinile și l-a ascultat, pe urmă i-a destăinuit cum îl simțea, cum îl simțea pe neamț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
asta fiți fără grijă. Domnule prefect, dar cum aș putea să-l văd? Trebuie să-l văd, aveți înțelegere, se rugă bătrâna. De un an de zile n-am mai primit un rând de la el. Puteam să-i fac și parastas la biserică. Nu-l pot vedea nici eu prea des, stimată doamnă, mărturisi prefectul. A ajuns, cum v-am spus, om însemnat. Are mai multe decorații decât au jumătate din locuitorii acestui oraș. Cu meseria lui de podar, a devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a supărat rău și am rupt afacerea. Cu Moartea a fost mai complicat. Eu nu negociez ca Diavolul. Nici măcar clipa morții. Am întrebat-o, mi-a răspuns că Moartea face parte din legile vieții. Omul este crescut în cultul morții: parastase, priveghi, pomeni, cavouri; are mai multe probleme decăt cei care au plecat pentru totdeauna încăt uneori ar vrea să fi fost în locul lor. Iar în Imperiul Morții nici Dumnezeu nu se amestecă pentru că v-a făcut muritori și v-a
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
de ziua Europei pentru atîta lucru. JENI: Dar mîine tot o să trebuiască să-i chemăm. MINISTRUL: O să-i chemăm, dacă vrei. Deocamdată adu-i nenorocitei o lumînare. Vezi că trebuie să fie unele prin buzunarele mele. Au rămas de la ultimele parastase. Ai găsit? Bravo. Poți să-i pui chiar două. Asta e de la aviatorii căzuți în luptă. Și astălaltă de la aviatorii căzuți fără luptă. Așa e foarte bine. Nu poate să se plîngă de nimic. Nu mai plînge nici tu. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
la jumătate de an, la un an, la ziua numelui, la data morții, la Moșii de vară, la 7 ani, când se face și dezgropăciunea. Familia are datoria de a merge de 40 de ori la biserică la slujbe cu parastas (o farfurie cu plăcinte sau cozonac, colivă, fructe) și o sticlă cu vin - pausul pentru pomenire. Se crede că dacă cei rămași nu poartă rânduieli mortului, acesta „își ia singur”, adică familia pățește necazuri. Acest ceremonial este respectat cu strictețe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
costumația specifică și înfășurat în pânză albă și așezat pe laiță, cu capul spre icoană. Se aprindea candela și se citea Psaltirea. În ziua înmormântării, era scos din casă dimineața și dus la biserică, unde se oficia Sfânta Liturghie, apoi Parastasul. În timpul Parastasului se împart bani. În jurul corpului celui decedat se pune o cunună de hârtie pe care scrie în slavonă: „Sfinte, puternice și nemuritorule Dumnezeu, îndurăTe de noi”, iar în mână i se pune o hârtie cu binecuvântarea preotului. Unii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și înfășurat în pânză albă și așezat pe laiță, cu capul spre icoană. Se aprindea candela și se citea Psaltirea. În ziua înmormântării, era scos din casă dimineața și dus la biserică, unde se oficia Sfânta Liturghie, apoi Parastasul. În timpul Parastasului se împart bani. În jurul corpului celui decedat se pune o cunună de hârtie pe care scrie în slavonă: „Sfinte, puternice și nemuritorule Dumnezeu, îndurăTe de noi”, iar în mână i se pune o hârtie cu binecuvântarea preotului. Unii cetățeni mai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
30: "iubeam o blondă (Herta), o stradă de pe vremea lui Paracelsius, țigara." Și drumul, la capătul căruia, vezi bine, pîndește succesul. Spre el te-mpinge foamea, din el te scoate beția. Cele două stări cu care, ca un chefliu la parastas, dansează micul roman al lui Stelaru. Întîi foamea, simțită ca-n poveștile de război, pericol de moarte, sfîrșeală haină și de nelecuit. "După legea cîinilor flămînzi" fură, cînd omul se răcorește la o cișmea, struguri de la un oltean. Și "ghearele
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
de poză, a mărturisirilor. Proprietăreasa-cerșetoare, contrabandistă, la colț de stradă, de țigări din vremea bună, are, ascunsă, o mică avere: mantouri și rochii de la balurile de-altădată. Este deja '39, cînd Stelaru își înscenează moartea la ziar. Cu banii de parastas trăiește îndestulat o vreme, blagoslovind rudele care au trimis de-ale gurii "pomană să-mi fie (cînd trăiam nu mi-au trimis un pachet măcar)", fără a mai pune la socoteală avantajele statutului de fantomă. De exemplu, pleci de la frizer
Joacă pentru zei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8876_a_10201]
-
desigur, răfuielile lui cu imperiul austriac, devenit austro-ungar la 1867. Imensitatea forțelor militare implicate la Solferino trebuie să fi contat și ea pentru Rostogan. Alte personaje ale literaturii noastre simt de asemeni o atracție pentru muzica marțială. La beția de la parastas, Gaițele lui Kirițescu și rudele lor cîntă o reminescență a Războiului de Independență: Ferentarul mîndru și frumos ca crinul/ Cînd pe mal se-arată tremură Vidinul. Înmormîntările urbei se fac pe muzică de fanfară militară. Moș Teacă mărșăluiește alături de trupă
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
Gheorghe că își ține boala sub control. Își trata senin hepatita cu multe țigări și nu se ferea de un pahar de vin. Era singurul din grupul nostru care mi se părea neschimbat. Ultima oară cînd ne-am văzut, la parastasul lui Nedelciu, la Cimitirul Bellu, n-avea nici burta bombată și nici aerul jigărit al bărbaților care încep să îmbătrînească. Rămăsese la fel cum îl știam din studenția mea: încărunțit și cu fața scrijelită de riduri adînci, țărănești. Sorin Preda
Mulţumesc, Gheorghe! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9906_a_11231]
-
Stilul este sarcastic, minimal, tăietura amintește de tehnica cinematografică. Se simte din plin mâna experimentatului prozator: "Moartea lui Stalin. Bocetele activistelor bătrâne, ca la țară. Una își plesnea disperată palmele țipând în culmea deznădejdii, tot ca la țară, la un parastas: și-acu ce ne facem?... Ce ne facem noooii?!..." (p. 224) Dincolo de aceste picante observații sociale, cartea lui Constantin }oiu readuce în atenție, prin mici anecdote pline de tâlc, personalități care au marcat istoria noastră (inclusiv sau, mai ales, cea
Cămara secretă a prozatorului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9959_a_11284]
-
nărodul c-au murit Cantemir-vodă... Norodul, prost. De unde, nerod. Bun de manipulat și de mințit. Dar, ca să fim drepți, are el în viață alt scop decât să se înmulțească, - să bea, să mănânce, să tragă chefuri la nunți și chiar parastase... Să-i înțelegem pe hatmani, pe vătavi, vistiernici și postelnici, dacă prostimea n-are alt ideal, dacă stă ațipită între ziua de azi și ziua de mâine. Turcul-aga, văzînd că strigă cu toții într-un cuvînt, au luat un căftan ș-
Când moare un șef by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9080_a_10405]
-
ea, o facem copleșiți de un sentiment neplăcut: fie tristețe resemnată din cauza pierderii unei ființe dragi, fie revoltă înspăimîntată la vederea unei nenoriciri umane, fie deprimarea îndoliată pricinuită de o pierdere cu neputință de recuperat. Moartea cere doliu și îmbălsămări, parastase și pomeni, lacrimi și regrete. Alteori cere apoteoze romantice: poeții fac apologia morții în numele eliberării de chinul vieții. În toate aceste cazuri, o trăsătură invariabilă ne întîmpină mereu: un sentiment ce se exprimă într-o formă mai mult sau mai
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
pași, din bătrîneți amînate și din obsesiva privire peste zare. Spre iarnă. Ceasurile servesc împăraților de mucava, avuților care închid în lada lor cu bani reflexe funebre - oare nu se-arată gloria Milionarului la o reuniune ce seamănă bine a parastas, Soldaților pe care lumea i-a pomenit așa și nu i-a fost, firește, comod să-și mai schimbe părerea - dovadă de cum trăiesc prejudecățile mai mult decît obiectele lor. Oameni văzuți numai pînă la genunchi care, probabil, nici nu trăiesc
Drobul de sare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9109_a_10434]