186 matches
-
tuse, dispnee, dureri toracice, sindrom Claude Bernard - Horner, febra, paraplegie, transpirații prin secreția de catecolamine, flush cutanat, diaree severă, distensie abdominală prin secreția de VIP (vasoactive intestinal polipeptide), nistagmus, ataxie cerebeloasă. Examenul radiologic pune în evidență o opacitate în lanțul paravertebral, imprecis delimitată, prezența de calcificări, eroziuni osoase. Examenul CT și IRM precizează extensia în canalul medular. Au fost propuse mai multe stadializări ale neuroblastomului. Stadializarea internațională a neuroblasomului în funcție de cei 3 factori care afectează supraviețuirea: mărimea tumorii, metastazarea limfatică și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
fi deformările scheletice și mielita radică. Chimioterapia este indicată în stadiile III și IV, sub formă de polichimioterapie. Tumorile sistemului paraganglionar Cuprind feocromocitomul și paragangliomul. Feocromocitomul mediastinal Există două variante de tumoră: feocro-mocitomul benign și cel malign. Topografic ocupă șanțurile paravertebrale, mediastinul visceral, peretele atrial. Feocromocitomul mediastinal se încadrează în categoria feocromocitoamelor extra-adrenale. Frecvența localizării mediastinale este de 1% din toate feocromocitoamele [38, 61, 75]. Macroscopic este o tumoră cu aspect glandular, moale, de culoare brună, foarte vascularizată, iar pleura ce
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
granule. Dintre markerii histologici se pune în evidență synapto-physinsa (marker neuroendocrin), care reacționează cu Ac monoclonali SY 38. Boala poate fi asimptomatică cu descoperire întâmplătoare, sau simptomatică: hipertensiune paroxistică sau persistentă, diabet, hiper-metabolism. Radiografia toracică evidențiază o opacitate în șanțul paravertebral. Examenul IRM pune în evidență o tumoră neomogenă, flux sanguin crescut. Dozarea markerilor serologici (adrenalina și noradrenalina) relevă cifre mult crescute. Dintre markerii urinari menționăm adrenalina (N=50 micrograme/24 ore), noradrenalina (N=150 micrograme/24 ore), acid vanilmandelic (N
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
de către feocromocitom, mai frecvent sindrom Cushing, policitemia, hipercalcemia și sindromul diareic. În ceea ce privește tratamentul, feocro-mocitomul are indicație chirurgicală de principiu. Riscurile intervenției chirurgicale sunt reprezentate de hemoragie, oscilații tensionale (hipo- și hipertensionale). Extirparea tumorii se face prin toracotomie (feocromocitom în șanțul paravertebral, în fereastra aorto-pulmonară) sau prin sternotomie + CEC (feocromocitom în peretele cardiac) [31, 66]. Prognosticul este bun pentru feocromocitomul benign și rezervat pentru feocromocitomul malign. Paragangliomul (chemodectomul) Există două variante: paragangliomul benign (90%) și cel malign (10%). Topografic se situează în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
fereastra aorto-pulmonară) sau prin sternotomie + CEC (feocromocitom în peretele cardiac) [31, 66]. Prognosticul este bun pentru feocromocitomul benign și rezervat pentru feocromocitomul malign. Paragangliomul (chemodectomul) Există două variante: paragangliomul benign (90%) și cel malign (10%). Topografic se situează în șanțurile paravertebrale, sau în compartimentul visceral [75]. Malignitatea nu poate fi stabilită histologic decât prin caracterul macroscopic invaziv Tratamentul chirurgical indicat este excizia tumorii. Uneori se practică doar biopsia simplă în localizările periculoase și hipervascularizate (arcul aortic - mortalitate 50%!). Tratamentul radiant este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
ingestiei de steroizi, în sindromul Cushing. Diagnosticul este stabilit de examenul TC. Nu este indicat tratamentul chirurgical. Tumori cu origine în vasele sanguine Frecvența lor este de 0,5%, iar topografia poate fi: mediastinul anterior (frecvent), compartimentul visceral sau șanțurile paravertebrale. Tumori vasculare tip I Hemangiomul Reprezintă 90% din tumorile vasculare mediastinale. Anatomopatologic se prezintă ca o tumoră moale, compresibilă, încapsulată sau ca o tumoră amorfă care se insinuează între structurile vasculare din compartimentul visceral (VCS); tumora din șanțul paravertebral se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
șanțurile paravertebrale. Tumori vasculare tip I Hemangiomul Reprezintă 90% din tumorile vasculare mediastinale. Anatomopatologic se prezintă ca o tumoră moale, compresibilă, încapsulată sau ca o tumoră amorfă care se insinuează între structurile vasculare din compartimentul visceral (VCS); tumora din șanțul paravertebral se poate extinde în canalul medular [79]. Din punct de vedere histologic hemangiomul poate fi: capsular, cavernos (ambele reprezintă 90% din cazuri) sau venos (10%). Poate fi asimptomatic (1/3-50% din cazuri) sau simptomatic. Ca boli asociate pot exista hemangioame
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Limfangiomul mediastinal Reprezintă 1% din limfangioamele cu topografie mediastinală, tipic fiind limfangiomul cervico- mediastinal. Ca boli asociate amintim:- limfoangiomatoza;- boala Gorham;- limfangiomiomatoza;- S. Klippel - Trenaunay;- varice limfatice. Topografia în mediastin este: 48% mediastinul anterior, 34% compartimentul visceral și 9% șanțurile paravertebrale [38]. Anatomopatologic se prezintă ca o tumoră încapsulată sau cu margini imprecise, ce se insinuează sau înglobează structurile adiacente. Tumora aderă la vase mari, nervi, pericard. Poate produce eroziuni costale și vertebrale. Conținutul este de chil limfatic. Morfologic există două
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Prof. univ. dr. Vasile Burlui INTRODUCERE ISTORICĂ Însușirea unei științe nu este posibilă fără cunoașterea dezvoltării sale. A. Comte Istoricul cunoștințelor noastre asupra sistemului nervos vegetativ începe cu Galen (sec. II e.n.), care a dat denumirea de simpatic trunchiului nervos paravertebral implicat în armonizarea și coordonarea funcțiilor viscerale. El face și prima descriere a ganglionilor superiori, inferiori și semilunari, precizând originea craniană și distribuția toraco-abdominală difuză a vagului, „nervul rătăcitor”. Din aceeași perioadă datează constatarea că inima denervată sau scoasă din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervoase extranevraxiale sunt diferite structural și funcțional. În timp ce căile somatice motorii folosesc un singur neuron eferent de legătură între centrii coordonatori și organele efectoare musculare, căile eferente organo-vegetative sunt formate din doi neuroni articulați sinaptic într-unul din ganglionii vegetativi paravertebrali, prevertebrali sau viscerali. În general, fibrele axonale ale primului neuron sunt lungi în cazul căii parasimpatice și scurte în cazul celui de al doilea neuron. O situație inversă are loc în cazul căii eferente simpatice în care primul neuron este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fac sinapsă cu cel de al doilea neuron parasimpatic la nivelul ganglionilor previscerali intramurali, din viscerele pelvine (rect, segment inferior al uterului, vezică urinară, organe erectile etc.). I.2.1.20. Parasimpaticul spinal Spre deosebire de fibrele simpatice care ajung la ganglionii paravertebrali prin ramurile comunicante albe din rădăcinile anterioare, filetele parasimpatice părăsesc măduva după unii autori pe ambele căi. Din 1876, când Stricker a semnalat că excitarea capătului periferic al rădăcinilor posterioare lombare produce vasodilatație în laba respectivă, s-au acumulat suficiente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
spinal asigură legătura dintre receptorii periferici și centrii nervoși adrenosimpatici de la nivelul coloanei intermediolaterale a măduvei spinării. De la acest nivel, pornesc fibrele eferente ale celui de al doilea neuron vegetativ, care coboară de-a lungul ramurii comunicante albe până la ganglionul paravertebral simpatic, îndeplinind rolul unui veritabil neuron intermediar, preganglionar. Din ganglionii simpatici pleacă fibrele postganglionare ale celui de al treilea neuron, pe traiectul ramurilor comunicante cenușii, spre nervii spinali micști și organele terminale din teritoriul respectiv (vase sanguine, glande, mușchi pilomotori
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intrinsecă enterică a sistemului nervos vegetativ gastrointestinal. Componenta extrinsecă este reprezentată atât de fibrele eferente ale vagului și simpaticului toraco-lombar cât și de filetele senzitive aferente ale nervilor rahidieni și cranieni. Neuronii senzitivi având corpul celular în ganglionii enterici și paravertebrali transmit informații mecanoreceptoare (privind întinderea peretelui și deplasarea conținutului luminal), chemoreceptoare (osmolaritate, pH) și termoreceptoare la centrii reflecși ganglionari și cerebro-spinali. La rândul lor, interneuronii realizează diverse tipuri de conexiuni excitatorii sau inhibitorii, cu rol integrativ în funcție de neurotransmițătorii eliberați. Reacțiile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
efectoare, detrusorul vezical și aparatul sfincterian. Calea eferentă este reprezentată de fibre simpatico-parasimpatice. Fibrele simpatice își au originea în corpii neuronilor situați în coarnele laterale ale măduvei lombare. De la acest nivel emană fibrele preganglionare, care ajung la nivelul ganglionilor simpatici paravertebrali L1-L4. De aici pleacă fibrele postganglionare, realizând nervul presacrat, de unde vor lua naștere nervii hipogastrici, care se distribuie atât corpului vezical, cât și sfincterului intern determinând relaxarea peretelui vezical. Fibrele parasimpatice își au originea în măduva sacrată S1-S3, coborând pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
datorează unei activități simpatice deficitare pe hemifaciesul respectiv, de cauze multiple: -leziuni ale neuronului de ordin I → leziuni centrale ce implică calea hipotalamospinală (transecție de măduvă cervicală) -leziuni ale neuronului de ordin II → leziuni preganglionare (ex., compresiuni) ale lanțului simpatic paravertebral printr-o tumoare de vecinătate -leziuni ale neuronului de ordin III → leziuni postganglionare la nivelul carotidei interne (ex., tumori de sinus cavernos). Dacă un pacient are tulburări de sudorație deasupra taliei, fără aspect clinic de sindrom Horner, atunci leziunea simpatică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
axial, ca și datorită rezoluției de contrast excelente (fig. 4.23). Rezonanța magnetică are o rezoluție de contrast mai bună și vizualizează tumora în mai multe planuri. Oferă date mai bune în ceea ce privește invazia parietală și este foarte utilă în localizările paravertebrale, dar și în cele apicale, cu invadarea țesuturilor cervicale [73]. În prezent este studiată eficacitatea tomografiei cu emisie de pozitroni (PET), singură sau în asociere cu examenul CT. Principalul dezavantaj al acestei tehnici este prețul prohibitiv. Tratamentul de elecție constă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
evidentă în următorul exemplu: presiunea arterială normală poate fi restabilită de la jumătatea sa în 5 15 s și de la dublul său în 10 40 s. 13.2.1. Inervația vaselor sanguine Fibrele preganglionare simpatice (T1-L2) fac sinapsă în lanțul ganglionar paravertebral, iar fibrele postganglionare formează nervi simpatici pentru viscere (inclusiv cordul) sau se alătură nervilor somatici pentru a inerva vasele sanguine din piele, musculatura scheletică, etc. Simpatectomia determină o presiune arterială scăzută, mai ales datorită vasodilatației periferice, fapt ce reliefează existența
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
delimitată, specializată) în cazul acestei joncțiuni neuro-efectoare, termenul de sinapsă și cele derivate sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente pentru a preveni infarctul. Sângele cerebral este drenat din venele profunde și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul sfenopalatin (care eliberează acetilcolină și VIP) și neuroni senzoriali din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pot fi decolate de peretele toracic (decolări extrapleurale și extra-fasciale). Pleura costală învelește suprafața interioară a cutiei toracice. Ea acoperă dinainte înapoi: fața posterioară a sternului, mușchiul transvers al toracelui, arterele toracice interne, cartilajele costale, coastele și spațiile intercostale, lanțul paravertebral simpatic și ligamentele costo-vertebrale anterioare. Anterior și posterior se continuă cu pleura mediastinală. De-a lungul liniilor de reflexie se formează astfel două funduri de sac sau sinusuri: recesurile costo-mediastinale anterior și posterior. Pleura costală pătrunde în partea inferioară în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
IV-lea și al VI-lea cartilaj costal): triunghiul interpleural inferior sau pericardic. Recesul costomediastinal posterior. Proiecția sa este paralelă - atât în dreapta cât și în stânga -, cu linia mediană, întinzându-se de la nivelul coastei a XII-a, de-a lungul liniei paravertebrale, până la vertebra T2 sau T3. Recesul costodiafragmatic. Cele două recesuri costodiafragmatice, drept și stâng, au o linie de proiecție aproape identică. Ele continuă recesurile costomediastinale anterioare inferior, încrucișează coasta a VIII-a pe linia medio-claviculară, coasta a X-a pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
de proiecție aproape identică. Ele continuă recesurile costomediastinale anterioare inferior, încrucișează coasta a VIII-a pe linia medio-claviculară, coasta a X-a pe linia axilară mijlocie, a XI-a pe linia scapulară, și ating coasta a XII-a pe linia paravertebrală. În intervențiile chirurgicale pe rinichi, o incizie prea lungă poate provoca deschiderea acestor recesuri. Recesul mediastinodiafragmatic. Se formează la nivelul reflexiei pleurei mediastinale pe cea diafragmatică. Recesul costomediastinal superior. Corespunde porțiunii apicale a pleurei parietale. El se formează în zona
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
fost numită și “poliradiculopatia diabetica” (plexul lombar fiind adeseori afectat) (8). Tulburarea se caracterizează printr-o instalare acută sau subacută a unei astenii musculare, cu topirea mușchilor iliopsoas, cvadriceps, adductorul coapsei, uneori a mușchilor gluteali sau gastrocnemienilor, precum și a mușchilor paravertebrali lombari. Distribuția tulburărilor musculare este de cele mai multe ori asimetrica. Mecanismul tulburării ar putea fi legat de o poliradiculopatie lombara, sau de leziuni în cornul anterior al măduvei. Asemenea leziuni au fost observate de noi la mulți pacienți diabetici la care
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92254_a_92749]
-
Studiile histologice efectuate pe material bioptic sau necroptic, obținut de la diabetici cu o durată variabilă de evoluție a bolii (cel mai ades peste 20 ani), indică o extraordinară paletă de leziuni nervoase, înregistrate în toate categoriile de nervi, în ganglionii paravertebrali și chiar în encefal (42). Cele mai caracteristice modificări întâlnite la pacienții diabetici ar putea fi enumerate astfel (42, 62):scăderea densității fibrelor nervoase amielinice (fibrele subțiri), precum și aspecte de degenerescenta walleriană a acestora. Leziunile sunt mai pronunțate în periferie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92254_a_92749]
-
evidentă în următorul exemplu: presiunea arterială normală poate fi restabilită de la jumătatea sa în 5 15 s și de la dublul său în 10 40 s. 13.2.1. Inervația vaselor sanguine Fibrele preganglionare simpatice (T1-L2) fac sinapsă în lanțul ganglionar paravertebral, iar fibrele postganglionare formează nervi simpatici pentru viscere (inclusiv cordul) sau se alătură nervilor somatici pentru a inerva vasele sanguine din piele, musculatura scheletică, etc. Simpatectomia determină o presiune arterială scăzută, mai ales datorită vasodilatației periferice, fapt ce reliefează existența
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]