178 matches
-
în organicitatea culturii, respingînd - pripit și superficial, după cum a arătat-o E. Lovinescu - ideea imitației: „O cultură poate da orientări și sfaturi, materie și stimulente. Nu creează, în tot cazul, oamenii de geniu (...) Dacă literatura noastră a fost un continuu parazitism, vina n-o poate culege cultura Franței, ci neputința noastră de a o asimila. (...) Ce lesne e să reduci sufletul lui Sadoveanu la sufletul slav și ce penibil e să afli - ceea ce demonstra foarte bine Gh. Lazu pe la 1898 - că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
révue des autodidactes, care trebuia să apară la Toulouse...)“, din care se reține ideea că „frumusețea artistică singură nu însemnează nimic în epoca noastră” (la rîndul său, Marcel Iancu clama: „frumosul în artă e o prejudecată”) și nevoia luptei împotriva „parazitismului” estetic al artei „burgheze”. Obsesia pentru imaginea externă a culturii române se accentuează în ultima serie a Contimporanului, odată cu intrarea în redacție a lui Romulus Dianu și cu deschiderea progresivă a publicației către orientări ideologice și estetice nonavangardiste. În comentariul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
înțeles decît ca un fenomen pur reactiv și polemic. El nu creează un stil, ci parodiază un stil. Dar, vai, dacă parodia e totdeauna o operație lamentabilă, parodiștii nu merită nici măcar să fie plînși. Scrierile lui Urmuz sînt un simplu parazitism al unei formule convenite”. Încercînd să demoleze „legenda” lui Urmuz, eseul polemic al lui Alexandru George are meritul de a pune în discuție un „punct nodal” al esteticii moderne, anume legătura — problematică — dintre „mitul originalității” și valoarea estetică: „A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
acest motiv serviciile publice sunt atât de des lovite de imobilism, în timp ce serviciile private ascultă de legea progresului. În timp ce dezvoltarea exagerată a serviciilor publice, prin pierderea de forțe pe care o antrenează, tinde să constituie în sânul societății un funest parazitism, este atât de curios că mai multe secte moderne, atribuind acest caracter serviciilor libere și private, caută să transforme profesiile în funcții. Aceste secte se ridică cu forță împotriva a ceea ce ele numesc intermediarii. Ele ar suprima cu plăcere capitalistul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
poate afla un ideal în lim ita puterilor noastre”. În primul număr apărut în ianuarie 1937 citim: „ „Considerațiuni geografice asupra războiului italo‐abisinian”. „Considerații asupra culturii omului”, „Opinia publică poloneză și Moldova - înainte de Ștefan cel Mare”. „Un uitat: Ion Dragoslav”, „Parazitismul și alte forme de cunoaștere a ființelor viețuitoare”, recenzii, cronici, însemnări, revista - revistelor. În afara membrilor Comitetului, în revistă mai semnează: G. Tutoveanu, G. Ursu, G. Nedelea, A. Malache, Aurel Lambrino, pr. Ec. Corneliu M. Grumăzescu, V. Do rnescu, Ioan Gh.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pentru a acoperi o situație neplăcută; abandon familial din partea tatălui sau a mamei; recăsătorirea după unul sau mai multe divorțuri. 7. Climatul relațiilor educaționale familiale: emoțional exacerbate derutant oscilate; lipsa climatului afectiv favorabil; mediu de formare nociv (patimi, violențe, imoralități, parazitism); tirania părinților; tirania copiilor; excesul de dragoste; excesul de autoritate; mediu criminogen. 8. Alte condiții speciale dificile: atitudini dușmănoase față de copil, considerându-l o povară; statut familial de ”cenușăreasă”, bun de pus la treburi și munci, fizice obositoare; lipsă de
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
Aceste aspecte concrete au dus la abandonarea pământului din partea țăranilor incapabili de a mai gestiona situația, căutând refugiu în orașe, în speranța unor câștiguri mult mai accesibile. În acest fel, au crescut latifundiile în beneficiul marilor proprietari de pământuri și parazitismul, care va apăsa pe umerii orașelor, fiind puse în situația de a întreține un număr tot mai mare de săraci. În anul 212 tradițiile romane decadente primeau o puternică lovitură, în momentul în care, în această epocă de comuniune religioasă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
motiv că sunt creștini. [...] Bugetul Bisericii provenit din darurile benevole ale membrilor va fi administrat fără nici un amestec din afară după cum urmează: o parte se va dona orfelinatelor (caselor de copii) o parte pentru susținerea Bisericilor și nicidecum pentru încurajarea parazitismului social o parte se va vărsa în Contul Omenia în cazul în care țara noastră este afectată de calamități naturale (inundații, cutremur) [...].” Poziția Bisericii față de autoritățile statului: „Potrivit cuvântului lui Dumnezeu, autoritățile statului sunt rânduite de Dumnezeu pentru păstrarea ordinii
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
pentru sintetizarea Raportului final sub forma unui manual școlar. - Susțin necesitatea identificării unor soluții legale în vederea anulării condamnărilor emise pe baza unor articole cu caracter politic, anularea pedepselor cu închisoare și muncă forțată rezultate pe baza Decretului 153/1970 privind „parazitismul social”, „anarhismul” și orice alt „comportament deviant”. Dezavuarea Legii nr. 5 din 6 august 1978 pe baza căreia se putea desface contractul de muncă pentru „abateri de la etica și echitatea socialistă”. - Susțin modificarea cadrului legislativ prin care să fie înlesnită
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fost îndreptate spre creșterea consumului, potrivit unei mai vechi doctrine economice, reformulată după grava criză bancară apărută la începutul anilor 2000, continuată cu încetinirea creșterii economice. S-au adăugat noi factori de slăbire a virtuților înscrise în "genetica" tradițiilor proprii. Parazitismul social, dezagregările multor familii, clanurile și bandele de cartier sunt firești pentru unii ideologi. Creșterea tensiunilor dintre oameni este vizibilă în frecventele sentimente de ură și dispreț, de rupturi intercomunitare și ale relațiilor dintre oameni, precum vecinătatea, solidaritatea, odihna, marile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
țipe. Este "țipătul de izolare", care încetează când animalul intră în legături cu congenerii săi. Atracția reciprocă a animalelor și impulsul social generează efectele de grup și relațiile dintre membri. Realizarea lor este stadială, iar unul din stadii îl constituie parazitismul social, temporar sau permanent. Durata grupării animalelor variază și ea. Grupurile animalelor conțin așa-numiții solitari sau animalele care schimbă grupul (de obicei, animalele tinere). S-a stabilit că femelele asigură permanența grupurilor, pentru că ele sunt principalii factori ai reproducerii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a trăi cât lumea, ca să moștenesc pământul” atitudine păguboasă, 57 lașă, a celui care nu luptă pentru ideile sale, motivând aceasta printr o falsă modestie; r. 36 37: „doar, slavă Domnului, am ce mânca la casa d-tale”complacerea în parazitism ca motivare a lașității; r. 40: „rușinea unde o puneți?” încercarea părintelui de a trezi în rândul copiilor orgoliul și moralitatea; p. 81, r. 2 4: „Să umblați numai așa, frunza frăsinelului, toată viața voastră și să vă lăudați că
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
rău dușman al lui însuși: mai devreme sau mai târziu, el cade pradă propriilor excese și cere ajutor de la Stat”. Dar această dereglementare, ce se prezintă ca o cale a eficienței, a concurenței productive, a diminuării inegalităților și a contracarării parazitismului asistat, și mai ales ca o cale liberă spre invenție și merit, s-a dovedit de fapt, chiar sub ochii noștri, a fi o adevărată și proprie „globalizare negativă” sau cum scrie Bauman. Este vorba de o „globalizare selectivă a
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
doar prin negarea dependenței sale de termenul subordonat. Dintr-o perspectivă postmodernă, ceea ce vrea să pară o opoziție clară între doi termeni nu este nici clară și nici măcar opoziție în sine. Derrida vorbește adesea de această relație în termenii unui parazitism structural și a unei contaminări, deoarece fiecare termen este legat în mod structural și deja ancorat de celălalt. Diferența dintre cele două concepte sau termeni opuși este întotdeauna însoțită de o diferență ascunsă înăuntrul fiecăruia dintre termeni. Niciunul dintre ei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
aceleași dimensiuni care subliniază o comună repulsie pentru "spanacografie", Arghezi trece de la simpla "înghimpare" a viciilor nației, la folosirea cu predilecție a registrului "putrefact-excremențial"46 în efuziuni sarcastice pentru sancționarea acelorași vicii. Constatăm, de pildă, aceeași atitudine critică necruțătoare față de parazitismul și impostura literară în De vorbă cu mine însumi de I. Minulescu și aceeași repulsie față de poezia modernă și simbolistă "a căreia supremă originalitate rezidă în răscăcărarea tipografică a strofei pe o pagină întreagă"47, repulsie care s-a manifestat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
muncească", rosti vocea imperios. Da, răspunse judecătorul, numai că nu sânt vinovați, dimpotrivă, reclamanta poate fi învinuită de prostituție..." "Nu sânt vinovați?" îl întrerupse vocea sarcastic. "Nu, nu sînt!" "Să fie făcuți vinovați!" "Pe ce temei?" Pentru dumneata, tovarășe judecător, parazitismul ar trebui încurajat?" "Nicidecum, dar nu pentru parazitism sânt ei trimiși în justiție!" La care i se trânti telefonul. Judecătorul dădu din umeri. Cine o fi fost și ăsta care credea el că așa se face justiție în țara romînească
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că nu sânt vinovați, dimpotrivă, reclamanta poate fi învinuită de prostituție..." "Nu sânt vinovați?" îl întrerupse vocea sarcastic. "Nu, nu sînt!" "Să fie făcuți vinovați!" "Pe ce temei?" Pentru dumneata, tovarășe judecător, parazitismul ar trebui încurajat?" "Nicidecum, dar nu pentru parazitism sânt ei trimiși în justiție!" La care i se trânti telefonul. Judecătorul dădu din umeri. Cine o fi fost și ăsta care credea el că așa se face justiție în țara romînească? Nu avu însă timp să fie multă vreme
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
întîmpla cu ceilalți paraziți care nu făceau prostia să se încurce cu vreo prostituată? O măsură restrictivă sau privativă de libertate nu poate trăsni doar pe unii, în timp ce alții, vinovați de același mod de viață, își văd mai departe de parazitismul lor și în pedepsirea altora nu învață decât cum să se ferească mai bine. Și pe urmă de ce să recurgi pentru asta la justiție, al cărei simbol e cumpăna dreaptă și nepărtinirea ochilor ei legați de jurământul de a respecta
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
violet, iar comentariile se înșirau pe coloană, ca la școala generală: limbaj vulgar, neprincipial; folosește termeni necunoscuți: „depeșar“ (nu apare în DEX); de verificat! povesteste dușmănos, ostil la adresa societății din care face parte; relatează episoade intime, extraconjugale, de concubinaj; încurajează parazitismul social: „vieți de ratat“; stil complicat, pe alocuri obscur; talent limitat (de urmărit). Se vor identifica mijloace de stimulare a autorului, să furnizeze pe mai departe material. A se intensifica munca de urmărire informativă. M-am abținut cu greu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Câteva rânduri mai încolo, ideea este reluată și îmbogățită. Îmboldit să redea contradicțiile societății capitaliste alături de gradul intolerabil de oprimare a proletariatului cu "expresivitate maximă" și să zugrăvească în culori cât mai vii suferințele clasei asuprite în contrast cu cruzimea, violența și parazitismul claselor asupritoare, profesorul "trebue să provoace în elevi sentimentul de ură pentru tot ce este vechi, perimat, contrarevoluționar". Ura este astfel instituită ca principiu fundamental în "educarea elevilor în spiritul concepției revoluționare despre lume" (ibidem, p. 7). În aceeași vreme
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întinderea statului, în raport cu puterea de producțiune a pământului. Cestiunea socială e acolo înainte de toate agrară și o rezolvă întrucîtva capitalul industrial, care caută a plasa munca țării suprapopulate în țări nepopulate. Dar la noi cestiunea socială e o cestiune de parazitism. Plebe grecească, bulgărească. jidovească, căreia [îi] e rușine de muncă sau care nu știe și nu poate munci, s-au încuibat deasupra poporului nostru și-l stoarce până la sânge. Și ce plebe? Comună, mult mai puțin inteligentă decât poporul nostru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dacă e mică. Nu se poate zice despre viile de Cotnar că merită filoxera. Noi nu urâm pe evrei, dar nici de vină nu suntem că au fost persecutați în alte țări, că au contractat deprinderile de speculă și de parazitism pe cari le au acum, și nici putem iubi acest rău elementar ce cade asupra noastră. România, nefiind vinovată întru nimic de poziția trecută a evreilor în țările apusene și răsăritene, nu poate fi obligată a suporta economic și social
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
laxa); scuturarea unor organe ale plantelor (cazul moniliozei pomilor semințoși Monilinia fructigena); înlocuirea unor organe ale plantelor cu organe ale ciupercilor( înlocuirea cariopselor din spice cu scleroți de Claviceps purpurea). NOȚIUNI GENERALE DESPRE AGENȚII PATOGENI 3.1. Originea și evoluția parazitismului Parazitismul ca fenomen biologic reprezintă relația antagonică între două organisme, dintre care unul se hrănește cu substanțele nutritive elaborate de celălalt și se dezvoltă în detrimentul acestuia. F.V. KUPREVICI în lucrările sale consideră că inițial organismele heterotrofe au avut un mod
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
scuturarea unor organe ale plantelor (cazul moniliozei pomilor semințoși Monilinia fructigena); înlocuirea unor organe ale plantelor cu organe ale ciupercilor( înlocuirea cariopselor din spice cu scleroți de Claviceps purpurea). NOȚIUNI GENERALE DESPRE AGENȚII PATOGENI 3.1. Originea și evoluția parazitismului Parazitismul ca fenomen biologic reprezintă relația antagonică între două organisme, dintre care unul se hrănește cu substanțele nutritive elaborate de celălalt și se dezvoltă în detrimentul acestuia. F.V. KUPREVICI în lucrările sale consideră că inițial organismele heterotrofe au avut un mod de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
hrănește cu substanțele nutritive elaborate de celălalt și se dezvoltă în detrimentul acestuia. F.V. KUPREVICI în lucrările sale consideră că inițial organismele heterotrofe au avut un mod de nutriție saprofit și apoi s-a ajuns la modul de nutriție parazit. Evoluția parazitismului se produce pe baza variabilității sistemului de enzime și de adaptare la mediul nutritiv al organismelor heterotrofe. Agenții patogeni au evoluat în timp de la organisme total saprofite, la organisme parazite facultative, apoi organisme saprofite facultative pentru ca cei mai evoluați să
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]