40,261 matches
-
al Ecologiei Industriale-, terenul pe care l-a primit este un ‘parc industrial ecologic’.Punctul nostru de vedere nu este singular. Căci primul exemplu de ’simbioza industrială’ evidențiat în teren, aflat la Kalundborg, pe coasta marină daneză, este numit atât ‘parc industrial’, cât și ‘parc eco-industrial’. Kalundborg mai este citat în studii semnate de autori foarte diferiți, ca exemplificare pentru conceptele : “simbioza industrială localizată”, “coagulare industrială” (’industrial cluster’), “complex industrial echilibrat din punct de vedere ambiental”, si “ecosistem industrial localizat”, ori
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
pe care l-a primit este un ‘parc industrial ecologic’.Punctul nostru de vedere nu este singular. Căci primul exemplu de ’simbioza industrială’ evidențiat în teren, aflat la Kalundborg, pe coasta marină daneză, este numit atât ‘parc industrial’, cât și ‘parc eco-industrial’. Kalundborg mai este citat în studii semnate de autori foarte diferiți, ca exemplificare pentru conceptele : “simbioza industrială localizată”, “coagulare industrială” (’industrial cluster’), “complex industrial echilibrat din punct de vedere ambiental”, si “ecosistem industrial localizat”, ori ‚pol de competență în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
împiedicarea înghețării unor lacuri piscicole pe vreme de iarnă. Bio-nămolul rezultând din funcționarea întreprinderii farmaceutice Novo Nordisk este utilizat că fertilizator în agricultură locală. Apă reziduala de la rafinăria Statoil este folosită mai departe în uzina electrică Asnaes. Rețeauna intricată a parcului industrial Kalundborg este impresionantă că hartă a unei organizații de succes din Noua Economie. ‚Parcul industrial pentru dezvoltare durabilă’ de la Kalundborg nu a fost proiectat în mod special printr-o implementare expresă a principiilor Ecologiei Industriale, si in strict acord
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Novo Nordisk este utilizat că fertilizator în agricultură locală. Apă reziduala de la rafinăria Statoil este folosită mai departe în uzina electrică Asnaes. Rețeauna intricată a parcului industrial Kalundborg este impresionantă că hartă a unei organizații de succes din Noua Economie. ‚Parcul industrial pentru dezvoltare durabilă’ de la Kalundborg nu a fost proiectat în mod special printr-o implementare expresă a principiilor Ecologiei Industriale, si in strict acord cu o planificare strategică ambientală. Succesul foarte vizibil de acolo este numai rezultatul spontan al
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
acolo este numai rezultatul spontan al jocului ‘forțelor’ economiei de piață liberă, dar în respectarea spontană a raționalității instrumentale și a eticii utilitariene de către întreg personalul managerial din acele întreprinderi economice. Totuși există două sau trei perspective conceptuale distincte asupra parcului industrial de la Kalundborg. În prima dintre acestea, plecându-se de la spontaneitatea procesului său de constituire, Kalundborg este considerat doar exemplul cel mai notoriu de parteneriat comercial eco-sustenabil în zonele urbane. Căci contrar analogiei frecvent folosite, devenită aproape o prejudecată, orașele
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
resurselor naturale, cât și ca un loc al descărcărilor reziduale. Cea de a doua perspectiva asupra reușitei observate la Kalundborg este adusă de specialiștii nord-americani în Ecologia Industrială (în special cei din SUA), care consideră că în dezvoltarea viabilă a parcurilor industriale este folosit conceptul lui Armând Feigenbaum despre ‘uzina ascunsă’. În perspectiva japoneză asupra parcurilor industriale, succesul lor este explicat prin plasarea permanentă a întreprinderilor industriale sub așa-numita ‚umbrela Ishikawa’. Să observăm însă că punctele de vedere nord-american și
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
asupra reușitei observate la Kalundborg este adusă de specialiștii nord-americani în Ecologia Industrială (în special cei din SUA), care consideră că în dezvoltarea viabilă a parcurilor industriale este folosit conceptul lui Armând Feigenbaum despre ‘uzina ascunsă’. În perspectiva japoneză asupra parcurilor industriale, succesul lor este explicat prin plasarea permanentă a întreprinderilor industriale sub așa-numita ‚umbrela Ishikawa’. Să observăm însă că punctele de vedere nord-american și japonez în chestiunea parcurilor industriale de fapt coincid, întrucat ideile lui Armând Feigenbaum și Kaoru
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
conceptul lui Armând Feigenbaum despre ‘uzina ascunsă’. În perspectiva japoneză asupra parcurilor industriale, succesul lor este explicat prin plasarea permanentă a întreprinderilor industriale sub așa-numita ‚umbrela Ishikawa’. Să observăm însă că punctele de vedere nord-american și japonez în chestiunea parcurilor industriale de fapt coincid, întrucat ideile lui Armând Feigenbaum și Kaoru Ishikawa țin în fond de același stil „kaizen” de gestionare a calității totale într-o industrie, o manieră de management în care se include și cel mai înalt standard
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
de către întreprinderi (organizații).Prezentând aceste opinii dintr-o perspectivă comună, si exploatând dimensiunea „timpului heideggerian”, încorporat și în principiul de echitate intergenerațională al dezvoltării durabile, ce presupune folosirea elementelor unui limbaj comun de către toate generațiile, să spunem că proiectele de parcuri industriale aparțin strategiilor de sustenabilitate ce iau în seamă bilanțul ecologic al unei contabilități ambientale între Hinterland și Urbe. Așa cum sublinia Paul Hawken în lucrarea să din 1993, — “The Ecology of Commerce” -, la ora actuală hinterlandul, baza tradițională a sustenabilității
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
dezvoltării durabile. Utilizarea acestor proceduri instituționalizate, de exemplu standardele din familia ISO 14000, constituie o cale recomandată, verificată și sigură, pentru adăugarea de valoare în funcționarea întreprinderilor din economia românească. Din punctul de vedere al încadrării într-o teorie economică, parcurile industriale și taxonomia lor sunt greu definibile în limitele economiei politice tradiționale, „clasice”. Mai curând, taxonomia ‘parcurilor industriale’ aparține economiei politice „neoclasice”. În știință economică, putem constată momentul tranziției de la « clasic » la « neoclasic » prin apariția conceptului de « externalitate », complet neglijat
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
verificată și sigură, pentru adăugarea de valoare în funcționarea întreprinderilor din economia românească. Din punctul de vedere al încadrării într-o teorie economică, parcurile industriale și taxonomia lor sunt greu definibile în limitele economiei politice tradiționale, „clasice”. Mai curând, taxonomia ‘parcurilor industriale’ aparține economiei politice „neoclasice”. În știință economică, putem constată momentul tranziției de la « clasic » la « neoclasic » prin apariția conceptului de « externalitate », complet neglijat de o somitate precum David Ricardo, « vîrf » atât în lumea finanțelor, cât și în lumea științei, unul
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
cu « internalitățile » acestei piețe. Apoi, celălalt concept neoclasic, « economia de scală » poate fi exemplificat actualmente prin succesul economic al comasării fermelor agricole, de succesul companiei europene Airbus, precum și de simbolul celor patru cercuri înlănțuite ale firmei de automobile Audi. Taxonomia ‘parcurilor industriale’ poate fi înțeleasă prin prisma celor două principii fondatoare ale economiei politice neoclasice astfel : 1.) Un joc teritorial internalități - externalități făcut, prin mijlocirea buclelor de reciclare, cât mai puțin detrimental față de mediul înconjurător. 2.) Conexiuni necondiționate de teritoriu între
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
reciclare, cât mai puțin detrimental față de mediul înconjurător. 2.) Conexiuni necondiționate de teritoriu între întreprinderile economice, conexiuni ce favorizează implementarea « economiilor de scală ». Cele două capete extreme ale gamei definite prin principiile taxonomice enunțate sunt ocupate de două tipuri de ‘parcuri industriale’, foarte diferite între ele : i.) Parcurile industriale cu zero-emisii. îi.) Parcurile industriale virtuale. Dar nici una dintre aceste abordări extreme n-ar putea fi pusă la adăpost de critică și ‚instituționalizata’ automat. Se știe că instituția bisericii catolice, analizând candidaturile
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
înconjurător. 2.) Conexiuni necondiționate de teritoriu între întreprinderile economice, conexiuni ce favorizează implementarea « economiilor de scală ». Cele două capete extreme ale gamei definite prin principiile taxonomice enunțate sunt ocupate de două tipuri de ‘parcuri industriale’, foarte diferite între ele : i.) Parcurile industriale cu zero-emisii. îi.) Parcurile industriale virtuale. Dar nici una dintre aceste abordări extreme n-ar putea fi pusă la adăpost de critică și ‚instituționalizata’ automat. Se știe că instituția bisericii catolice, analizând candidaturile la sanctificare și beatificare, oferea un rol
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
teritoriu între întreprinderile economice, conexiuni ce favorizează implementarea « economiilor de scală ». Cele două capete extreme ale gamei definite prin principiile taxonomice enunțate sunt ocupate de două tipuri de ‘parcuri industriale’, foarte diferite între ele : i.) Parcurile industriale cu zero-emisii. îi.) Parcurile industriale virtuale. Dar nici una dintre aceste abordări extreme n-ar putea fi pusă la adăpost de critică și ‚instituționalizata’ automat. Se știe că instituția bisericii catolice, analizând candidaturile la sanctificare și beatificare, oferea un rol în dezbatere și personajului chemat
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
ar putea fi pusă la adăpost de critică și ‚instituționalizata’ automat. Se știe că instituția bisericii catolice, analizând candidaturile la sanctificare și beatificare, oferea un rol în dezbatere și personajului chemat Advocatus Diaboli. În ceea ce privește considerarea rolului ce îl pot avea parcurile industriale cu „emisii poluante zero” în succesul dezvoltării durabile, „avocatul diavolului” pledând împotriva clamărilor de perfecțiune zero-emisii ale parcurilor industriale este Nicolae Georgescu-Roegen. El este savantul român care aplică pentru prima dată noțiunea termodinamica de entropie la doctrina economică. Difuzia
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
la sanctificare și beatificare, oferea un rol în dezbatere și personajului chemat Advocatus Diaboli. În ceea ce privește considerarea rolului ce îl pot avea parcurile industriale cu „emisii poluante zero” în succesul dezvoltării durabile, „avocatul diavolului” pledând împotriva clamărilor de perfecțiune zero-emisii ale parcurilor industriale este Nicolae Georgescu-Roegen. El este savantul român care aplică pentru prima dată noțiunea termodinamica de entropie la doctrina economică. Difuzia entropica și ireversibilitatea pe termen lung fac imposibilă, din punctul de vedere al celui de al doilea principiu al
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
El este savantul român care aplică pentru prima dată noțiunea termodinamica de entropie la doctrina economică. Difuzia entropica și ireversibilitatea pe termen lung fac imposibilă, din punctul de vedere al celui de al doilea principiu al termodinamicii, funcționarea ideală a parcurilor industriale cu zero-emisii. Să remarcam că teoria lui Nicolae Georgescu-Roegen permite analizarea critică rațională a funcționării parcurilor industriale ecologice într-o dimensiune temporală. Parcurile industriale virtuale, a căror cartare este facilitata de instrumentele G.I.S. (Geographic Information System) din ciberspațiu, exploatează
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
entropica și ireversibilitatea pe termen lung fac imposibilă, din punctul de vedere al celui de al doilea principiu al termodinamicii, funcționarea ideală a parcurilor industriale cu zero-emisii. Să remarcam că teoria lui Nicolae Georgescu-Roegen permite analizarea critică rațională a funcționării parcurilor industriale ecologice într-o dimensiune temporală. Parcurile industriale virtuale, a căror cartare este facilitata de instrumentele G.I.S. (Geographic Information System) din ciberspațiu, exploatează în toată extensia conceptul “economiei de scală”. Această ‚scală Alfred Marshall’ îngăduie și antamarea dimensiunii spațiale a
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
imposibilă, din punctul de vedere al celui de al doilea principiu al termodinamicii, funcționarea ideală a parcurilor industriale cu zero-emisii. Să remarcam că teoria lui Nicolae Georgescu-Roegen permite analizarea critică rațională a funcționării parcurilor industriale ecologice într-o dimensiune temporală. Parcurile industriale virtuale, a căror cartare este facilitata de instrumentele G.I.S. (Geographic Information System) din ciberspațiu, exploatează în toată extensia conceptul “economiei de scală”. Această ‚scală Alfred Marshall’ îngăduie și antamarea dimensiunii spațiale a parcurilor industriale ecologice. Însă dacă succesul economic
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
industriale ecologice într-o dimensiune temporală. Parcurile industriale virtuale, a căror cartare este facilitata de instrumentele G.I.S. (Geographic Information System) din ciberspațiu, exploatează în toată extensia conceptul “economiei de scală”. Această ‚scală Alfred Marshall’ îngăduie și antamarea dimensiunii spațiale a parcurilor industriale ecologice. Însă dacă succesul economic ‚de scală’ este posibil, iar numeroase exemple probează favorabil aserțiunea, decurge de aici și demonstrația succesului ecologic “de scală” ? În anul 1999, cel mai capabil dintre foștii studenți ai lui Nicolae Georgescu-Roegen, economistul Herman
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
lui Nicolae Georgescu-Roegen și Herman Daly sunt bine fundamentate. De altminteri, în contextul dezbaterii despre emisiile de gaze cu efect de seră prin activități industriale, emanații care se înscriu că tema într-o problematică ambientală globală, frontierele spațiale ale unui parc industrial real din ‚prima generație’, deci un parc industrial concentrat pe un teren strict alocat de o comunitate locală, în realitate se extind dincolo de limitele geografice ale terenului respectiv. Mai mult, dacă se calculează, fictiv dar strategic, ‚amprenta ecologică’ a
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
fundamentate. De altminteri, în contextul dezbaterii despre emisiile de gaze cu efect de seră prin activități industriale, emanații care se înscriu că tema într-o problematică ambientală globală, frontierele spațiale ale unui parc industrial real din ‚prima generație’, deci un parc industrial concentrat pe un teren strict alocat de o comunitate locală, în realitate se extind dincolo de limitele geografice ale terenului respectiv. Mai mult, dacă se calculează, fictiv dar strategic, ‚amprenta ecologică’ a oricărui parc industrial în unități de arie acoperită
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
real din ‚prima generație’, deci un parc industrial concentrat pe un teren strict alocat de o comunitate locală, în realitate se extind dincolo de limitele geografice ale terenului respectiv. Mai mult, dacă se calculează, fictiv dar strategic, ‚amprenta ecologică’ a oricărui parc industrial în unități de arie acoperită cu sol fertil, se vor găsi cifre depășind cu multe ordine de mărime aria terenului alocat întreprinderilor industriale aparținând parcului. Titus Filipas Dezvoltare durabilă, Comunitate epistemică, Raționalitate instrumentala, principiile Brundtland, John Maynard Keynes, John
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
terenului respectiv. Mai mult, dacă se calculează, fictiv dar strategic, ‚amprenta ecologică’ a oricărui parc industrial în unități de arie acoperită cu sol fertil, se vor găsi cifre depășind cu multe ordine de mărime aria terenului alocat întreprinderilor industriale aparținând parcului. Titus Filipas Dezvoltare durabilă, Comunitate epistemică, Raționalitate instrumentala, principiile Brundtland, John Maynard Keynes, John Rawls, performanța triplă (triple bottom line), publicitate, eticheta ecologică, Rachel Carson, Silent Spring, John Fitzgerald Kennedy, ecuația IPAT, curbă Kuznets, Noua Economie, Nicolae Georgescu -Roegen, OECD
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]