162 matches
-
Ion Pillat a tradus Poezii alese din Francis Jammes (1927), dar filonul esențial al inspirației sale se revendică adesea din idila horațiană și din motivul fecundității telurice, pe care îl exacerbează vital lirica latină. În exil, poezia lui H., deși parcimonios răspândită prin reviste românești de pe diverse meridiane („Luceafărul”, „Cuget românesc”, „Vers”, „Destin” ș.a.), dobândește și un aer nostalgic, încărcat de dramatismul desțărării și al pierderii în timp. Lirica sa devine acum nu doar una a amintirilor dureroase, dar și un
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
sunt clădirile unele de altele, cât de Înghesuite cafenelele și cât de mici sunt porțiile de mâncare servite În ele. Chiar și ascensoarele sunt Înghesuite. Un american obez poate să intre cu greutate În ele. Totul ne pare Înghesuit, mic, parcimonios. Americanii sunt obișnuiți cu mult mai mult spațiu. Este adevărat că oficial am Închis frontiera cu mai bine de un secol În urmă, dar Încă trăim spiritul frontierei. Vrem să trăim liberi, iar libertatea pentru mulți americani Înseamnă posibilitatea de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cea a bărbaților. Date certe cu privire la văduvia unor soții de boier (chiar de sorginte înaltă, voievodală, participante la închegarea unor hipergamii) avem doar câteva cazuri... Izvoarele (feluritele acte în care ele figurează ca „părți” în diverse tranzacții) - căci despre extrem de parcimonioasele surse narative n-are rost să vorbim - nu ne-au păstrat numele multora dintre nevestele de boieri. Ele au existat cu siguranță, căci au adus pe lume copii (pomeniți ici și colo). Sau, dacă numele copiilor s-au pierdut, și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ale văduvei lui Pătrașcu cel Bun (Cronica Bălenilor: „[...] deci, după ce s-au umplut patru ani ai domniei lui, ca un om au murit și Pătrașcu vodă și l-au îngropat în biserica domnească, la scaunul lui...”341; Letopisețul Cantacuzinesc, mai parcimonios, dar nepunând nici el la îndoială caracterul natural al morții: „De acolo Pătrașcu vodă s-au întors iar în țară, de au domnit ani 4. Și au murit în scaun, septembrie 24, 7066”342), întocmită la Sibiu, este de-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
tous, s’inscrivent dans le temps”), care descuraja și stârnea - în omnipotența lui - depresii (zisese Evanghelistul: „Nu știți nici ora, nici ziua, nici locul”) și dezechilibre. Ignorând de obicei femeile, cronicile noastre ne dau puține amănunte despre trecerea lor „dincolo”. Parcimonioși peste poate, cronicarii adesea doar constată „trecerea”: „Văleatul 7019. Fevruarie, miercuri în săptămâna albă, au murit Maria, doamna lui Ștefan Vodă, fata Radului Vodă, îma lui Bogdan Vodă...” (Grigore Ureche). Anonimul Bălenilor, cititor al lui Ureche, înregistrează și el știrea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu caracter normativ, axate pe dezideratele literaturii de partid, luări de poziție critice de „reevaluare” a tradiției culturale din perspectiva dogmelor marxist-leniniste, recenzii consacrate scrierilor realismului socialist din țară și de peste hotare. De-a lungul timpului, cronicile literare, apărute destul de parcimonios, uneori în cadrul unor rubrici cu caracter nepermanent, intitulate „Cronica literară”, „Literatură și artă”, „Note de lectură”, „Cartea de debut” „Vitrina cu cărți”, „Literatură - artă”, „Opinia literară și artistică”, aparțin lui S. Damian, Ion Vitner, Mihai Gafița, Eugen Luca, Lucian Raicu
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
unor informații. Altă carte, Arghezi necunoscut. Zbuciumul vieții și zidirea operei (1998), se impune tot prin minuție, cercetarea atentă a colecției „Gazeta Bucureștilor” (1916-1918) oferind elemente inedite în legătură cu o împrejurare de viață despre care Tudor Arghezi s-a dovedit extrem de parcimonios în declarații: istoricul literar găsește în paginile versiunii românești a ziarului patruzeci și șase de articole semnate de poet cu pseudonimul Sigma. Ț. se mai ocupă de istoria și cultura ținuturilor natale: Contribuții la o istorie a mișcării cultural-științifice din
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
va trece după 1944, și pentru că avea o mare ușurință a versificației, către poezia epică festivistă, lozincardă: Tuturor (1948), Neobosita laudă (1969) ș.a. Cu un simț critic notabil și cu o conștiință lucidă a uzurii în timp, poetul se antologhează parcimonios în volumul Poeme. 1931-1965 (1965) și mai ales în Puterea iubirii (1971). Proza însă, cultivată cu precădere după 1960, îndeosebi pe subiecte istorice, uneori cu o poetizare a stilului în descendență sadoveniană, captivează prin claritate narativă, prin știința portretizării și
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
Titel, Un roman de dragoste, RL, 1979, 22; Laurențiu Ulici, Cu cerneală simpatică, CNT, 1979, 26; Sultana Craia, „Ispita într-o dimineață ploioasă”, LCF, 1979, 30; Eugenia Tudor-Anton, Roman de atmosferă și moravuri, VR, 1979, 8-9; Dan Stanca, Un prozator parcimonios, LCF, 1988, 45; Dicț. scriit. rom., III, 396-397. D.Gr.
NECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288394_a_289723]
-
Gheorghe Popescu, Al. Popovici. Mai târziu, comitetul de conducere va fi format din E. Caraman, I. Argintescu, Gh. Bujoreanu, Gh. Dimofte, Gh. Hagiu, Gh. Popescu, Al. Popovici, C. Velichi. Intenția O., revistă a Asociației Profesorilor Secundari din Galați, vag și parcimonios exprimată, este să contribuie la ridicarea conștiinței civice prin cultură. Eforturile sunt parțial răsplătite, datorită unor colaborări nu de puține ori valoroase. Rubrici: „Cronica literară”, „Revista revistelor”, „Cronica Asociației”, „Idei, oameni, fapte”. Poezia nu depășește limitele minorului agreabil, intimist. Semnează
ORIZONTURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288588_a_289917]
-
tardiv, Biserica Ortodoxă Română are șansa nașterii unei dezbateri interne, reglementată prin coduri etice specifice corpului eclezial. Prin această afirmație nu vreau să cauționez regula standardelor duble și retorica „neamestecului în treburile interne”. Dacă ierarhia BOR poate primi salarizarea - deloc parcimonioasă - de la Ministerul Finanțelor, atunci și relația cu CNSAS trebuia să funcționeze pe principiul onestității și dialogului. Aceeași presă liberă care a relatat abundent funeraliile PF Teoctist merita altceva decât dispreț superior sau comunicate evazive din partea departamentelor de comunicare ale Patriarhiei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
detectivului particular întrupat de Philip Marlowe este aflarea adevărului, într-o lume în care s-a constituit o veritabilă conjurație pentru a-l ascunde. Nu e prea limpede de unde-și extrage valorile un astfel de personaj. Chandler a fost extrem de parcimonios cu amănuntele privitoare la eroul său. Asemenea cowboy-ului, el pare să nu aibă biografie anterioară, venind dintr-un trecut incert și deplasându-se spre o țintă nebuloasă. De fapt, acest gen de personaj consuna cu noile formule literare create de
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
sensul cel mai larg posibil, ca formulă de restructurare, reinventare, simplificare și adâncire a demersului literar, pornind de la elementele contextuale la cele efectiv tehnice: Ingredientele necesare includ un cadru urban, o mânuire specific americană a limbajului, hotărârea de a folosi parcimonios dialogul și de a fi laconic în descrieri, în maniera lui Hemingway; trebuie să existe o interacțiune între amenințare și umor negru, cu conștiința faptului că acestea se vor potența reciproc. ș...ț Ceea ce rezultă nu este un mesaj, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
vor particulariza profilul cercetătorului. Enunțând, la început, datele problemei, autorul trece în revistă, critic ori laudativ, studiile anterioare, stăruind îndeosebi asupra neîmplinirilor. Odată delimitate necunoscutele, se stabilesc modalitățile și operațiunile menite să conducă la rezolvarea lor. La capătul excursului comparativ, parcimonios și la obiect, B. formulează concluzii limpezi și convingătoare. Astfel, demonstrează că Appian a folosit izvoare diferite, favorabile sau ostile, pe care le-a confundat uneori, schimbându-le cronologia și apropiindu-se mai mult de Plutarh. O construcție aproape identică
BARBU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285626_a_286955]
-
Nu c-aș face io, nemotivat, apologia căpșunicii. Da' tot e bună și-o guriță de catalizator..., ăă..., de pelin. Țucsuiți și picurați, cu Dumnezeu, fraților și pentru ăi repauzați! Bogdaproste! Să fie primit! glăsuiește Poetul și apleacă paharul, umezind parcimonios asfaltul drumului: Timp pentru toți și vin pentru morți! Fiți îngăduitori cu morții, prieteni și morților o să le fie târșă de voi, rostește și Fratele. Aferim! Ce e drept e drept și ce-i drept nu-i păcat. Hai, bă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ritmului schimbării culturale și a traiectoriei generale a socializării din interiorul sistemului. Concluzii Una dintre trăsăturile distinctive ale dezbaterilor din domeniul relațiilor internaționale din ultimul sfert de secol este încercarea de a dezvolta teoria sistemică. Teoria sistemică oferă explicații generale, parcimonioase ale tiparelor de comportament din politica internațională și promite disciplinei rigoarea logică și intuiția explicativă cerute de statutul ei de știință socială modernă. Totuși, dezbaterile dintre neorealiști și instituționaliști devin tot mai neproductive, atât teoretic, cât și empiric. Chiar și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cel al transfigurării pozitive a demonicului sunt urmărite cu statornicie în teza de față, chiar sprijinite de ilustrative citate din critica literară dedicată scriitorilor analizați. În ceea ce privește exprimarea ideilor proprii și a unui real demers personal, D-na Zaharia se dovedește parcimonioasă, în sensul că adesea își obnubilează observații și comentarii cu totul originale, în spatele 6 unor apropiate comentarii exegetice. Dintr-o grijă excesivă pentru ținuta științifică, comentarii originale exprimate ca atare („credem”, „îndrăznim să considerăm” sunt totuși strecurate printre alte trimiteri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cel al transfigurării pozitive a demonicului sunt urmărite cu statornicie în teza de față, chiar sprijinite de ilustrative citate din critica literară dedicată scriitorilor analizați. În ceea ce privește exprimarea ideilor proprii și a unui real demers personal, D-na Zaharia se dovedește parcimonioasă, în sensul că adesea își obnubilează observații și comentarii cu totul originale, în spatele 6 unor apropiate comentarii exegetice. Dintr-o grijă excesivă pentru ținuta științifică, comentarii originale exprimate ca atare („credem”, „îndrăznim să considerăm” sunt totuși strecurate printre alte trimiteri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să nu se suprapună, ca între ele să fie o discrepanță. (...) În cazul stilizării nu există această discrepanță, dimpotrivă ambele planuri cel ce stilizează și cel stilizat ce transpare în el se află în concordanță unul cu celălalt", mai scrie parcimonios Tînianov. Cum textul parodic urmuzian presupune asumarea sa de către cititor prin raportarea la textul parodiat, recunoașterea are loc numai după ce vor fi fost luate toate precauțiile. Altfel spus, hipertextul nu trebuie să se solidarizeze (întrucât s-ar confunda) cu hipotextul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
tot mai rare, superstițiile oferă încă numeroase fapte interesante. Menționăm, în privința superstițiilor, că, datorită educației materialiste, aplicată perseverent în ultimele decenii, depistarea lor este tot mai dificilă. Ni se pare semnificativ însă că, deși adulții sunt rezervați și le comunică parcimonios, le-am putut afla cu mai multă ușurință de la copiii ceva mai mari care sunt depozitari ai unei tradiții interesante și care se sfiesc mai puțin când sunt investigați. De la copiii bucovineni am aflat că, în cazul când frații lor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de talent și vocație", dar care, din "dorința egotistă a succesului, a prestigiului de moment, nu-și mai pot aminti ei înșiși câte mii de poezii au publicat" (Ironia ontologică, p. 42), autorul Poemului de purpură (operă fundamentală) a tipărit parcimonios: nouă volume de versuri! Cu câteva zile înainte de Marea Trecere (aceasta la 10 martie 2004), mi-a declarat franc: "Am scris o sută de poezii care mă reprezintă. E de-ajuns!" DINCOLO DE TRISTEȚE ILEANA MĂLĂNCIOIU Frapantă la debutanta Ileana Mălăncioiu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
conceptualizarea de tip ideologic, de natură maniheistă agresivă, de adversitate violentă, cu scopul excluderii radicale a alternativei. Economia are deseori căderi în ideologie, funcția ei generează excludere, de factori înainte de toate, de tot cea ce nu este concordant cu viziunea parcimonioasă asupra eficienței, a cantitativului, toate izvorâte din temeiurile materialismului întemeietor. Gena rebelă a Economiei este ideologia conținută, care cere soluția politică la problemele economicității. O altă cale pe care circulă sensul complicării în cunoașterea economică prin care se ajunge la
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de a construi explicații adevărate în legătură cu consecințele de natură complexă, este totuși nu imposibilă. Aici se revelează o altă distincție a cogniției economice, de a menține echilibrul balanței dintre simplificare și complexitate, de a apela la rațional și metodele lui parcimonioase și la emoțional și instrumentele lui extraraționale de cunoaștere. Înaintări și retrageri Economia este, astfel, și o știință ca toate celelalte, dar și o artă a îmbinării posibilului în cunoaștere cu imaginația sau imaginea ansamblului, a complexului, a sistemului. Ne
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care opera lui Alexa Visarion o constituie. Ca și o replică obsesivă, ce coboară din Înghițitorul de săbii: "Dumnezeule, câtă amintire..." Simțim dealungul unei cariere efortul unui cineast care nu a realizat filme, ci a edificat o operă. O operă parcimonios dezvoltată dacă avem în vedere numărul relativ mic de filme șapte în care identificăm nu doar teme recurente, elemente de morfologie și de sintaxă cinematografică, ci și colaboratori apropiați muzică, decor etc. până la actori care i-au fost alături în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Nu, firește, numărul de cărți publicate de fiecare autor, ci valoarea lor mi-a dictat, volens, nolens, atât spațiul acordat lui, cât și modul în care am ales să-l tratez. Astfel se explică de ce, să spunem, unui poet discret, parcimonios, dar autentic îi acord un spațiu extins și mai multă "atenție" critică decât unui autor zgomotos, prolific mai peste marginile iertate, și, firește, pe deplin convins că este genial. Mă aștept, desigur, la reacții dintre cele mai umorale tocmai din partea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]