184 matches
-
șarpe și cu chirpicii uscați de soare. Noile hoteluri din Lijiang nu aveau nimic pitoresc, dar erau dotate cu un lucru esențial pentru turiști: toalete separate și băi. Vila cu vedere superbă avea și alte accesorii de lux: un hol pardosit cu marmură străjuit de angajați ai hotelului În uniforme care fuseseră Îndelung instruiți despre cum să-i Întâmpine pe clienți cu fețe zâmbitoare și urări vesele: „Bine ați venit!“, „Sunteți bineveniți!“, „Sunteți extrem de bineveniți!“. Camerele erau mici, banale și luminate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
iată-ne ajunși la Mănăstirea de măicuțe Șag. E într-o poiană. Un complex de construcții, de formă pătrată, ridicat în întregime din lemn. Bisericuța e în mijlocul acestui patrulater. Parcăm mașina lângă gardul înalt de la intrare unde e un tăpșan pardosit cu pietriș și intrăm. E o ordine, o curățenie și o liniște exemplare. Bisericuța, curată ca un pahar, e proaspăt văruită, acoperită cu draniță și dată cu catran. Măicuțele sunt în trapeză, la masă și rugăciune. Slujba s-a terminat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de scuipatul bătrânului. Însă Einhorn avea grijă de casa lui și se asigura că totul merge ca pe roate, zumzăind, huruind și veșnic îmbunătățindu-se - că șobolanii sunt exterminați, cimentul turnat în curtea din spate, mașinile curățate și unse, verandele pardosite din nou, că e curat la chiriași, coșurile de gunoi sunt acoperite, copertinele peticite, muștele otrăvite. Era în stare să-ți spună cât de repede se înmulțesc toți paraziții, cât chit trebuie să cumperi pentru un geam, prețul corect al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
sălbatică a conacului părăsit. Tom, după cea de-a doua înfrângere, cum o socotea el, o îndemnase pe Hattie să meargă împreună în căutarea lui Pearl și a lui Emma. Pe urmă urcaseră toți patru în carcasa ruinată a casei, pardosită cu iarbă și margarete și piciorul-cocoșului. Înăuntru, printre rămășițele părăginite ale zidurilor care păstraseră doar două frumoase ferestre elisabetane, plutea o atmosferă stranie, sepulcrală, de parcă, în ciuda soarelui luminos, casa ar fi fost cufundată în amurg. În locul năpădit de iarbă, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
bătând din palme - știutul nostru consemn. - E timpul de culcare, Rex! El se ridică deodată, cu labele pe umerii mei, felul lui de a mă întâmpina și de-a-și lua rămas bun, apoi ieși în curte și intră în cușca pardosită cu paie și un țol anume ca să-i fie cald. - Doamna Pavel citește mai departe, la lumina veiozei de pe noptieră, Contele de Monte Cristo și zâmbește. 7. Intrasem în octombrie. Era în prima săptămână, vremea dădea să se strice. Lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
să iau puțin aer. El mă privi în penumbra dată de întunericul de afară și lumina difuză ce bătea din odăi, căci cele două becuri din cerdac nu mai erau aprinse, vorbi ceva despre gospodăria lui, că vroia să-și pardosească prispa și despre alte câteva înnoiri, apoi, deodată, fără legătură cu vorbirea dinainte, trădând un gând mai vechi, stăruitor, pe care, după modul cum îl rosti îl înțelesei, deși nu-l duse până la capăt, spuse: - Ce anapoda e viața, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de invitați și nu mă găsise. - Aici erați? Haideți înăuntru să mai ciocnim un pahar; ori nu vă simțiți bine? - Dimpotrivă, chiar foarte bine. Era cald, am ieșit puțin afară la aer; schimbam niște cuvinte cu Lung, spunea că-și pardosește prispa, la fel ca dumneavoastră. - Știu, mi-a spus și mie și mi-a cerut niște sfaturi. Este, Lung? El dădu din cap că e adevărat, dar cu gândul în altă parte. Învățătorul continuă: Să intrăm înăuntru, că mâine plecați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
eșarfa de tul de pe scaun și mi-am aruncat-o pe umeri. Am deschis ușa. El era acolo, și în același moment prințesa imperială intra pentru a ne conduce pe amândoi. Am ieșit împreună și am traversat mai întâi anticamera pardosită cu marmură de la parter. Dintr-o cameră mică, aflată în dreapta ușii de la intrare, se auzeau voci și se vedeau sclipind uniforme. Am intrat. Momentul era decisiv pentru mine, voi fi judecată și aveam mulți judecători. Iată, apare prințesa Salm, născută
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
de - poate - singurul său prieten dintr-o viață de o înspăimântătoare singurătate: S-a răsucit pe călcâie, a străbătut încăperea și a ieșit. M-am uitat cum se închide ușa în urma lui. I-am ascultat pașii îndepărtându-se pe coridorul pardosit cu imitație de marmură. Zgomotul se estompă, apoi se stinse. Și totuși am rămas să-i ascult. De ce? Oare voiam să se oprească brusc, să revină și să-mi vorbească în așa fel încât să mă smulgă din dispoziția în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
tandre și mai voluptoase din Metamorfozele lui Ovidiu erau exprimate pe panouri")255. Fiindcă toate simțurile sunt puse în mișcare: vederea, auzul, gustul, mirosul, pipăitul, imaginația. "Interiorul casei era făcut pentru a inspira dragostea; mici apartamente împodobite cu flori și pardosite cu porțelan, mobile cu gaz de diferite culori; paturi festonate cu flori de portocal purtate de amorași; oglinzi care reflectau obiectele mai frumoase decât erau; colivii pline cu păsări, ale căror cântece îți mergeau drept la inimă și alte mii
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tot de bambus. Pereții sunt panelați cu lemn alb în partea de jos, iar în rest, zugrăviți în culoarea pătlăgelelor roșii, o notă exotică ce nu mai poate fi întâlnită nicăieri în casă. Bucătăria, cu plita ei cu gaz, e pardosită cu cele mai mari plăci de gresie pe care le-am văzut vreodată. Bineînțeles, nu există frigider, ceea ce-i un lucru foarte trist pentru un amator de pescărie. În schimb am o cămară spațioasă, plină de gărgărițe. Toată lemnăria de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
bărbat“, „femeie“... sunt cuvinte latinești. Unele cuvinte latine au căpătat cu totul alt sens În română decât În limbile occidentale. „Pământ“, de pildă (atât În sensul de „sol“, cât și de „glob pământesc“), derivă din cuvântul latin pavimentum (care Înseamnă „pardosea“). În schimb, terra, Însemnând În latinește „pământ“ (de unde terra În italiană, terre În franceză), a dat În românește țară. Cuvântul „bătrân“ vine din veteranus (termen folosit pentru soldații vârstnici). „Sat“ derivă din fossatum („șanț“ În latinește, ceea ce duce cu gândul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Iași s-au încheiat. Elevii interni, în mici grupuri, stau relaxați de vorbă pe băncile umbrite din curte ori se plimbă pe aleile frumosului parc. Băieții din clasele mai mari au încins o partidă de fotbal pe terenul de sport pardosit cu zgură, asistați și încurajați de un număr mare de susținători. Novicii din clasele a IX-a stau cu ochii ațintiți pe poarta de intrare în curtea școlii ca să surprindă la timp venirea părinților sau a altor vizitatori. Dorul de
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
e legată de unele greutăți materiale, dar cred că se va rezolva cu bine și această veche dorință a fălticenenilor. Lucrările de renovare au fost terminate. Sobele au dispărut; s-a introdus încălzire centrală peste tot. Holul mare a fost pardosit cu marmură, dând cu totul alt aspect liceului. În cinstea centenarului se va organiza o expoziție, în care vor figura standuri cu operele reprezentative ale scriitorilor; deasemeni se vor expune și lucrări de artă plastică. Am deosebita satisfacție să vă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
dăltuit. Și astăzi mai există câțiva arbori de vârsta satului în partea de sud-est a cimitirului. Biserica parohială cu hramul ”Sfinții Trei Ierarhi”, construită din lemn de stejar și vălătuci, pe o temelie de piatră în formă de cruce, este pardosită la exterior cu scândură vopsită în ulei, acoperișul din scândură fiind înlocuit în anul 1880 cu cel de tablă. Lăcașul de cult are un aspect simplu, cu o singură turlă din scândură, pe care se află două clopote mici. Stilul
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
cumva, prin absurd, a fost reparat - dar, evident, nu l-a reparat nici naiba. Bat de câteva ori cu mânerul greu de metal și, când nici de această dată nu primesc nici un răspuns, împing ușa și intru în holul uriaș pardosit cu lespezi, unde un labrador bătrân doarme lângă focul care trosnește. — Alo strig. Suze? Brusc, îmi dau seama că și tatăl lui Suze doarme lângă șemineu, într-un fotoliu cu brațe generoase. Adevărul e că îmi e un picuț teamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de-a mea. Dar am să-i spun pur și simplu că totuși nu cred că îi vine chiar așa de bine.) Duplexul lui Elinor se află într-o clădire grandioasă de pe Park Avenue, și are cel mai uriaș foaier pardosit cu marmură pe care l-am văzut în viața mea și lifturi lambrisate cu lemn de nuc, care miros în permanență a parfumuri scumpe. În clipa în care ies din lift, la etajul șase, aud zarvă de petrecere și, undeva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și bătrânul continuă: — Bunicul meu a fost slujitor al lui Mathilde, strămoașa lui Adalbrecht, la fel de câinoasă și fără inimă ca și el. Toți oamenii din această vale Își amintesc cu groază de fărădelegile ei, ca atunci când a pus să-i pardosească drumul până la biserică cu pâini, ca să nu-și murdărească picioarele. și asta În timp ce șerbii ei mureau de foame... Am auzit și eu despre povestea asta, spuse Conrad nerăbdător. Povestește mai departe.. — Da, pe dată. Mathilde a poruncit să se sape
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și noi neavând putere a-l ține și a-l iezi...l-am vândut călugărilor de la mănăstire de la Svetâi Neculai din țarina târgului, unde se zice mănăstire lui Aron Vodă, drept trei giumătăți de vin de am dat de am pardosit beserica.” - La 17 ian.1652 (7160) cei de la mănăstirea Aron Vodă cumpără de la Nicolai zugravul o pivniță cu loc de dugheană. Zamfira, soția lui Petrea, fost iuzbaș, vinde diaconului de la Aron Vodă două vii la Vacota. - Din câte îmi dau
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
a trebuit să-l taie undeva pe la piept să-i scoată ghemotocul de păr - așa a scăpat taică-su de armată), se hotărî să meargă la nenea Dode. îl găsi pe acesta în bucătăria de jos (cea care nu era pardosită cu scîndură, ci călcai direct pe pămînt), lucrînd la un putinei la bancul acela din lemn. De cum îl văzu, nenea Dode se mohorî puțin și continuă să dea la rindea - fapt ciudat, pentru că, de fiecare dată cînd venea pe la el
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
unora din casele vechi din Parati însemnele masonice echerul și compasul -, explicându-ni-se că mulți meșteșugari masoni au participat la construcția localității. După vizitele de rigoare în port, la ruinele fortului, la biserici și, bineînțeles, plimbarea pe străduțele bătrâne pardosite cu piatră de râu și după întâlnirea protocolară cu autoritățile locale, secretara pentru turism a localității, o mulatră solidă și simpatică, ne-a invitat la degustarea preparatelor locale, aranjate într-o expoziție culinară colorată și îmbietoare. De reținut că uzina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
sedii de ambasade și rămăsesem impresionat de multe din acestea. Ambasada Franței era situată într-un palat, fost sediu al Nunțiaturii, achiziționat în 1922 de guvernul francez. Era un edificiu impozant, cu motive neoclasice și baroce, cu hol de intrare pardosit cu marmoră de Carara, cu scări elegante din același material, vitralii, lambriuri. Ambasada Italiei deținea o monumentală construcție înălțată în 1906 și cumpărată de guvernul italian în 1920. Ambasada Spaniei era un palat construit special și inaugurat în 1949, decorat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
casa lor un purcel pe care-l îngrijesc cu toată dragostea. Când împăratul dă de știre că va da fata și jumătate din împărăția lui aceluia care va face de la casele lui pâna la curțile împărătești, un pod de aur pardosit cu petre scumpe și fel de fel de copaci, pe de-o parte și pe de alta, și în copaci să cânte tot felul de păseri, care nu se mai află pe lumea asta. Celui care se va bizui să
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dreptate, să-mi recomande, la ora showbizului, să mă orientez după o busolă morală infailibilă. Aceasta arată apusul, nu Levantul. Atunci când începi să zigzaghezi între Tel-Aviv și Ramallah, între Beirut și Damasc, n-ai cum să nu cazi în capcane pardosite cu idei de gata din care, ca și din ambiguitate, nu poți ieși decât lăsând ceva din propria-ți piele (această trapă a amărăciunilor pare anume făcută pentru a te pune rău cu tine însuți și cu cei mai buni
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ai să Întâlnești nu puțini tinerei - chiar și mai puțin tineri, binișor avansați În carieră! - care-i vor arăta scârbiți cu degetul pe unii colegi sau debutanți, categorisindu-i drept „ambițioși”, drept „perfizi carieriști”, deși propria lor viață socială e pardosită cu alianțe profitabile, cu ocolirea oricăror piedici care ar fi putut să le oprească sau să Întârzie cât de cât „progresul material sau social”, indiferent de concesiile sau trădările care li s-au părut necesare atingerii acestor scopuri. Până târziu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]