110 matches
-
pe de laturi cu bănaturi, la mijloc pară de foc.", IX, 195; "vorba țiganului: ce-mi pasă mie că trăiește toată lumea, dacă mor eu.", IX, 499), fie prin încadrare diacronică a faptului particular în dimensiunile experienței și atitudinii colective, contextul paremiologic având valoare concluzivă ("Știut este: satul arde, baba...", IX, 129; Așadar sempre avanti! Ce dracu, ori caftan pân-în pământ ori ștreangul de gât.", IX, 119). Eminescu se detașează însă de model și sparge tiparul locuțiunii românești, al citatului savant
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de Știință, Cluj-Napoca. Drăgan, Gheorghe, (1990), "Demnitatea cuvântului", în Cronica, nr. 2, p. 7. Ducrot, O., (1972), Dire et ne pas dire. Principes de sémantique linguistique, Minuit, Paris. Ducrot, O., (1980), Les échelles argumentatives, PUF, Paris. Dumistrăcel, Stelian, (1991), "Contextul paremiologic în publicistica eminesciană", în Limba română, nr. 2, pp. 92-97. Dumistrăcel, Stelian, (2006), Discursul repetat în textul jurnalistic, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza Iași, Iași. Durandin, Catherine, (2001), Discurs politic și modernizare în România. Secolele XI XX, Presa Universitară Clujeană
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Publicistica lui Eminescu 1877-1883, 1888-1889, Editura Minerva, București, 1996, p. 255. 390 Mihai Eminescu, Opere X, p. 78. 391 Mihai Eminescu, Opere IX, p. 151. 392 Mihai Eminescu, Opere X, p. 213. 393 Ibidem, p. 28. 394 Stelian Dumistrăcel, "Contextul paremiologic în publicistica eminesciană", în Limba română, nr. 2, 1991, pp. 92-97. 395 Ibidem. 396 Rudolf Carnap, Semnificație și necesitate. Un studiu de semantică modală, Editura Dacia, Cluj, 1972, p. 44. 397 Daniela Rovența-Frumușani, Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
integrală, lingvistică cognitivă, poetică Cuprins Cuvânt-înainte / 7 Capitolul I: Domeniul disciplinar și stadiul curent al studierii textemelor / 13 1. Textemul - accepțiuni și domeniu de aplicație / 13 2. Abordări frazeologice / 19 3. Abordări generativiste / 47 4. Abordări cognitiviste / 52 5. Abordări paremiologice / 68 6. Studii literare consacrate textemelor / 73 7. Contribuții românești la studierea textemelor / 78 Capitolul II: Textemele în cadrul teoretic al lingvisticii integrale / 91 1. Fundamentele epistemologice ale integralismului lingvistic / 91 2. Tripartiția planurilor vorbirii și problema "conținutului" lingvistic / 103 3
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
confruntarea cu cele mai recente achiziții ale cognitivismului arată că, dacă instrumentele coșeriene ar fi fost cunoscute și adoptate cu câteva decenii în urmă de către cercetarea americană, ele ar fi putut grăbi în mod semnificativ dezvoltarea metaforologiei internaționale. 5. Abordări paremiologice 5.0. După cum am afirmat la începutul capitolului de față, interesul lingvisticii moderne pentru studierea textemelor e sinonim cu apariția frazeologiei ca disciplină. Cu toate acestea, una dintre cele trei mari categorii tradiționale de texteme (expresiile idiomatice, proverbele și "citatele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lingvistico-semiotice ale acestor unități, care datează din deceniul al optulea. Pentru George Milner, de exemplu, proverbul reprezintă "o aserțiune formată din patru părți", care pot să primească o valoare pozitivă sau negativă și să formeze astfel 16 tipuri de structuri paremiologice 136. Însă această clasificare e în egală măsură prea simplistă (ea ignoră proverbele binare, de tipul Timpul înseamnă bani sau Meseria e o brățară de aur) și prea sofisticată (cele 16 tipuri sunt prea multe pentru a mai fi și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Tot pe această linie de investigație structuralistă se situează și cartea lui Constantin Negreanu 159, colaborator regulat al prestigioasei reviste Proverbium, ale cărui contribuții au primit aprecieri favorabile din partea lui Wolfgang Mieder (unul dintre cele mai semnificative nume din cercetarea paremiologică actuală). Format la Timișoara, Negreanu a analizat amănunțit morfosintaxa proverbelor românești, dar, în același timp, s-a arătat interesat și de dimensiunea lor semantică (și, nu mai puțin, culturală) - demers care, din păcate, nu a fost dus până la capăt, ca
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ținem să subliniem următoarele aspecte privind stadiul actual al studierii acestor unități ale "discursului repetat": a) Persistența criteriilor extralingvistice în numeroase abordări care pretind să utilizeze o perspectivă lingvistică în analiza textemelor. O atare suprapunere se constată în unele explorări paremiologice de factură tematică, dar mai ales în majoritatea demersurilor cognitiviste, a căror consecință este confuzia între semnificate și "lucrurile" desemnate prin intermediul lor. Confuzia poate fi, însă, evitată prin adoptarea și utilizarea riguroasă a distincției coșeriene între desemnare, semnificație și sens
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
precum a face cu ou și cu oțet, dar nu va putea înțelege semnificația expresiei respective atâta timp cât nu o va (re)cunoaște ca pe un fapt "idiomatic" caracteristic limbii române. 4.1.1. Cu toate acestea, anumiți cercetători de orientare paremiologică și/sau cognitivistă au susținut adeseori că expresiile idiomatice (și proverbele cu atât mai mult) se construiesc în baza unui repertoriu limitat de metafore și de scheme imagistice comune. Există, altfel spus, numeroase texteme care se exprimă într-o manieră
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
nuclear al unei clase idiomatice (i.e., culturemul 2 sau 3) constituie întotdeauna o parte integrantă a textemelor ca solidarități cultural-discursive. În secvența de față vom analiza clasa idiomatică a LUPULUI, așa cum se revelează ea în proverbele românești cuprinse în culegerea paremiologică a lui Iuliu A. Zanne (1895- 1905)361. Ne-am limitat corpusul de referință la lucrarea cunoscutului folclorist pentru a nu confunda proverbele propriu-zise (i.e., texteme diasketice, care funcționează în planul unei limbi "istorice") cu diverse "reflecții", "cugetări" sau "aforisme
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prestabilit al mijloacelor de expresie: a. motive; e. reprezentări mitice; b. imagini; f. formule magice; măsura versurilor; c. metafore g. ritmul Ț de regulă, trohaic; d. grupuri de rime; h. rima Ț împerecheată sau monorimă. 11. expresii frazeologice frecvente; exprimarea paremiologică etc; 12. concretețea și preciziunea în definirea termenilor, a locurilor, a timpului, a evenimentelor etc. LITERATURA CULTĂ / CREAȚIA CULTĂ - se definește ca expresie a unei conștiințe individuale; - autorul este cunoscut, o persoană bine individualizată;un limbaj elaborat, deci îngrijit, corect
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
său, să sfideze teroarea, să nu-i pese de bășcălia stupidă, să urce una după alta toate treptele nesupunerii, inconformismului și revoltei. Și, în final, să triumfe. Dar să stăm strâmb și să judecăm drept (mă las contaminat de stilul paremiologic al scriitorului): Don Quijote este un caz rarisim chiar și în Vest, nu numai în Est. El este o raritate inaccesibilă, un simbol al eșecului etern al iluziei, ca și al fericirii nebuniei ridicole. De pretutindeni și de totdeauna. Doar că
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
variate de conceptualizare, pe când maestrul imaginii publicitare va utiliza imaginea-metaforă, în detrimentul limbajului. III.11.3. Destructurarea metaforei terminologice în limbajul jurnalistic: cazul lui "Robin Hood" Discursul publicistic operează cu numeroase tipuri de suprimări. Destructurările pot fi realizate la nivelul enunțurilor paremiologice, al locuțiunilor, expresiilor, dar și în cazul sintagmelor terminologice. Suprimarea unui element al metaforei terminologice poate fi ușor confundată cu intertextualitatea externă. Astfel de clișee apar frecvent, în Editoriale. Să luăm unul dintre exemple: "USL atacată de Robin Hood". Problema
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
piază rea,/ Dracul te-a pus Înaintea mea” <endnote id="(340)"/> ; sau, la Iordache Golescu : „Călugăr ai văzut cât de departe, du-te la o parte, că Îndată te poticnești” <endnote id="(179)"/>. Această superstiție are și un cores pondent paremiologic : „Nici cu dracu’ să șuguiești, nici cu popa să te Întâlnești” <endnote id="(32, p. 527)"/>. O preia și Ion Creangă, În „povestirea glumeață” Moș Nichifor Coțcariul, publicată În 1877. Căruțașul crede că a găsit justificarea magică pentru ghinioanele care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cam încruntat și arborând un aer preocupat, catadicsesc să-i pun întrebarea eliberatoare: — Ce ai, ți s-au înecat corăbiile? N-am nimic, ce să am... — Văd eu că nu ți-s boii acasă. Mă enervezi cu stilul ăsta forțat paremiologic. Ce, ești Creangă în exil? Sau vrei să te admire Alex Ștefănescu? Să zică, uite, domnule, deși stă printre străini, tot n-a uitat limba strămoșească... Cu asta mi-a cam închis gura. Așa că tac, nu mai zic nimic. Îl
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
14 decembrie 1989” pare a fi amenințat din toate părțile cu disoluția iminentă . Trecerea de la cultul Hekatei, (otrăvuri întunecate) la metanoia (spovedanie), ați dori-o foarte aproape . Simt că e târziu Până la urmă, “Timpul” se va “cristian-iza” într-un rest paremiologic exprimat fără jenă : “aceeași MĂRIE”cu altă pălărie” . Dacă amputăm istoriei și complicitatea nedemnă a fostului primar Simirad, din “chestia” cu “EROII NEAMULUI ROMÂNESC”, va rămâne doar siluetă tentantă a unei lorete, care va face “piața și trotuarul 14 Decembrie
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
for the general (monographic) analysis of a social group, in completing the social and economic data about that group. Studiul de față încearcă o evaluare a viziunii despre lumea sătenilor din satul pastoral Tilișca (Mărginimea Sibiului), prin aplicarea unui chestionar paremiologic în legătură cu orientările de valoare ale localnicilor. Chestionarul amintit (elaborat de profesorul Gheorghiță Geană, 1987/2000) este constituit din 42 de perechi de proverbe, puse în antiteză, astfel încât ele să poată oferi o caracterizare a „ethosului” (sistemul de valori) românesc tradițional
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
forma concentrată și sentențioasă asigură deopotrivă proverbului o „putere de convingere” și un caracter „exemplar”. Ca atare, proverbul poate fi folosit - potrivit profesorului Geană - și ca „instrument de investigație socioculturală” în studiul etnografic al filozofiei populare, ca în cazul chestionarului paremiologic aplicat anterior de autor în mai multe sate din Vrancea (cf. Geană, 1987). Paramiologia relevă astfel o formă „concentrată” și „practică” a filozofiei populare, fapt ce asigură cercetării antropologice a „comportamentului ideatic” un „caracter mixt, psihofilozofic” (Geană, 1987, 443-444). În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Suceava și în câteva sate din Munții Apuseni) a fost considerat o posibilă bază de cercetare comparativă, în relație cu anchetele similare întreprinse de Eugene P. Banks în Iugoslavia și Zdenek Salzaman (cf. Geană, 2005, 186). Considerații preliminare despre ancheta paremiologică de la Tilișca Pe un asemenea temei teoretic, am aplicat chestionarul paremiologic (vezi anexa) pe un eșantion de 56 de persoane (29 de bărbați, 27 de femei, cu vârste cuprinse între 17 și 87 ani) (în anexă apar numele, genul și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
o posibilă bază de cercetare comparativă, în relație cu anchetele similare întreprinse de Eugene P. Banks în Iugoslavia și Zdenek Salzaman (cf. Geană, 2005, 186). Considerații preliminare despre ancheta paremiologică de la Tilișca Pe un asemenea temei teoretic, am aplicat chestionarul paremiologic (vezi anexa) pe un eșantion de 56 de persoane (29 de bărbați, 27 de femei, cu vârste cuprinse între 17 și 87 ani) (în anexă apar numele, genul și vârsta fiecărui respondent). Respondenții chestionarului de față reprezintă un număr de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
austeritate și cumpătare (14, 29) și de cel al (auto)instruirii (17, 21). În sfârșit, sunt și proverbe ce tratează problematica viețuirii sociale, din perspectiva relațiilor de rudenie (5, 11, 12, 20, 43). Astfel ordonate, perechile de proverbe ale chestionarului paremiologic rezonează cu inventarul „problemelor umane” stabilit de F. Kluckhohn, în măsura în care „valorile umane” configurează în fond problema „naturii umane”, „supraumanul” transpune aici problema relațiilor „om - natură”, „predictabilitatea” și „bioritmul” se subsumează problemei relațiilor „om - timp”, atitudinea „activă” sau „autoinstruirea” trimit la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
norocul (18, 22) etc. Un asemenea „ethos” (efectiv, nu doar proiectiv) al individualității pare să coincidă mai ales cu orientarea dominantă a socialității tilișcane la nivelul relațiilor de rudenie. Am văzut în cazul tipului local de relaționare cum respondenții chestionarului paremiologic preferă (12, 20) o conduită personală unui mod de viață socială controlat sau dependent de rude. Este de presupus că acest sistem de valori (reflectând opțiuni comportamentale ale societății actuale) este responsabil de fenomenul de „fragmentare genealogică” constatat de noi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
începutul anchetei noastre. Din acest punct de vedere, studiul „viziunii despre lume” la Tilișca urmează datele obținute prin analiza structurilor sociale și economice locale (Constantin, 2006), oferind o nouă bază de interpretare pentru lucrarea noastră. Gradul de „acuratețe” al testului paremiologic se constituie atunci în urma concluziilor secțiunilor anterioare. La începutul prezentării anchetei asupra „orientărilor de valoare” a sătenilor tilișcani, am presupus că răspunsurile primite la chestionar vor reflecta într-o anumită măsură „filozofia populară” locală. Cum „itemii” chestionarului sunt alcătuiți din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
suprastructurale”, ținând (cum am arătat) de tradiția orală sau folclorul de la Tilișca, și nu atât de un registru instituțional ori de un repertoriu utilitar de comportament. Probabil că am fi putut începe studiul nostru (monografic) al comunității tilișcane cu ancheta paremiologică; în nici un caz nu am fi putut însă reduce studiul în discuție doar la o asemenea anchetă. Răspunsurile primite la chestionar au (din punctul nostru de vedere) semnificație numai în contextul investigației socioeconomice. „Problemele umane” conceptualizate de F. Kluckhohn devin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
configurația” satului lor. Bibliografie Constantin, Marin. (2006). Înțelegerea cultural-antropologică a comunităților sătești din România. Excurs metodologic și conceptual cu referire specială la satul Tilișca (județul Sibiu). Teză de doctorat, Facultatea de Filozofie a Universității din București. Geană, Gheorghiță. (1987). Testări paremiologice în trei sate din Vrancea. Viitorul social. Revistă de sociologie și științe politice, LXXX, septembrie-octombrie, 442-451. Geană, Gheorghiță. (2000). Proverb and exploration. Essay in the applied poetics of a cultural fact. Lucrare prezentată la cea de-a cincea ediție a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]