KorAP: Find »[drukola/base=parental & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...134 >

3,343 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

consideră că l-ar simți dacă ar cunoaște direct familia biologică și totodată le-ar oferi posibilitatea dezvoltării unei fantezii pozitive despre mamele biologice 181. Susținătorii adopției deschise consideră că părinții adoptatori se simt mult mai autentici în rolul lor parental când primesc acceptul și sunt recunoscuți ca atare de părinții biologici, relațiile familiale sunt mai sănătoase într-o atmosferă de deschidere și onestitate 182, pot preveni temerile și fanteziile care, altfel pot avea efecte negative asupra relației lor cu copiii

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de confort în raport cu adopția deschisă și implicațiile sale. Nici unul dintre părinți nu s-a simțit amenințat de informațiile pe care părinții biologici le dețineau despre ei. Mulți părinți adoptatori au declarat că s-au simțit mai siguri în manifestarea rolului parental cunoscând și menținând contactul cu familia biologică a copilului. Ge et al188 au realizat un studiu asupra unui eșantion format din 323 părinți adoptatori și părinți biologici, examinând asocierea dintre gradul de deschidere a adopției (definit prin elemente precum frecvența

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
însă a fi influențate de o serie de factori: Aspectele ce caracterizează copiii adoptați vârsta în momentul adopției, experiențele psihosociale din istoricul lor anterior adopției aspecte care, de altfel, influențează succesul oricărei forme de adopție; Motivația adopției, atitudinea și comportamentele parentale. Fiind o practică controversată, adopția transrasială/transetnică poate fi motivată de nevoia părinților adoptatori de a demonstra social un anumit lucru și mai puțin de iubirea și dorința de a ajuta acel copil care le-a fost încredințat. Această motivație

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
consiliere pentru rezolvarea problemelor comportamentale, logopedie și centre respiro 221. LeMare et al222 identificau un procent de 15% dintre familiile care au adoptat copii din România, în faza a doua a studiului care nu au putut accesa serviciile de suport parental, iar pentru faza a treia 26% dintre părinți nu au putut accesa serviciile educaționale necesare, iar 10% serviciile de logopedie. În procente mai mici nu au fost identificate serviciile respiro, serviciile medicale de specialitate și serviciile de consiliere, nici în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de a-i oferi îngrijirea necesară în condițiile în care au trecut peste o serie de evenimente deosebit de importante din istoria relației părinte-copil și în special mamă-copil: perioada prenatală și momentul venirii pe lume a copilului. Potrivit lui Bowlby 278 comportamentul parental are puternice rădăcini biologice fiind răspunzător de emoțiile profunde asociate lui. Formele specifice in care se manifesta țin însă în mare măsură de experiențele părintelui din timpul propriei copilării, a adolescenței, dinainte și de după căsătorie. Alți specialiști în domeniul adopției

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ani; 43 dintre copiii RO au fost din grupul studiat în etapa 1; Metode: s-au administrat teste de inteligență și de pregătire școlară direct copiilor atașamentul a fost studiat printr-un procedeu de separare-reunire la domiciliu pentru identificarea stilului parental s-a recurs la observație părinții au completat chestionare și au fost intervievați Etapa 1: părinții RO au declarat existența unui tip de atașament mai puțin securizant decât părinții CB și EA; Etapa 2: un număr mai mic de copii

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pentru care aproximativ un sfert dintre părinții adoptatori nu au oferit un răspuns la aceste întrebări poate fi lipsa de informare. Dintre cei care răspund 20,4% susțin lipsa serviciilor de recuperare psihomotorie și logopedice, 20% lipsa serviciilor de consiliere parentală, 18,1% lipsa serviciilor medicale, iar 16,7% lipsa serviciilor de recuperare psihomotorie și logopedice. În ceea ce privește dorința de a beneficia de aceste servicii constatăm că, 48,6% dintre părinții adoptatori nu doresc să beneficieze de servicii de consiliere parentală, iar

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
consiliere parentală, 18,1% lipsa serviciilor medicale, iar 16,7% lipsa serviciilor de recuperare psihomotorie și logopedice. În ceea ce privește dorința de a beneficia de aceste servicii constatăm că, 48,6% dintre părinții adoptatori nu doresc să beneficieze de servicii de consiliere parentală, iar 30,6% nu au dorit să beneficieze de servicii de pregătire psihologică pre-adopție. 72,4% nu doresc să beneficieze de serviciile de recuperare psihomotorie sau logopedice și 15,6% nu doresc sa beneficieze de servicii medicale specializate (vezi Tabelul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au beneficiat deja sau urmează să beneficieze de servicii constatăm că, 71% dintre familii au beneficiat de servicii medicale de specialitate pentru copii, 58,4% dintre părinții adoptatori au beneficiat de pregătire psihologică pre-adopție, 39,2% au beneficiat de consiliere parentală, iar 27,8% au beneficiat de servicii de recuperare psihomotorie și logopedice. Tabelul 5.14 Accesibilitatea, nevoia și accesarea serviciilor sociale E accesibil si beneficiez/am beneficiat/ Intenționez să beneficiez de el (%) E accesibil, dar NU dorim/nu ne-am

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
pentru copil 71,9 10,0 12,5 5,6 Servicii de recuperare psihomotorie și logopedice 27,8 58,2 10,0 14,2 Programe de pregătire psihologică pre-adopție 58,4 25,0 11,1 5,6 Programe de consiliere parentală 39,2 42,9 14,3 5,7 Asocierile dintre variabilele anterior menționate pentru cele două dimensiuni ale resurselor (sociale și informaționale) și particularitățile socio-demografice ale părinților adoptatori (vârstă, status marital, nivel de educație, nivel profesional, venituri, etnie) nu indică

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptatori nu răspund la întrebările referitoare la serviciile sociale destinate lor și copiilor adoptați, non-răspunsurile asociindu-se cu lipsa utilizării surselor de informare. 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor După descrierea independentă a dimensiunilor care vizează resursele, expectanțele parentale și caracteristicile copilului, am considerat necesar să identificăm cum interacționează ele în fapt. În cadrul acestei secțiuni vom testa ipotezele 2 și 3 formulate în subcapitolul 5.2.2. În acest scop am recurs la analiza de asocieri bivariate. Asociind variabilele

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Figura 5.6 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii prezintă tulburări senzoriale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 339 Tulburările senzoriale ale copilului se asociază cu o nevoie mai mare a părinților de a beneficia de servicii de consiliere parentală post-adopție pe care le și accesează. O categorie de servicii pe care o consideră mai puțin accesibilă este cea a serviciilor medicale de specialitate pentru copii. Ca și părinții ai căror copii prezintă alte tulburări, și cei din categoria de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
mai exact protecția copilului în centru de plasament în perioada pre-adopție sau în forme multiple de plasament. Părinții ai căror copii au fost protejați în centre de plasament consideră ca fiind necesare serviciile de pregătire pre-adopție, dar și de consiliere parentală post-adopție. De asemenea identificăm în cazul lor o nevoie mai mare de a fi informați la nivel general despre implicațiile adopției, informație pe care o considerau în momentul studiului ca fiind insuficientă. Insuficient este evaluat și suportul informal primit în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de emoție pozitivă și bucurie. În cazul familiilor adoptatoare se identifică însă o serie de provocări specifice. Din analiza răspunsurilor oferite de respondente, în concordanță cu literatura de specialitate identificăm: incertitudinea privind momentul plasamentului, presiunea de a adopta instantaneu status-rolul parental și de a se manifesta în consecință; reacțiile de răspuns ale copilului la manifestările afectiv-comportamentale ale părinților, lipsa informațiilor necesare, teama pierderii și consecințele financiare. O temă care s-a conturat în plus face referire la stresul determinat de relația

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și problemele emoționale a făcut acomodarea foarte dificilă: eram total nepregătită... nu aveam nimic din ce-i trebuie unui copil. Cea mai importantă resursă pentru părinții adoptatori în acest momentul o reprezintă familia extinsă și prietenii. Adoptarea instantanee a status-rolului parental. Sintagma este întâlnită la Barth și Berry (1988) și preluată ulterior și de alți autori. Potrivit acestora, părinții adoptatori resimt presiunea de a trata copilul adoptat ca fiind al lor. Această presiune creează însă anxietate părinților, și în special mamelor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
indică acordarea de către respondenți a unei importanțe sporite funcționalității și angajamentului manifestat față de familie decât aspectelor biologice. Concret, respondenții au considerat că, atât familiile biologice, cât și cele adoptive se confruntă cu schimbări și provocări similare. În acest context, experiența parentală și mediul familial au fost considerate ca fiind cele mai importante aspecte în crearea legăturii și a succesului familial, indiferent de modul de formare a familiei prin adopție sau reproducere. Miall însuși privește însă cu retincență aceste rezultate pozitive, identificând

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
a fost aceea de a "patologiza" familia adoptivă, ci de a scoate în evidență factori specifici care ar putea pune la încercare adaptarea familiei și de a oferi dovezi de cercetare despre factorii care pot asigura manifestarea adecvată a rolului parental în cazul părinților adoptatori. Ancheta pe bază de chestionar a scos în evidență că, majoritatea mamelor adoptatoare au o bună relație cu copiii adoptați, rezultate confirmate și prin analiza datelor din interviuri. De asemenea adopția are un efect pozitiv asupra

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
psihoterapeuți, d. medici, e. preoți 0,816 Accesibilitatea serviciilor Index sumativ construit din 7 itemi, recodificați în intemi dihotomici: 0-nu, 1-da; Itemi: a. Servicii medicale de specialitate, b. Servicii de recuperare psihomotorie, c. Consultații logopedice gratuite, d. Programe de consiliere parentală, e. Programe de pregătire psihologică pre-adopție pentru copil, f. Programe de pregătire psihologică pre-adopție pentru familie. 0,844 Accesibilitatea serviciilor medicale pentru copii Dihotomică, 0 nu; 1 da Accesibilitatea serviciilor de recuperare psihomotorie și logopedice Index, recodificat dihotomic, construit din

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
recodificat dihotomic, construit din 2 itemi dihotomici: 0 nu; 1 da; Itemi: a. Servicii de recuperare psihomotorie, b. Consultații logopedice gratuite; 0,651 Accesibilitatea serviciilor de pregătire psihologică pre-adopție pentru părinți Dihotomică, 0 nu; 1 da Accesibilitatea serviciilor de consiliere parentală post-adopție Dihotomică, 0 nu; 1 da Nevoia de servicii și suport Index sumativ construit din 7 itemi, recodificați în intemi dihotomici: 0-nu, 1-da; Itemi: a. Servicii medicale de specialitate, b. Servicii de recuperare psihomotorie, c. Consultații logopedice gratuite, d. Programe

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
0 nu; 1 da Nevoia de servicii și suport Index sumativ construit din 7 itemi, recodificați în intemi dihotomici: 0-nu, 1-da; Itemi: a. Servicii medicale de specialitate, b. Servicii de recuperare psihomotorie, c. Consultații logopedice gratuite, d. Programe de consiliere parentală, e. Programe de pregătire psihologică pre-adopție pentru copil, f. Programe de pregătire psihologică pre-adopție pentru familie. 0,762 Nevoia de servicii medicale pentru copii Dihotomică, 0 nu; 1 da Nevoia de servicii psihosociale și de recuperare psihomotrică Index, recodificat dihotomic

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
construit din 2 itemi dihotomici: 0 nu; 1 da; Itemi: a. Servicii de recuperare psihomotorie, b. Consultații logopedice gratuite 0,672 Nevoia de servicii de pregătire psihologică pre-adopție pentru părinți Dihotomică, 0 nu; 1 da Nevoia de servicii de consiliere parentală post-adopție Dihotomică, 0 nu; 1 da Accesarea serviciilor de suport Index sumativ construit din 7 itemi, recodificați în intemi dihotomici: 0-nu, 1-da; Itemi: a. Servicii medicale de specialitate, b. Servicii de recuperare psihomotorie, c. Consultații logopedice gratuite, d. Programe de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Dihotomică, 0 nu; 1 da Accesarea serviciilor de suport Index sumativ construit din 7 itemi, recodificați în intemi dihotomici: 0-nu, 1-da; Itemi: a. Servicii medicale de specialitate, b. Servicii de recuperare psihomotorie, c. Consultații logopedice gratuite, d. Programe de consiliere parentală, e. Programe de pregătire psihologică pre-adopție pentru copil, f. Programe de pregătire psihologică pre-adopție pentru familie. 0,762 Accesarea serviciilor medicale pentru copii Dihotomică, 0 nu; 1 da Accesarea serviciilor psihosociale și de recuperare psihomotrică Index, recodificat dihotomic, construit din

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
recodificat dihotomic, construit din 2 itemi dihotomici: 0 nu; 1 da; Itemi: a. Servicii de recuperare psihomotorie, b. Consultații logopedice gratuite 0,685 Accesarea serviciilor de pregătire psihologică pre-adopție pentru părinți Dihotomică, 0 nu; 1 da Accesarea serviciilor de consiliere parentală post-adopție Dihotomică, 0 nu; 1 da Relația părinte-copil Relația afectivă Un singur item. Măsurat pe o scală în 4 trepte, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură Acceptare Index sumativ construit din 2 itemi

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
1985. Noy-Sharav, Dorit, "Good Enough Adoptive Parenting-The Adopted Child and Selfobject Relations", în Clinical Social Work Journal, 2002, vol. 30, nr. 1, pp. 57-76. O'Connor, Thomas, Christine Groothues și Celia Beckett, "The Outcome of Adoptions from Romania: Predictors of Parental Satisfaction", în Adoption and Fostering, 1998, vol. 22, nr. 4, pp. 30-40. O'Halloran, Kerry, The Politics of Adoption: International Perspectives on Law, Policy and Practice, Springer, New York, 2006. Pannor, Reuben, Annette Baran și Arthur D. Sorosky, "Birth Parents Who

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

în România, politicile adresate familiei, care sunt valențele pozitive și care sunt cele negative ale măsurilor de politică publică privind familia monoparentală, din perspectiva interesului realizării unor șanse egale pentru femeile și bărbații deveniți părinți. Observația comună arată că status-rolurile parentale sunt diferite pentru femei față de bărbați. Pentru părinții singuri, diferențele se accentuează; aceștia se confruntă cu un cumul de roluri în plan privat, ceea ce le poate diminua șansele de participare în sfera publică. Preocuparea pentru familie, în general, și pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]