1,340 matches
-
decât "ca oțetul față de vin"? - Da, comicul este "energic" și "vital", - dovadă Bocaccio, Chaucer sau Rabelais, autori, tus-trei, aurorali. Parodicul, el, e un "simptom al unei devitalizări" târzii. Don Quijote e un op parodic, fără a fi alexandrin. Alexandrin și, deci, parodic ar fi Ulysses-ul lui Joyce. Numai că e profund vital. Ca și, să zicem, }iganiada... Fapt pentru care am rezerve față de ce spuneam mai sus. - Obsedanta sintagmă bacoviană privitoare la România conține poate intuiția unei defensive psihologice față de nefericirile ce
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
Ștefan Cazimir In anii studenției, Cazimir abandonează versificările proletcultiste și se dedică intermitent unui soi de lirism parodic, pe care îl va cultiva și mai tîrziu. Iată, de pildă, un peisaj hibernal, schițat în februarie '52: Crochiu Mai ieri prin preajmă vînturi mari Parfum de ghiocei suflară Și te văzusem cum răsari, Lăstar de nouă primăvară. Dar regizorul
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
de potrivită și de omenească, în ceea ce-l privește. Al doilea pasaj, 1975, este tot un roman al industriei, pe structura anchetei. Aici sunt investigate accidentele de la un pasaj de cale ferată. Regăsim aceeași recurentă propensiune către metaromanesc, critic și parodic cu formele stereotipizate. Nu aflăm, însă, intenția vreunei înnoiri semnificative în problematică, situații, tehnică. Excepția rezidă într-un detaliu privind personajele. E vorba de fenomenul sociologic și profesional al forței de muncă "socialiste" care se deplasează, cotidian, între domiciliu și
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
făceau necesare flacoanele cu săruri. Dacă întârziem însă puțin asupra ei începem să simțim că ceva nu este în regulă. Autorul își recită cu atâta grație și, mai ales, cu atâta delectare "oh"-ul, încât totul capătă o indefinibilă tentă parodică. Emil Brumaru este naiv știind că este naiv, vrând să fie naiv, bucurându-se că este naiv�. Este vorba, cu alte cuvinte, de o naivitate calculată, premeditată, regizată de un poet iubitor de ambianță, pentru care atmosfera lirică este elementul
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
Dinamica spațiului poetic trasat de autor este, astfel, una a abundenței senzoriale și a contemplației lumii sub specia proteismului său funciar, într-o deliberată mișcare de extaz carnavalesc, din care nu lipsește, însă, o undă de melancolie, ori un reflex parodic. Încercând să circumscrie trăsăturile particulare ale poeziei lui Emil Brumaru, Laurențiu Ulici sublinia că: "Rafinamentul lexical și parodic al poeziilor lui Emil Brumaru, frapant de la debut și conservat cu mai mult sau mai puțin iz manierist în toate cărțile lui
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
proteismului său funciar, într-o deliberată mișcare de extaz carnavalesc, din care nu lipsește, însă, o undă de melancolie, ori un reflex parodic. Încercând să circumscrie trăsăturile particulare ale poeziei lui Emil Brumaru, Laurențiu Ulici sublinia că: "Rafinamentul lexical și parodic al poeziilor lui Emil Brumaru, frapant de la debut și conservat cu mai mult sau mai puțin iz manierist în toate cărțile lui, însoțește o incursiune într-un nu mai puțin frapant univers al habitaclului tradițional, cu tot ce îi este
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
obiectele ce populează triada spațială a locuinței: bucătăria, salonul (sufrageria) și dormitorul, incursiune ce are deseori aerul unei veritabile explorări și este ghidată de două busole: una psihologică, indicând un magnetism erotic de senzualitate orientală, alta estetică, relevând un simț parodic activizat de o atitudine elegiacă". Cu poezia Elegia se deschide volumul de debut al lui Emil Brumaru, Versuri (1970). Aflăm, în această poezie, toate datele și trăsăturile acestui lirism de esență epicureică, în care apetența senzorială și dinamica languroasă a
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
se culce,/ Și-n ceainice vădindu-și eminența/ Prin fast de irizări și toarte fine/ Ceaiuri scăzute până la esența/ Trandafirie-a lucrului în sine". Între implicarea în tectonica acestui univers al intimității, al galanteriei rafinate și al roadelor și distanța parodică se stabilește un echilibru subtil. Galanteria gesturilor, ceremonialul rememorării afective și atitudinea vag elegiacă, melancolia difuză ce se așterne extatic peste lucruri sunt constante de viziune și atitudine, după cum contemplarea lumii sub spectrul unui decor revolut produce o mișcare abulică
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
piesei și asta în pofida amănuntelor pe care le dădea prietenilor care-l vizitau și a faptului că-l anunțase pe Bacalbașa, director general al teatrelor, că-i va preda curând manuscrisul. Tot din perioada berlineză datează și mai multe poezii parodice din care aș aminti fabula Boul și vițelul (parafrază după fabula cu același titlu a lui Grigore Alexandrescu) și Dogaresa și poetul, variantă a poeziei în gondolă, ambele aflate sub formă de manuscris în arhiva Muzeului Literaturii Române. Dacă nervul
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
poetice cu tot. Cel puțin confruntarea cu Arta poetică a lui Boileau atestă lecturile scriitorului român, presupus a fi rătăcit temporar și prin Franța și prin Italia. De nimic inhibat, el comite dintr-odată, cu hărnicie și umor, un text parodic al unui tip de operă, epopeea, nescrisă în literatura noastră, dar existentă în culturile de o mare vechime. revenitor, cu prudența învățată la școala stilului francez, domnul Valeriu Rusu își deschide ampla prefață cu precizarea că nu va întreprinde o
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
conceptual al ironiei n-a mai fost decât un pas: (auto)persiflare, cinism, sarcasm, burlesc, zeflemea, bufonerie... Predispoziția pentru o astfel de interpretare a condus la viziunea unui poet umorist, flecar, spirit relativist muntean care ar face o poezie ludică, parodică, în fine, antilirică. O parte din comentatori au trecut însă și dincolo de aparențe. Chiar G. Călinescu credea că "temele poemelor sale sunt de categoria sublimului și a tragicului", Negoițescu vedea o depășire a esteticului prin moral ("demistificarea semantică e semnul
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
cu multă încredere și siguranță de sine: "Ionathan X. Uranus, cel dintâi și cel întru totul autentic și merituos, vă trimite abundente salutări de pe Olt." (Ionathan X. Uranus. Către Cocň) Ca Urmuz, Ionathan X. Uranus publică și el un roman parodic ultraconcetrat, Gâște libere, subintitulat "Roman succint" și dat drept "romanul fiului risipitor", tradus, chipurile, de M. Grindea. Romanul este un sinopsis frazat alogic, cu o conștiință poetologică și metatextuală similară. Un mod de expunere, dialogul, este redus la o linie
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
puțin evident plus polemic în această zonă nodală. După ce excesul prezenței verbului ,a plăcea" într-o epistolă a unui coleg era pretext de amuzament pentru Tăciune, iată-l, lucid, folosind de trei ori termenul în cauză. Și asta mai mult parodic decât din nesiguranță stilistică. Ceea ce odată l-a contrariat nu se poate repeta ingenuu în scrisul naratorului. Cu adevărat important însă e un alt amănunt: naratorul X (cel de-al doilea, neidentificat) e invitat să continue manuscrisul folosindu-se de
Un proces de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11067_a_12392]
-
mentală și de aspirațiile lui, să le spunem poetice, unde intervine artistul, condeierul, omul literei incitante, chiar șocante adesea, tributar contemporaneității din care nu se poate sustrage, dovedindu-se totodată capabil s-o depășească. Atunci surprinzi la el ironia, simțul parodic, blamul derizoriului, mușcătura plină de orgoliu și de superioară compasiune. Este ipostaza în care ironistul din el se umanizează, cu înălțări și căderi, cu bune și rele, cu sublimări și alunecări în păcat, în dublul înțeles al acestui ultim cuvânt
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
Junimea. În fine, după breviarul romantic al Lunii eminesciene, după pedagogica Lună humuleșteană, după schimbătoarea Lună a lui Slavici, după moderna Lună maioresciană și științifica Lună a lui Panu, Caragiale nu putea veni decât cu o Lună satirică. În puțin parodicele lui poezii imită Luni ale barzilor cândva la modă. Poemul Crucea și semiluna, o parodie după Bolintineanu, debutează în forță cu cea mai banală și ridicolă comparație dintre cele atribuibile astrului nopții: "Luna strălucește ca o lampă mare / Revărsând splendoarea
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
analistei emerge fecund, secundată de o ironie savuroasă, condescendentă pe alocuri, în paginile volumelor ...” 16. Același limbaj de protipendadă critică îl comunică autoarea într-un sclipitor portret revenit lui Victor Iancu. Iată doar un exemplu: „Oximoronică și voit șocantă, ipostaza parodică a unui Blând Dracula poate fi circumscrisă literaturii consumiste, de al doilea sertar. 17. Deși nu se află la prima tentativă de coabitare cu formula dramatică, Patul convertește un subiect contemporaneizat. Dacă Avram Iancu era subintitulat clasicizant „trilogie drama tică
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
dovedesc că cineva atât de mic precum mine se poate lupta cu o corporație gigantť, a scris Rowe pe site-ul său" (apropo.ro). Se pare că spaima de cacofonii pătrunde și în textele folclorice (deocamdată, în cele mai curînd parodice): "Cu Programu' Fermieru', țăranu' să trăiască precum boieru'!, le-au colindat urătorii ministrului Flutur și oaspetelui său, premierul Tăriceanu" (Gândul, 22.12.2005).
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
o lumină nouă și permite discursului romanesc să descifreze implicațiile și sensurile existenței umane cuprinse în binomurile dihotomice viață/literatură, adevăr/minciună, istorie/ficțiune, mythos și logos, amintire/ uitare. Reinterpretarea mitului clasic constă nu doar într-o demitizare prin răsturnare parodică, ci într-o subminare mai subtilă, care îl degradează și îl pulverizează în același timp, de parcă l-ar reflecta în cioburile uneia dintre oglinzile concave ale lui Valle-Inclán din esperpento-uri. Fragmentarea în imagini deformate și, în consecință, compromiterea integrității ansamblului
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
cu principiile holografiei, ale holonului / integronului etc.». Altfel spus, e posibil ca autorul Bombei cu neuroni să fi pășit deja în ethosul transmodern, dacă ținem seamă și de faptul că, la dânsul, recuperarea tradiției nu devine doar prilej de „rescriere“ parodică, precum se-ntâmplă la postmoderniști. Altminteri, o dimensiune centrală a operei sale este arheitatea daco-pelasgă, arheitate care răzbate masiv, dar cu abilitate și rafinament stilistic, încă din titlul volumului de la care au pornit aceste note: Elegii din Era Arheopterix. întâlnirea
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
care invidează, dialogic, la modul paradoxist, cum aflăm din al doilea text: Dialogul invidării de pe malul oximoronului, un dialog între Avid (bucuria corului de vrăbii) și Vid / oglindă. Textualizarea lui Ion Pachia-Tatomirescu este ludică, ironică, paradoxală, fără a fi pur parodică, altfel spus, doar simulacru. Dialogul paradoxist continuă între poemul născut și natura exterioară din care purcede și care nu-l mai recunoaște. întrebarea e dacă Poezia are rost, dacă stelelemamă nu știu să citească și nu o recunosc? (Ce rost
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
meu are o mie de porecle, / fragile și cuminți, precum diminețile mele - / copilul meu, e un epitaf malițios / care merge la serviciu, lîngă Hubertus - / în timp ce lăuntricul meu copil a luat, deja, / formă de lift..." (Lunecînd). Sau într-o panoramare sentimental-geologică, parodica în ondulația îndrăznelilor asociative: "viorile curg printre mari straturi / de lucruri - / trupurile lor ard pînă la sărut: apoi tac - / săracă, împietrita cunoaștere.../ privesc între mascotele mele / și mă văd: ba fluture, ba cal, ba ghiulea - / ce să-ți mai spun
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
care il vedeai trecîndu-ti prin preajmă". Nu se poate vorbi în această carte de un concept de narator, de personaj, de derulare epica tradiționale. Un roman postmodern, din care nu lipsesc narațiunea la viitor sau la persoana a doua, intertextul parodic, descrierea cu funcție narativa, notele de subsol auctoriale, separarea discursului naratorului de cel al personajelor printr-un corp de litera diferit, ca expresie a unei minunări modeste că cei atît de clar prezenți acolo ar mai avea nevoie să fie
Fictiuni by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17711_a_19036]
-
Move/ Jurassic Pork), un parton înzestrat de mic cu darul previziunii refuză să-și prevadă sfîrșitul într-un accident de croazieră pe un rîu din Germania - caricatură burlesca a "Titanicului" (Preview/ Previziune), iar ex-poetul Vlad Mireanu, eșuat în critică, rescrie parodic toate piesele lui Shakespeare în urmă dialogurilor cu o imagine a acestuia apărută din senin pe ecranul computerului personal, apoi lupta cu armate de viruși în timp ce bătrînul Will, care îl programează prin instrucțiuni cifrate din spatele ecranului, se metamorfozează, treptat, într-
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
computerului personal, apoi lupta cu armate de viruși în timp ce bătrînul Will, care îl programează prin instrucțiuni cifrate din spatele ecranului, se metamorfozează, treptat, într-o vampa (Tip of the Day/ Shakespeare și computerele). Și așa mai departe, ca într-o variantă parodica locală a serialului "Zonă Crepusculara". Cauza intervenției "paranormale" și, adeseori, nedorite a fantasmelor în real (efecte derizorii ale apocalipsei virtuale) este, de fiecare dată, iluzia referențiala, trecerea personajelor fie și pentru o clipă, dincolo de ecranul protector al Machinei. Însă după
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
nu descoperă nimic cu adevarat semnificativ modificat în paradigmă mentală a mîțului lui Don Juan. Printre puținele chestiuni asupra cărora zăbovește se află modificarea primului invariant, figură Mortului. În epoca modernă, întîlnirea dintre el și seducător stă adesea sub semnul parodicului și al cinismului. Apoi, sînt, firește, modificările aduse de o perspectivă feministă ale grupului de femei, dar nu mi se pare că ele i-ar atrage prea mult atenția cercetătorului. Iar faptul că noi tindem să vedem în Don Juan
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]