193 matches
-
în lipsa plăcii bacteriene. Factorii funcționali (de exemplu: traumă ocluzală) prezintă o acțiune indirectă care accelerează evoluția bolii parodontale. Factorii sistemici sunt factori predispozanți care acționează prin reducerea potențialului de apărare a țesuturilor gazdă sau prin diminuarea capacității funcționale a parodonțiului care devine vulnerabil la acțiunea factorilor locali. Deși ipotezele nespecifice ale plăcii au fost îndepărtate în favoarea ipotezelor specifice, tratamentul clinic este încă bazat pe ipoteza nespecifica. b) Ipoteza plăcii specifice Ipoteza plăcii specifice susține că doar o anumita placă este
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
studiul parodontitelor. Că răspuns la dificultățile inerente în aplicarea postulatelor lui Koch, Sigmund Socransky [142] a propus criterii prin care microorganismele parodontale, precum Porphyromonas gingivalis, să fie judecate ca fiind potențial patologice: prezența în concentrație mare în situsuri corespunzătoare unui parodonțiu afectat și în concentrație redusă în condițiile existenței unui parodonțiu sănătos; îndepărtarea să oprește evoluția afecțiunii parodontale; produce factori patogeni cu rol în inițierea și progresia bolii; răspunsul imun demonstrează rolul unic al microorganismului în producerea unui anumit tip de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
lui Koch, Sigmund Socransky [142] a propus criterii prin care microorganismele parodontale, precum Porphyromonas gingivalis, să fie judecate ca fiind potențial patologice: prezența în concentrație mare în situsuri corespunzătoare unui parodonțiu afectat și în concentrație redusă în condițiile existenței unui parodonțiu sănătos; îndepărtarea să oprește evoluția afecțiunii parodontale; produce factori patogeni cu rol în inițierea și progresia bolii; răspunsul imun demonstrează rolul unic al microorganismului în producerea unui anumit tip de boală parodontala. Nu s-au pus în evidență bacterii care
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
patru etape strâns interconectate. Tipul de boală Natură florei MODEL DIAGNOSTIC Stadiul de evoluție Starea de activitate 1. Tipul de boală Înregistrarea istoricului medical general, a istoricului special (local) dentar și a tuturor datelor obținute individual la nivelul dinților și parodonțiului ne conduce către diagnostic. Trebuie făcută o diferență între diagnosticul parodontal global (tipul și evoluția bolii) și diagnosticul parodontal pe dinte (pierderea localizată de atașament, activitate/inactivitate). Diagnosticul parodontal general se face global și reprezintă numai tipul de boală pe
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
bolilor parodontale diferă puțin de la un autor la altul, în unele incluzându-se și gingivitele, în altele fiind cuprinse numai bolile parodontale. Dintre numeroasele clasificări ale bolilor parodontale, citam: cea a lui Lindhe[190], stabilită în funcție de gradul de afectare al parodonțiului, cea a lui Genco [121], Slotz [306], Page și Schröeder [245], Suzuki [314], Carranza și Newman [59], Greenstein [133] și Lamster [179], Dumitriu [92]. Școala de Parodontologie - București (Dumitriu, [92]), clasifică bolile parodonțiului marginal în: I. Gingivite Gingivita cronică, (simplă
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
190], stabilită în funcție de gradul de afectare al parodonțiului, cea a lui Genco [121], Slotz [306], Page și Schröeder [245], Suzuki [314], Carranza și Newman [59], Greenstein [133] și Lamster [179], Dumitriu [92]. Școala de Parodontologie - București (Dumitriu, [92]), clasifică bolile parodonțiului marginal în: I. Gingivite Gingivita cronică, (simplă, necomplicata) prin inflamația papilei (papilita) și a mărginii gingivale libere, de cauză microbiană (prin placă bacteriană), Gingivita hiperplazică prin inflamație microbiană, Gingivite din cursul unor stări fiziologice: pubertate, sarcina, ciclu menstrual, utilizarea de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
-localizată: extinsă, -generalizată b) Parodontita marginala agresivă, rapid progresivă, c) Parodontita marginala profundă rebela la tratament, d) Parodontita distrofica: parodontopatia marginala cronică mixtă. III. Manifestări gingivo-parodontale și orale în SIDA IV. Manifestări ale traumei ocluzale/lipsa contactului ocluzal Clasificarea bolilor parodonțiului (Greenstein [133] și Lamster [179]): Gingivite 1. Gingivita asociată plăcii bacteriene: fără factori locali favorizanți cu factori locali favorizanți 2. Boli gingivale modificate de factori sistemici: pubertate, ciclu menstrual, graviditate; 3. Gingivita modificată de medicamente 4. Gingivita modificată de malnutriție
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Atașament Pierderea de atașament și de os nu sunt frecvente dar pot apare după multiple episoade recurente Etiologie Bacteroides melaninogenicus, B.intermedius, Prevotella intermedia, Fusobacterium, Treponema și Selenomonas. Factori predispozanți: stresul psihosocial, imunosupresia, malnutriția, fumatul, gingivite preexistențe, traumatisme. AFECTĂRI ALE PARODONȚIULUI DE SUSȚINERE Majoritatea parodontopatiilor au natură inflamatorie. În bolile parodontale, agresiunea provine inițial din invazia produșilor microbieni în țesuturile gingivale. Corpul caută să neutralizeze sau să distrugă iritanții microbieni și să inițieze reparația tisulara și cicatrizarea. Țesuturile parodontale pot fi
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Există o continuare a modificărilor apărute inițial la gingia marginala (gingivita) care se transformă prin progresie în profunzime în parodontita. Termenul de boală parodontala a fost folosit generic pentru a se referi la întregul proces care are loc la nivelul parodonțiului de susținere. „Parodontita“ este un termen general care cuprinde numeroase forme de boli inflamatorii, care diferă într-o oarecare măsură în ceea ce privește etiologia microbiană. Rolul pe care îl joacă răspunsul gazdei este foarte variabil. După Schröeder [291] „parodontita este o boală
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
alveoliza angulara profundă care, combinată cu inflamația gingivala poate duce la formarea pungilor infraosoase. În fazele terminale aceste leziuni se extind în jurul apexului, producând o imagine radiotransparentă periapicală întinsă - “leziuni cavernoase”. Ca urmare a forțelor excesive manifestate la nivelul parodonțiului poate apare resorbție radiculara, mai ales în cazul utilizării aparatelor ortodontice. Deși, traumă din ocluzie produce frecvent zone multiple de resorbție radiculara, dimensiunile lor reduse le fac greu decelabile radiografic. Capitolul 4 MOBILITATEA DENTARĂ NORMALĂ ȘI PATOLOGICA Mobilitatea dentară este
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
nivelul hipomoclionului. Deplasarea dintelui este mai mare deasupra și dedesubtul punctului de rotație, unde lățimea spațiului alveolo-dentar este mai mică. Rezultă că la forțele orizontale sunt solicitate numai o parte din fibrele ligamentare, ceea ce explică patogenitatea forțelor orizontale, la care parodonțiul nu este bine adaptat funcțional. b) mobilitatea verticală sau axiala -este mai puțin vizibilă la examenul clinic decât cea transversala. În inocluzia de repaus, dinții sunt ușor egresați datorită presiunii sangvine desmodontale, fibrele ligamentare fiind ușor ondulate. În ocluzie, dinții
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
contactelor ocluzale limitate din cursul somnului. Pe parcursul zilei mobilitatea este redusă datorită masticației și forțelor din cursul deglutiției care duc la intmzia dinților în alveolele proprii. Aceste variații pe parcursul unei zile sunt mai puțin marcate la pacienții cu parodonțiu sănătos decât la cei afectați de bmxism. Mobilitatea dentară este influențată de factorii generali și locali. Pe plan general, un rol important revine particularităților genetice, constituționale și metabolice, constând din rezistență sau receptivitatea la solicitările cu potențial patogen, precum și din
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
inflamație; de existență forțelor excesive; de absența funcției. Numeroși autori au considerat că aceste procese sunt distincte și independente în producerea parodontopatiilor. Unii au subliniat rolul etiologic al ocluziei traumatizante (Stillman [309], Orban [236]) alții sunt de părere că afectarea parodonțiului este opera inflamației (Haupl [145]; Listgarten [191]). Specialiștii consideră că forțele ocluzale în malformații produc o creștere a mobilității dentare, dar au caracter reversibil. Ei le definesc că „forțe ocluzale anormale generatoare de traume ocluzale". Ele produc o mobilitate crescută
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
consideră că traumă ocluzală nu poate cauza formarea pungilor dar poate influența procesul patologic de inițiere și evoluție produse de alți factori, în primul rând de inflamație. În cazul când traumă ocluzală se exercită pe fondul unei inflamații preexistențe a parodonțiului de înveliș ea îi modifică evoluția grăbind apariția pungilor parodontale. Dovezi experimentale au fost aduse de Wentz [342] și Ramfjord [268] care au demonstrat că traumă ocluzală produce numai modificări neinflamatorii. Creșterea mobilității dentare prin forțe ocluzale anormale sau provocate
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
atâta timp cât nu se supraadaugă agresiunea microbiană. În general se admit mai multe categorii de mobilități dentare: mobilitate dentară tranzitorie; mobilitate dentară reversibila; mobilitate dentară ireversibilă. MOBILITATEA DENTARĂ TRANZITORIE Adeseori mobilitatea dentară se poate augmenta tranzitoriu, având cauze din arealul fiziologicului. Parodonțiul bogat vascularizat își mărește adeseori volumul, antrenând o mobilizare mai accentuată a dinților în alveolele lor. Această augmentare poate avea loc după o dezocluzie prelungită (cea din timpul somnului) sau datontă hormonilor sexuali vasoactivi în cursul ciclurilor menstruale sau a
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și periapicală; dinți stâlpi în cursul elaborării unor restaurări protetice de amploare, gen proteze parțiale fixe totale; dinți supuși unor terapii ortodontice. În general toate mobilitățile dentare de tip odontogen sunt reversibile fără nici un fel de tratament. Reorganizarea naturală a parodonțiului superficial sau profund, cicatrizarea unor țesuturi face să dispară și mobilitatea. Orice forța care acționează asupra unei coroane dentare mobilizează întregul dinte în alveola. Această mișcare se numește mobilitate dentară fiziologica. Ea trebuie net diferențiată de mobilitatea patologica la baza
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ale organismului sau din sfera dentomaxilara. Menționam câteva astfel de situații: o mobilitatea fiziologica crescută din timpul sarcinii, datorită relaxinei luteinice; o mobilitatea fiziologica crescută din cursul erupției dentare datorită formării incomplete a rădăcinii o mobilitatea dentară din cursul afecțiunilor parodonțiului apical, datorită inflamației acute a țesuturilor perapicale; o mobilitatea crescută a dinților stâlpi de punte sau ancorați de croșete cu epuizare parodontala datorită suprasolicitărilor funcționale; Mobilitatea patologica poate fi determinată de: reducere a suportului parodontal procese de distrucție a parodonțiului
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
parodonțiului apical, datorită inflamației acute a țesuturilor perapicale; o mobilitatea crescută a dinților stâlpi de punte sau ancorați de croșete cu epuizare parodontala datorită suprasolicitărilor funcționale; Mobilitatea patologica poate fi determinată de: reducere a suportului parodontal procese de distrucție a parodonțiului profund prin extinderea inflamațiilor gingivale la suportul osos și ligamentar; modificări fizico-chimice locale datorită utilizării contraceptivelor orale, sau a altor terapii cu hormoni; procese patologice la nivelul osului alveolar (osteomielite, tumori, traumatisme etc.Ă ocluzie traumatica care generează procese de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
apariția mobilității dentare. Acest tip de mobilitate (provocată prin efectul de „du-te-vino" exercitat pe anumiți dinți) duce la o augmentare a spațiului periodontal care revine la. normal după corectarea sau îndepărtarea protezei. ba Mobilitate dentară de origine inflamatorie Toate inflamațiile parodonțiului superficial și/sau profund, pot determina mobilitate dentară. Acumulările de placă bacteriană, chiar și fără resorbții la nivelul suportului alveolar pot genera mobilitate dentară. Inflamațiile pulpare septice sau aseptice se pot propaga.în spațiul periodontal ducând la creșterea mobilității dintelui
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
înregistrare obiectivă, precisă, în condiții reproductibile a mobilității dentare s-au introdus în practică dispozitive de măsurare de tipul Mobilometrului (Dumitriu [92]) sau a Periotestului (Siemens [299]). poziția inițială. Se utilizează o scală de la 0 la 50. Periotest măsoară reacția parodonțiului la o forța de percuție definită aplicată sub control electronic. Dintele este percutat cu serii de 16 impulsuri (4 impulsuri/secundăă iar gradul de atenuare este înregistrat digital și acustic pe o scară gradata de la (-8Ă la (+50Ă. Grade de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
la (+50Ă. Grade de mobilitate (Periotestă: valori (-8Ă - (+9Ă = mobilitate fiziologica; valori (+ 10Ă - (+ 19Ă = mobilitate perceptibila; valori (+20Ă - (+29Ă = mobilitate vizibilă; valori (+30Ă - (+50Ă = mobilitate severă. Informațiile privind modificările structurale se obțin prin măsurarea caracteristicilor de elasticitate și vâscozitate ale parodonțiului. Dispozitivul calculează valori care sunt afișate pe display. Principiul: proprietățile vâsco-elastice ale dintelui sănătos permit decelerarea percuției în mai puțin de 1 milisecunda. În cazul dinților bolnavi parodontal timpul de decelare a percuției crește datorită afectării structurilor parodontale. Capitolul 5
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
sunt, prin ele însele, suficiente de a menține sănătatea parodontala, chiar dacă persistă forțele traumatice. Totuși, eliminarea traumei crește șansele de regenerare osoasă și de câștig de atașament. Crearea unor relații ocluzale care sunt mai favorabile pentru țesutul parodontal cresc toleranță parodonțiului la depunerile minore de placă. Terapia sistemică Poate fi folosită ca: adjuvant al măsurilor locale pentru scopuri specifice controlul complicațiilor sistemice ale infecțiilor acute, prevenirea efectelor bacteriemiilor post terapeutice, terapie nutriționala de susținere, controlul afecțiunilor sistemice care agravează boală. Terapia
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
cănd mobilitatea nu se reduce după echilibrarea ocluzală. Principii de imobilizare provizorie f Mecanice Principiul localizării verticale (Trevoux [325]) Aplicarea sistemului de imobilizare cât mai departe de axul de rotație al dinților. Pentru o transmitere judicioasa a forțelor ocluzale către parodonțiul de susținere, dispozitivul de imobilizare trebuie fixat cât mai departe de axul de rotație a dintelui (hipomoclionă, deci cât mai aproape de marginea incizală sau de suprafață ocluzală; Principiul dintelui terminal - necesitatea unei implantări foarte bune (Hirsch & Barrelle [142]); Principiul
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
necesitatea unei implantări foarte bune (Hirsch & Barrelle [142]); Principiul imobilizării în 2 planuri diferite (Ritter [276]); Principiul poligonului de contenție (Mealey [212]); Principiul extinderii maxime; - Biologice pierdere minimă de substanță să nu împiedice autocurățirea și igienă; să nu interfereze cu parodonțiul marginal să nu interfereze cu ocluzia. să suprime patologia punctului de contact. să permită o bună curățire artificială și autocurățire. Trebuie să fie ușor de aplicat și îndepărtat, să nu interfere cu măsurile de igienă orală. - Realizarea prin mijloace simple
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
dacă cauzele fundamentale ale acestei mobilități nu au fost diagnosticate în mod corespunzător. În unele cazuri, dinții mobili sunt reținuți deoarece pacienții refuză tratament multidisciplinar, tratament care ar putea curpinde extracții strategice. Mobilizarea dinților este un proces de adaptare a parodonțiului la forțele ocluzale, care nu trebuie considerate neapărat a fi patologice. În absență inflamației, dinții mobili cu țesuturi parodontale sănătoase pot fi păstrați. Apariția radiografica a spațiului ligamentului parodontal lărgit cuplat cu diagnosticul clinic al dinților cu mobilitate crescută poate
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]