98 matches
-
de evidențiere și studiu a plăcii bacteriene. 3. Bacterii implicate în producerea gingivitelor: izolarea și identificarea acestora. Testarea sensibilității la antibiotice. Teorii etiopatogenice în producerea diverselor forme clinice de parodontopatii. Rolul plăcii bacteriene subgingivale. Tehnici de recoltare a probelor din parodontopatii, examinare microscopică, tehnici de izolare și identificare. Testarea sensibilității la antibiotice și antiseptice a bacteriilor izolate din parodontopatii. 4. Rolul agenților bacterieni în producerea cariei și a infecțiilor endodontice. Caracteristici bacteriene, mecanisme etiopatogene. Periimplantite: etiologie bacteriană, tehnici de recoltare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
sensibilității la antibiotice. Teorii etiopatogenice în producerea diverselor forme clinice de parodontopatii. Rolul plăcii bacteriene subgingivale. Tehnici de recoltare a probelor din parodontopatii, examinare microscopică, tehnici de izolare și identificare. Testarea sensibilității la antibiotice și antiseptice a bacteriilor izolate din parodontopatii. 4. Rolul agenților bacterieni în producerea cariei și a infecțiilor endodontice. Caracteristici bacteriene, mecanisme etiopatogene. Periimplantite: etiologie bacteriană, tehnici de recoltare și testare a probelor din periimplantite. Afecțiuni orale determinate de alte microorganisme - virusuri, fungi și paraziți. Tehnici de studiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
profunde. 6. Considerații moderne privind clinica și tratamentul retracțiilor gingivale. Corelații între patologia endodontică și a parodonțiului marginal: - managementul leziunilor interradiculare cu punct de plecare endodontic; - regenerarea tisulară ghidată în cadrul patologiei endo-parodontale; - implicațiile iatrogeniilor endodontice asupra parodonțiului marginal. 7. Complicatiile parodontopatiilor marginale cronice. 8. Orientări, direcții și etape principale ale tratamentului parodontal. Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.2.3.2. Pregătire practică 4.3. Anul III 4.3.1. Stagiul de CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ: 2 luni 4.3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
reduce fluxul de salivă, rezultând gura uscată, ce poate determina ulcerații, infecții și carii dentare; inflamații gingivale (gingivită și parodontită). Deoarece boala parodontală este o infecție bacteriană, diabeticii cu boală necontrolată pot exprima afecțiuni gingivale mai frecvente și mai severe. Parodontopatia este mai frecventă la diabetici și duce la edentație totală la un număr important de bolnavi. Este un fapt bine cunoscut că diabeticii au un risc mai mare să dezvolte boală periodontală și că severitatea acesteia depinde de durata diabetului
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
papile păstrate. La nivelul mucoasei linguale, se mai pot întâlni plăci albe (leucoplazie) (fig. 4.9). Dinții au rezistența scazută și cad sau sunt mobili prematur, datorită periodontozei (fig.4.10a, b) care se instalează treptat, în cursul insuficienței cardiace. Parodontopatiile se datorează stazei circulatorii din insuficiența cardiacă. Se întâlnesc, de asemenea, și tulburări salivare: hiposialie, asialie, xerostomie și lizereu gingival de culoare cenusie. 7. Boala arterelor periferice Deși datele publicate sunt rare, boala periodontală, de asemenea, pare să crească riscul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
15). Candidoza bucală asimptomatică (75% la diabetici față de 35% la nediabetici) se întâlnește mai frecvent la pacienții tratați cu antibiotice. În afara candidozei, trebuie menționată și periodontita rapid progresivă (3), întâlnită la diabeticii vârstnici, cronic dezechilibrați și cu evoluție îndelungată (11). Parodontopatia și edentația pot apărea și la pacienții diabetici tineri (sub 50 de ani), în condițiile unui diabet de tip 1 cronic dezechilibrat și cu evoluție îndelungată (peste 20 de ani). Candida albicans vaginală (manifestată prin prurit vaginal, eritem în regiunea
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Luminiţa Scăiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/92239_a_92734]
-
pentru mandibulă de aproximativ 93%. Totodată, același Wennstrom este de părere că prezența mucoasei cheratinizate, deși este de dorit, nu este neapărat esențială pentru păstrarea etanșeizării perimucozale. Studii recente demonstrează faptul că principalul factor etiologic al pierderii dinților (în cazul parodontopatiilor marginale), dar și al implanturilor dentare (în cazul periimplantitelor), este placa microbiană dentară. Ca și în cazul parodontopatiilor marginale, semnele periimplantitelor sunt descrise astfel: -inflamație gingivală marcată, -pungi periimplantare adânci, cu atrofia și pierderea progresivă a osului alveolar (Lindquist çi
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
dorit, nu este neapărat esențială pentru păstrarea etanșeizării perimucozale. Studii recente demonstrează faptul că principalul factor etiologic al pierderii dinților (în cazul parodontopatiilor marginale), dar și al implanturilor dentare (în cazul periimplantitelor), este placa microbiană dentară. Ca și în cazul parodontopatiilor marginale, semnele periimplantitelor sunt descrise astfel: -inflamație gingivală marcată, -pungi periimplantare adânci, cu atrofia și pierderea progresivă a osului alveolar (Lindquist çi colab.). Smith și Zarb propun următoarele criterii, pentru succesul unui implant dentar osteo-integrat: 1.lipsa mobilității implantului la
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
pulmonare postinflamatorii (2000). A avut preocupări de cercetare în domeniul patologiei pulmonare, digestive, ginecologice și endocrine în care a folosit tehnici complexe de microscopie electronică și imunohistochimie. A abordat patologia stomatologică, unde a adus contribuții importante în studiul morfologic al parodontopatiilor cronice, în depistarea, diagnosticul și tratamentul cancerului cavității orale, în testarea experimentală a biocompatibilității unor materiale, în scopul introducerii lor în practică. A participat la cercetări experimentale în colaborare cu Facultatea de Farmacie, Institutul „I. Cantacuzino“ din București și Academia
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Praga, în 1968. Dând dovadă de altruism și spirit de colegialitate, prof. univ. dr. Florin Gheorghe Șerban a sprijinit dezinteresat pe toți colegii săi pentru elaborarea lucrărilor de doctorat cu investigații biochimice pentru explorarea cavității orale (tumori ale planșeului bucal, parodontopatie marginală cronică, lichidul crevicular etc.), reumatism, cataractă, diabet, alcoolism, boli cardiovasculare, explorarea spațiilor lichidiene etc. A fost veteran de război. În cele peste cinci decenii de activitate neîntreruptă s-a aplecat asupra tinerilor discipoli cu înțelegere, răbdare și migală, constituind
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
minerale și nămoluri terapeutice - ca și al obținerii de medicamente, preparate farmaceutice, realizând peste 60 de lucrări științifice și 10 brevete de invenție și inovații. Obținerea pastei de dinți medicinale PELL-NICOL a demonstrat efectele terapeutice în gingivite și profilactice în parodontopatii, precum și asigurarea unei igienizări și confort cavității bucale. În calitate de membru al Comisiei Balneologice a Consiliului Județean Iași (1973-1988) s-a implicat în descoperirea, aprecierea și valorificarea mai multor surse de ape minerale și nămoluri din Moldova. Rezultatele cercetărilor efectuate s-
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
obține un aspect dento-facial cât mai plăcut. Această preocupare de înfrumusețare a dinților nu este însă secondată și de grija pentru asigurarea sănătății lor, ceea ce face ca, la o vârstă destul de tânără, să se instaleze edentații cauzate de carii, traumatisme, parodontopatii, ce duc la perturbarea funcțiilor sistemului stomatognat. Încă de la începuturile stomatologiei, practicienii au încercat, prin restaurările lor dentare, să disimuleze artificialul prin imitarea cât mai corectă a naturalului. Ceramica a oferit aceste posibilități, ceea ce l-a determinat pe Jean Claude
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
secantă asupra mucoasei. La nivelul rugilor va fi situată în depresiunea dintre două rugi sau pe versantul ascendent al rugii palatine pentru a fi disimulată. Plăcuța dento-mucozală linguală se aplică în situația în care dinții restanți prezintă un grad de parodontopatie marginală cronică, iar versantul oral al crestei alveolare are înălțime redusă (fig. 4.50). Se sprijină pe un prag plasat supracingular, iar decoletarea, dacă este posibilă, se realizează în aceeași manieră ca la maxilar. Fața dento-alveolară nu se lustruiește, în timp ce
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
aproximativ jumătate de secol. Au fost propuse numeroase procedee și aparate, dar puține dintre ele au aplicabilitate practică din cauza dificultăților de aplicare și a prețului de cost. A aparut necesitatea aplicării unor sisteme moderne, ca urmare a frecventei mari a parodontopatiilor cu evoluție spre mobilitatea dentară. Capitolul 1 ETIOLOGIA AFECȚIUNILOR PARODONTALE Considerate în trecut că maladii “esențiale”, afecțiunile inflamatorii ale parodonțiului marginal și profund recunosc la ora actuala o etiologie microbiană specifică, cu factor primordial placă bacteriană, la care se adaugă
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
patologia parodontala inflamatorie, s-au făcut numeroase încercări de clasificare, una dintre acestea fiind cea a lui Pawlack[252], care împarte factorii etiologici ai bolii parodontale în factori locali (determinanți și favorizanți) și factori sistemici. Multitudinea factorilor etiologici determina includerea parodontopatiilor în grupă cu etiologie multifactoriala complexă. Factorii favorizanți determina acumularea plăcii bacteriene (factor determinant) și nu pot declanșa apariția bolii parodontale în lipsa plăcii bacteriene. Factorii funcționali (de exemplu: traumă ocluzală) prezintă o acțiune indirectă care accelerează evoluția bolii parodontale
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Monea și Bocskay [221] arată că acumularea de placă bacteriană determina apariția de leziuni parodontale care pot fi reproduse prin studii pe câini. Nisengard și Newman [231], Vandesteen și Williams [332] au urmărit mecanismele imunologice implicate în declanșarea și evoluția parodontopatiilor, în condițiile acumulării de placă bacteriană. Gazda controlează parțial bacteriile sulculare și colonizarea bacteriană a dintelui. Când se atinge pragul critic, fie în ceea ce privește masă bacteriană, fie virulenta crescută a bacteriilor fie în urmă diminuării rezistenței gazdei, inflamația gingivala minoră se
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Parodontita marginala cronică profundă: A. la copii: a) Prepubertară precoce b) Parodontita juvenila B. la adult: a) Parodontita marginala cronică profundă: -localizată: extinsă, -generalizată b) Parodontita marginala agresivă, rapid progresivă, c) Parodontita marginala profundă rebela la tratament, d) Parodontita distrofica: parodontopatia marginala cronică mixtă. III. Manifestări gingivo-parodontale și orale în SIDA IV. Manifestări ale traumei ocluzale/lipsa contactului ocluzal Clasificarea bolilor parodonțiului (Greenstein [133] și Lamster [179]): Gingivite 1. Gingivita asociată plăcii bacteriene: fără factori locali favorizanți cu factori locali favorizanți
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Herpetica acută și herpangina Aftoasa recidivanta Gingivita ulcero-necrotică Gingivite fără corelație cu placa bacteriană Descuamative Idiopatice Parodontite Parodontita marginala cronică superficială; Parodontita marginala cronică profundă; Prepubertară Juvenila A adultului. Parodontita ulcero-necrotică; Parodontita rapid progresivă; Parodontita cronică, refractara 47 Parodontita distrofica (parodontopatie de tip atrofic). Clasificarea afecțiunilor parodontale, după Rateitschak [271] cuprinde: gingivite, parodontite și recesiuni. Gingivite Cronică, indusă de placă (ușoară, moderată, severă), Acută (ulcero-necroticăă (ușoară, moderată, severă), Modulata hormonal: gingivita pubertară, gingivita de sarcină, gingivita de anticoncepționale, gingivita menstruala/intermenstruală
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și de os nu sunt frecvente dar pot apare după multiple episoade recurente Etiologie Bacteroides melaninogenicus, B.intermedius, Prevotella intermedia, Fusobacterium, Treponema și Selenomonas. Factori predispozanți: stresul psihosocial, imunosupresia, malnutriția, fumatul, gingivite preexistențe, traumatisme. AFECTĂRI ALE PARODONȚIULUI DE SUSȚINERE Majoritatea parodontopatiilor au natură inflamatorie. În bolile parodontale, agresiunea provine inițial din invazia produșilor microbieni în țesuturile gingivale. Corpul caută să neutralizeze sau să distrugă iritanții microbieni și să inițieze reparația tisulara și cicatrizarea. Țesuturile parodontale pot fi afectate inițial prin acumularea
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
parodontal, cementului și osul alveolar. Inflamația debutează la nivelul gingiei și invadează ulterior structurile de susținere mai profunde. Ea atinge în general un adult din patru, procentajul crescând progresiv odată cu vârsta. Bărbații sunt atinși mai frecvent decât femeile, negrii prezintă parodontopatii mai grave decât albii și parodontita este invers proporțională cu nivelul de educație și de trai. Ea se dezvoltă în general după vârsta de 35 - 40 ani, dar poate apare și mai devreme și afectează mai mult maxilarul și mai
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
parodontale și asupra mobilității dentare a cărei evoluție și prognostic le agravează. Factorii locali Mobilitatea patologica este dependentă de: inflamație; de existență forțelor excesive; de absența funcției. Numeroși autori au considerat că aceste procese sunt distincte și independente în producerea parodontopatiilor. Unii au subliniat rolul etiologic al ocluziei traumatizante (Stillman [309], Orban [236]) alții sunt de părere că afectarea parodonțiului este opera inflamației (Haupl [145]; Listgarten [191]). Specialiștii consideră că forțele ocluzale în malformații produc o creștere a mobilității dentare, dar
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
recesiunii gingivale, putem presupune că la persoanele cu depozite de tartru subgingival acesta a avut un rol favorizant în instalarea și porogresia pierderii de atașament parodontal prin recesiune gingivala. Un studiu (Albandar[14]) evaluează prevalența tartrului gingival și relația cu parodontopatiile apărute la tineri cu vârste cuprinse între 13 - 20 de ani (early - onset periodontitis). Dintr-un lot de 1285 de tineri au fost diagnosticați cu parodontopatite un procent de circa 8% (156 pacienți). Perioadă de studiu a durat 6 ani
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
9,00 - 14,00. l Gratuități pentru copiii cu diabet Recent, Asociația Civilă Medicală „Rovedent“ - Timișoara (strada Frasinului nr. 1 - parter) și-a extins activitatea, efectuând tratamente stomatologice complexe. Dintre acestea menționăm: proteze scheletate; lucrări protetice metalo-ceramice; diagnosticarea precoce a parodontopatiilor prin metode neinvazive; profilaxia cariei dentare (sigilarea fisurilor). În cadrul cabinetului „Rovedent“, copiii cu diabet zaharat beneficiază de tratament gratuit pentru afecțiunile stomatologice acute. Programul este de luni până vineri între orele 9 și 20; sâmbăta între orele 9,00-12,00
Agenda2004-8-04-general 6 () [Corola-journal/Journalistic/282091_a_283420]