703 matches
-
8.6. Absorbția medicamentelor Cel mai important eveniment la nivel intraluminal este reprezentat de disoluția fazei solide. Moleculele de medicament vor fi dizolvate într-o forma nanomerică sau vor fi asociate cu miceliile mixte. Transportul intestinal implică permeabilitate pasivă prin partiția în domenii lipidice la nivelul membranei marginii în perie. Mecanismele de transport activ sunt rar utilizate. Pentru medicamente cu greutate moleculară scăzută, absorbția paracelulară este importantă. Nu se cunosc mecanismele de transport implicate în transportul medicamentelor din enterocit în sângele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mari schimburile fiind, dimpotrivă, "limitate de difuzie". Nu trebuie uitat faptul că difuzia este un mecanism de transport la nivel molecular, bazat pe gradientul de concentrație, nefiind influențată de filtrare sau reabsorbție. Substanțele liposolubile trec ușor prin plasmalemă (coeficientul de partiție ulei/plasmă este un bun indicator pentru rata de difuzie). Acesta este și cazul gazelor respiratorii. Astfel, aportul de O2 la nivel celular nu este limitat de difuzie sau de numărul de capilare deschise. De altfel, în multe țesuturi conținutul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
8.6. Absorbția medicamentelor Cel mai important eveniment la nivel intraluminal este reprezentat de disoluția fazei solide. Moleculele de medicament vor fi dizolvate într-o forma nanomerică sau vor fi asociate cu miceliile mixte. Transportul intestinal implică permeabilitate pasivă prin partiția în domenii lipidice la nivelul membranei marginii în perie. Mecanismele de transport activ sunt rar utilizate. Pentru medicamente cu greutate moleculară scăzută, absorbția paracelulară este importantă. Nu se cunosc mecanismele de transport implicate în transportul medicamentelor din enterocit în sângele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mari schimburile fiind, dimpotrivă, "limitate de difuzie". Nu trebuie uitat faptul că difuzia este un mecanism de transport la nivel molecular, bazat pe gradientul de concentrație, nefiind influențată de filtrare sau reabsorbție. Substanțele liposolubile trec ușor prin plasmalemă (coeficientul de partiție ulei/plasmă este un bun indicator pentru rata de difuzie). Acesta este și cazul gazelor respiratorii. Astfel, aportul de O2 la nivel celular nu este limitat de difuzie sau de numărul de capilare deschise. De altfel, în multe țesuturi conținutul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
care reprezintă masa fundamentală a cloroplastului, denumita și matrix. In stroma se realizează reacțiile de producere a compușilor primari ai fotosintezei. 2.Grana alcatuită din discuri mici, verzi care conțin marea majoritate a pigmenților fotosintetici. Microscopul electronic a arătat că partiția grana este compusă din mici lamele de natură membranară care inchid un spațiu apos și care se numesc tilacoizi. Fiecare grana este alcatuită din 8-20 discuri lipoproteice, circulare și disp se sub forma banilor într-un fișic (dispoziția este asemănătoare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
obs granelor crește celulele adulte ( ulelor roșii în urma fenomenului de agregabilitate eritrocitară și ervat în cazul hematiilor umane și la unele animale). Mărimea odată cu vârsta celulelor, fiind mici la celulele tinere și mari) In regiunea grana două membrane adiacente formează partiții (perechi de membrane). Grosimea unei partiții este de 100-200A iar distanța între perechi este de 230A. In prezent s-a stabilit că ticaloizi singulari, nesuprapuși se observă și în stroma, diferiți de cei din grana. Toti tilacoizii din grana și
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
roșii în urma fenomenului de agregabilitate eritrocitară și ervat în cazul hematiilor umane și la unele animale). Mărimea odată cu vârsta celulelor, fiind mici la celulele tinere și mari) In regiunea grana două membrane adiacente formează partiții (perechi de membrane). Grosimea unei partiții este de 100-200A iar distanța între perechi este de 230A. In prezent s-a stabilit că ticaloizi singulari, nesuprapuși se observă și în stroma, diferiți de cei din grana. Toti tilacoizii din grana și stroma sunt interconectați încât lumenele lor
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
clorofilă fără Mg2+) o restul de molecule de clorofila a servesc drept pigmenți antena • molecule de carotenoizi (ei servesc de asemenea ca pigmenți antena). • 2 molecule de plastochinone Modelele realizate arată că complexele asociate LHC asociate fotosistemului II sunt în partițiile grana. Acestea au o sarcină netă de valoare mică și de aceea se pot agrega conducând la o interacțiune stransă între membrane pe când complexele PSI au o sarcină negativă și sunt respinse din regiunile stivuite datorită repulsiei coulombiene. Microscopia electronică
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
diametrul de 170A asociate cu PSII și a celor mici, de 110 A cu PSI. Lamelele stroma prezintă activitate PSI iar cele grana atât PSI cât și PSII. In prezent este stabilit că peste 85% din unitățile PSII sunt asociate partițiilor grana și mai puțin de 85% din unitățile PSI se găsesc în tilacoizii din stroma și grana terminali. Deși activitatea PSII este asociată cu grana, activitatea PSII nu este anihilată prin distrugerea partițiilor grana. Se consideră ca aranjarea grana are
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
peste 85% din unitățile PSII sunt asociate partițiilor grana și mai puțin de 85% din unitățile PSI se găsesc în tilacoizii din stroma și grana terminali. Deși activitatea PSII este asociată cu grana, activitatea PSII nu este anihilată prin distrugerea partițiilor grana. Se consideră ca aranjarea grana are drept rol creșterea randamentului cuantic al reacțiilor fotochimice și aceasta s-ar face prin reglarea transferului de energie de la PSII la PSI și al transferului între unitățile PSII. S-a propus chiar existenta
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
toate datele cantitative sunt dependente de prepararea standardelor și calibrările succesive ale coloanei folosind aceste standarde. Fără exactitate și calibrare precisă a datelor, nici o dată cromatografică nu poate fi considerată exactă. Sunt 5 categorii de procedee cromatografice: de adsorbție; de partiție; cu schimb de ioni; prin excluziune moleculară; de afinitate. Metodele de cromatografie pot fi de asemenea clasificate în două moduri: cromatografia plană și cromatografia pe coloană. Ele sunt bazate pe interacțiunea fizică, ceea ce înseamnă că faza staționară și faza mobilă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de adsorbție utilizează o fază staționară solidă și o fază mobilă care este un lichid sau un gaz. Solutul poate fi adsorbit la suprafața particulelor solide, unde echilibrul dintre starea adsorbită și soluție produce separarea moleculelor solutului. În cromatografia de partiție faza staționară este un film subțire pe suprafața unui suport solid. Solutul stabilește un echilibru între lichidul staționar și faza mobilă (lichidă sau gazoasă). În cromatografia de schimb ionic anionii sau cationii sunt legați covalent de o fază staționară solidă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
1. Structurile copulative corelative atât... cât și, nu numai... ci și19/dar și20,echivalente logico-semantic cu cele conectate prin și/, prezintă un grad sporit de complexitate operațională. 5.2.1.1. Atât... cât și operează, în domeniul elementelor conectate, o partiție care abolește uniformitatea impusă de și, având ca efect o divizare a predicației în două direcții distincte, reunite abia apoi datorită corelativului. În plan pragmasemantic, declanșează expectația ca elementele corelate să fie de naturi distincte, antrenând de regulă tratamente/comportamente
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
fie comună pentru a se realiza o etalonare internă satisfăcătoare. Etalonul intern este ales în funcție de procedeul aplicat. Dacă acesta din urmă este ales pentru a controla o etapă de extracție, nu este necesar ca etalonul să aibă același coeficient de partiție cu proba în sistemul de extracție dat. Nu este întotdeauna posibil să se găsească un etalon intern având un pKa cât mai apropiat de cel al compusului de determinat. În acest caz, este indicat să se aleagă un etalon a
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
de studenți dintre studenți d. două kilograme din mere - două kilograme de mere din mere Distincția terminologică lexical vs sintactic de la Nedelcu (2009) reflectă faptul că termeni ca parte, jumătate, sfert etc. conțin în matricea lor semantică semul +partitiv sau +partiție (deci ei au un sens partitiv, exprimă lexical partiția), pe când termeni ca doi, fiecare, mulțime, câțiva, kilogram etc. nu au un astfel de sem, iar partiția în sintagmele formate cu acești termeni este exprimată prin adăugarea celui de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
două kilograme de mere din mere Distincția terminologică lexical vs sintactic de la Nedelcu (2009) reflectă faptul că termeni ca parte, jumătate, sfert etc. conțin în matricea lor semantică semul +partitiv sau +partiție (deci ei au un sens partitiv, exprimă lexical partiția), pe când termeni ca doi, fiecare, mulțime, câțiva, kilogram etc. nu au un astfel de sem, iar partiția în sintagmele formate cu acești termeni este exprimată prin adăugarea celui de-al doilea GD, precedat de din(tre). Prin urmare, în sintagmele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
termeni ca parte, jumătate, sfert etc. conțin în matricea lor semantică semul +partitiv sau +partiție (deci ei au un sens partitiv, exprimă lexical partiția), pe când termeni ca doi, fiecare, mulțime, câțiva, kilogram etc. nu au un astfel de sem, iar partiția în sintagmele formate cu acești termeni este exprimată prin adăugarea celui de-al doilea GD, precedat de din(tre). Prin urmare, în sintagmele doi dintre copii, câțiva dintre copii, relația partitivă se exprimă la nivel sintactic, în concepția autoarei. Conform
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ei, majoritatea lor, restul copiilor etc. Sintagmele de tipul doi dintre copii, câțiva dintre ei, un sfert din prăjitură, o mulțime dintre studenți, un kilogram din brânza de la bunica etc. conțin două grupuri referențiale, nefiind propriu-zis sintagme partitive. Ele exprimă partiția la nivel lexical, dar nu sunt sintagme partitive în sens sintactic. Nominalul o parte oscilează între valoarea de cuantificator partitiv și cea de termen plin referențial, ceea ce se reflectă în acord. Atunci când este un cuantificator partitiv, acordul se face cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
poate avea modificatori. Asemănările cu sintagmele partitive sunt destul de superficiale: în ambele sintagme, N1 este un termen cu sens cantitativ, N2 are un sens lexical plin, iar cele două nominale sunt conectate prin prepoziție. Aparent, sintagma pseudopartitivă exprimă tot o partiție, ca și sintagma partitivă: (88) a. un kilogram de mere - b. un kilogram din mere De fapt, nominalul cuantificator din sintagma pseudopartitivă (N1) nu exprimă partiția unui set (spre deosebire de (88)b), ci cantitatea sau măsura. N2 nu denotă un set
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
iar cele două nominale sunt conectate prin prepoziție. Aparent, sintagma pseudopartitivă exprimă tot o partiție, ca și sintagma partitivă: (88) a. un kilogram de mere - b. un kilogram din mere De fapt, nominalul cuantificator din sintagma pseudopartitivă (N1) nu exprimă partiția unui set (spre deosebire de (88)b), ci cantitatea sau măsura. N2 nu denotă un set delimitat, ci exprimă o proprietate. În construcțiile partitive, N2 este determinat, iar în cele pseudopartitive, nedeterminat. Acest lucru nu este foarte "vizibil" în limba română, din cauză că
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mai sus, această categorie este foarte diversă semantic. Ea cuprinde și substantive care se folosesc cu nume abstracte în poziția N2 (gelozie, voință, milă, sinceritate), substantive care se folosesc cu nume N2 concrete (usturoi, mobilă, sare, lapte), substantive care denotă partiția (felie de șuncă) sau conținutul (cutie de lapte), substantive care creează o unitate de măsură pentru substantive masive sau abstracte, ce nu denotă entități delimitate (articol de îmbrăcăminte, gest de omenie, gură de aer, fir de nisip, praf de sare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
grup de studenți, o mulțime de probleme, o turmă de manifestanți. (b) substantive partitive: o felie de pâine, un sfert de pachet de unt, o bucată de pâine, o gură de vin. Substantivele bucată și gură sunt partitive pentru că implică partiția unei unități deja existente ("o bucată de pâine dintr-o pâine", "o gură de vin dintr-un pahar sau dintr-o sticlă de vin"). Substantivul partitiv manifestă anumite restricții selecționale: gură se combină cu substantive masive care denumesc lichide, felie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
subtip sau altul poate fi discutabilă: o ceașcă de lapte poate denumi conținutul, dar și măsura (într-o rețetă), o căpiță de fân poate denumi forma, dar și măsura (în tranzacții comerciale), frunză și rază pot exprima forma, dar și partiția etc. Substantivele generice (fel, gen, tip etc.) nu sunt cantitative, le vom discuta separat. Conform lui Tănase-Dogaru (2007), substantivele din poziția N1 în limbi ca româna, engleza, olandeza, greaca etc. (limbi în care există plural morfologic), au un rol asemănător
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
lumii?. 19 3. Tipuri de ergativitate................................................................................... 20 3.1. Ergativitatea morfologică (intrapropozițională).................................... 20 3.1.1. Posibilități de marcare a relațiilor sintactice intrapropoziționale............................................................................... 21 3.1.2. Alte aspecte care influențează încadrarea tipologică a unei limbi.......................................................................................... 21 3.1.3. Partiția morfologică ergativ−acuzativ. Factorii care influențează alegerea sistemului............................................................................... 23 3.2. Ergativitatea sintactică (interpropozițională)........................................ 27 3.2.1. Limbi cu pivot S/ A...................................................................... 27 3.2.2. Limbi cu pivot S/O...................................................................... 28 3.2.3. Limbi cu pivot mixt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inacuzativă" a limbilor ergative............................................. 59 2.2. Teoria transparenței proiecției verbale.................................................. 60 2.3. Ipoteza ergativității................................................................................ 63 2.4. Parametrul Cazului obligatoriu.............................................................. 63 2.5. Alte abordări generative ale distincției tipologice ergativ/acuzativ....... 65 2.6. O explicație sintactică a partiției morfologice....................................... 67 2.7. Există verbe inacuzative în limbile ergative?........................................ 68 3. Probleme pentru teoria Cazului....................................................................... 68 3.1. Probleme și soluții terminologice.......................................................... 68 3.2. Corespondențe între denumirile cazurilor.............................................. 69 3.2.1. Abs. = Ac., Erg. = Nom............................................................... 69 3
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]