356 matches
-
intelligent 5. Modele multiagent utilizate în cloud computing Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării Teme de cercetare postdoctorală 1. Ontologia socială în perspectiva lui John Searle 2. Specificul conceptelor din științele sociale 3. Forme aplicate de logică partitivă 4. Filosofia lui Gerardus de Cenad 5. Istoriografie filosofică românească Facultatea de Sociologie și Psihologie Teme de cercetare postdoctorală 1. Strategii de gestionare a ofertelor educative de tip francofon în contextul globalizării 2. Particularitățile managementului cunoașterii în țările în curs
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]
-
Patronatului și au adus aporturi la dezvoltarea activității economice în România a) sunt declarați "Membri onorifici" (Statutul Patronatului producătorilor de tâmplărie și termoizolanță, www.pptt.ro) Categorizatorii într-un mod/într-un chip, în cazul cărora este posibilă o citire partitivă ("dintre modurile posibile, într-un mod anume"), tind să exprime mai degrabă un circumstanțial de mod propriu-zis (care operează o "categorizare" calificativă 33, "indicând o caracteristică a procesului", GALR II: 523) decât unul de modalitate (care indică, global, "o evaluare
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
radioasă, o blândețe de înger... nu denumesc un anumit gen de frumusețe sau de blândețe, ci blândețea și frumusețea tipice, prin excelență. De regulă, folosite împreună cu termeni denși, grupurile nominale formate cu determinantul un se disting de cele cu articol partitiv la fel ca non-clasificantul de clasificant: partitivul indică o cantitate nedeterminată dintr-o substanță divizibilă, care are o proprietate clasificantă: apă proaspătă se interpretează ca "o anumită cantitate de apă care este proaspătă, nu călduță, rece...". În schimb, o apă
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un anumit gen de frumusețe sau de blândețe, ci blândețea și frumusețea tipice, prin excelență. De regulă, folosite împreună cu termeni denși, grupurile nominale formate cu determinantul un se disting de cele cu articol partitiv la fel ca non-clasificantul de clasificant: partitivul indică o cantitate nedeterminată dintr-o substanță divizibilă, care are o proprietate clasificantă: apă proaspătă se interpretează ca "o anumită cantitate de apă care este proaspătă, nu călduță, rece...". În schimb, o apă proaspătă are valoare fără să indice o
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
proaspătă are valoare fără să indice o cantitate și fără să atribuie o proprietate clasificantă: apa este percepută ca atare, fără să fie comparată cu alte ape. Fără îndoială, folosirea adjectivelor net non-clasificante pare foarte dificilă atunci când apare un articolul partitiv. El observă o apă străvezie sună mai bine decât enunțul *El observă niște apă străvezie. Primul pare direct extras dintr-un text literar, al doilea este ciudat, chiar o parodie. Adjectivele de tipul străveziu (limpede, cristalin...) aparțin tocmai unui ansamblu
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
43 narator-martor, 230 narațiune (vs povestire), 83 noi, 59 non~coincidență, 186 non~persoană, 50 noua critică, 42 O-P obiectiv (adjectiv ~), 257 ocurență (enunț~), 56 om vs scriitor, 172 onomastică, 321 "povestire" (vs "discurs"), 103 paragraf, 297 parodie, 196 partitiv (articol ~), 267 pastișă, 196 perfect compus, 106 perfect simplu, 91 perfectiv, 104 persoană, 70 plan embraiat (vs non~embraiat), 113 plan secund vs prim-plan, 144 plural, 268 poetică, 43 polifonie, 167 povestire (vs narațiune), 104 prezent al narațiunii, 129
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
demonstrative de depărtare în ipostaza de centru de grup acceptă toate contextele de la 3.1. La acestea se mai adaugă tipare la care un demonstrativ de apropiere nu poate participa 19, precum: * Pronume + grup prepozițional al cărui centru este prepoziția partitivă dintre + pro- nume/substantiv + propoziție relativă: O geantă extrem de folositoare pentru aceia dintre voi care sunt fericiți posesori de laptopuri (www.shopmania.ro). 3.3. Pronumele demonstrativ de identitate manifestă valențe combinatorii mult mai restrânse. De asemenea, el nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
Pullum 2005, p. 99, construcțiile obținute prin fuzionarea capului cu modificatorul (în paranteze sunt GN în care a avut loc fuziunea, iar cu aldine sunt trecute capurile fuzionate): "1. Simple: Should I wear the red shirt or [the blue]? 2. Partitive: [The youngest of their children] was still at school. 3. Speciale: [The French] don't take these things too seriously (unde the French are o interpretare specială, însemnând "francezii, poporul francez în general")". Aceiași autori observă cu îndreptățire că "modificatorii
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
La blânda ta mustrare simt glasul cum îmi seacă.” (M. Eminescu, I, p. 91); • atribut: „S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta.” (M. Eminescu, I, p. 146). Valori semantice speciale Când este cerut de prepoziția dintre, acuzativul dezvoltă, uneori, sens ‘partitiv’: „Dintre păsări călătoare,/ Ce străbat pământurile/ Câte-o să le-nece oare/Valurile, vânturile?” (M. Eminescu, IV, p. 396) Genitivultc "Genitivul" Conținutul semantic fundamental al cazului genitiv își are originea în funcția sintactică de atribut: „Aleluia, astăzi ca niciodată/sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a plecat după al doilea (semnal).” etc. • atribut: „Am uitat culoarea celei dintâi.” În dezvoltarea relației de dependență, pronumele ordinal ocupă mai ales poziția de determinant, dar nu este incompatibil cu poziția de regent; este determinat mai ales de atribute partitive sau prin care se descrie dimensiunea spațială din perspectiva căreia se stabilește ordinea obiectelor substituite: „El este primul dintre exploratorii români ajunși până la Polul Nord.”, „Să vină al doilea din față.”, „Casa lui este a doua de pe stânga.” Pronumele ordinal se
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cel mai adesea bipolară, a acestei clase de pronume: • pronume exprimând diferențierea, pe fondul unui raport de opoziție sau de alternare: unul-altul, cineva-altcineva, ceva-altceva: „Se petrifică unul în sclav, altu-mpărat.” (M. Eminescu, I, p. 69); • pronume cu conținut separativ (sau partitiv) și pronume cu conținut generalizator sau totalizator: careva-fiecare, oricare, cineva-fiecine, oricine, ceva-fiece, orice, vreunul; • pronume de precizare: anumiți; • pronume exprimând și o nuanță concesivă: oricare, oricine, orice; • pronume marcate de trăsătura + uman și pronume cu trăsătura semantică - uman; fiecare, fiecine-fiece
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de predicat analitic: „Numesc sunt, frumos și bine ce nimic nu însemnează.” (Ibidem, p. 36) În interiorul relației de dependență ocupă de regulă poziția de determinant. Pe poziția de regent se situează uneori pronumele nimeni și niciunul în sintagme cu sens partitiv: „Nimeni dintre noi nu iese de aici!”, „N-a fost niciunul dintre noi.” Ca determinant, pronumele negativ realizează mai ales funcțiile de complement (direct etc.): „Cel ce în astă lume a dus numai durerea/ Nimic n-are dincolo...” (M. Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
voi de-aceia care nu cred tabla legii.” (M. Eminescu. I. 48) de din componența subiectului de-aceia nu este, de fapt, prepoziția care, marcând o relație de dependență, să ceară acuzativul, ci este un mijloc de exprimare a sensului „partitiv”. Subiectul impune numelui predicativ din structura predicatului analitic cazul nominativ, indiferent de poziția sa în interiorul categoriei gramaticale a cazului: „Ușor nu e nici cântecul. Zi și noapte - nimic nu-i ușor pe pământ: Căci roua e sudoarea privighetorilor ce s-
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
așa cum trebuiau ele cântate ca să ne placă nouă, tinerii de pe-atunci, după război.” (M. Eliade, Dionis, 486) Convergența planului semantic al ambilor termeni ai sintagmei atributive determină dezvoltarea altor perspective în desfășurarea procesului de identificare: • a raportului parte-întreg (atributul partitiv): „Nu credea, dar era desigur legat de unii dintre ei.” (M. Preda, Viața, 218) „Nimic din ale tale nu te mărginește / nici chiar frumusețea ta.” (L. Blaga, 277), „Simțise în seara aceea neliniștea sfârșitului de martie.” (E. Barbu, 80) Observații
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
credea, dar era desigur legat de unii dintre ei.” (M. Preda, Viața, 218) „Nimic din ale tale nu te mărginește / nici chiar frumusețea ta.” (L. Blaga, 277), „Simțise în seara aceea neliniștea sfârșitului de martie.” (E. Barbu, 80) Observații: Sensul partitiv îl concretizează, de fapt, regentul. Termenul-atribut este expresia întregului, motiv pentru care în interiorul relației de interdependență, predicatul cu el se acordă în gen și număr: „Nemâncați, o parte din camarazii mei s-au năpustit asupra farfuriilor.” (C.Petrescu, Procust, 371
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Grupurile prepoziționale 3.3. Propozițiile reduse 4. Acordul unor tipuri de verbe-predicat 4.1. Acordul verbelor la diateza reflexiv-pasivă 4.2. Acordul operatorilor modali 4.3. Acordul în enunțurile care descriu operații matematice Capitolul 4. ACORDUL SINTAGMELOR BINOMINALE 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de verbe-predicat 4.1. Acordul verbelor la diateza reflexiv-pasivă 4.2. Acordul operatorilor modali 4.3. Acordul în enunțurile care descriu operații matematice Capitolul 4. ACORDUL SINTAGMELOR BINOMINALE 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
diateza reflexiv-pasivă 4.2. Acordul operatorilor modali 4.3. Acordul în enunțurile care descriu operații matematice Capitolul 4. ACORDUL SINTAGMELOR BINOMINALE 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
operatorilor modali 4.3. Acordul în enunțurile care descriu operații matematice Capitolul 4. ACORDUL SINTAGMELOR BINOMINALE 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Capitolul 4. ACORDUL SINTAGMELOR BINOMINALE 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3. Elipsa nominalului cuantificat 1.4.4
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Introducere 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3. Elipsa nominalului cuantificat 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv 1.4.5. Dislocarea sintagmei partitive 2
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
partitive 1.3. Aspecte semantice privind sintagmele partitive 1.4. Acordul sintagmelor partitive 1.4.1. Nominalele cuantificatoare 1.4.1.1. Cuantificarea partitivă 1.4.1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3. Elipsa nominalului cuantificat 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv 1.4.5. Dislocarea sintagmei partitive 2. Sintagmele statistice 3. Sintagmele pseudopartitive 3.1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
1.2. Tipuri de cuantificatori cu valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3. Elipsa nominalului cuantificat 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv 1.4.5. Dislocarea sintagmei partitive 2. Sintagmele statistice 3. Sintagmele pseudopartitive 3.1. Introducere 3.2. Structura sintactică a sintagmelor pseudopartitive 3.3. Aspecte semantice privind sintagmele pseudopartitive 3.4. Acordul sintagmelor pseudopartitive 3.4.1. Tipul semantic de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
valoare partitivă 1.4.1.2.1. Cuantificatorii partitivi 1.4.1.2.2. Pronumele indefinite 1.4.2. Tipul de nominal cuantificat 1.4.3. Elipsa nominalului cuantificat 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv 1.4.5. Dislocarea sintagmei partitive 2. Sintagmele statistice 3. Sintagmele pseudopartitive 3.1. Introducere 3.2. Structura sintactică a sintagmelor pseudopartitive 3.3. Aspecte semantice privind sintagmele pseudopartitive 3.4. Acordul sintagmelor pseudopartitive 3.4.1. Tipul semantic de predicat 3.4.2. Determinanții lui
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagmelor pseudopartitive 3.3. Aspecte semantice privind sintagmele pseudopartitive 3.4. Acordul sintagmelor pseudopartitive 3.4.1. Tipul semantic de predicat 3.4.2. Determinanții lui N1 3.4.3. Tipul de substantiv cuantificator (N1) 3.4.3.1. Substantivele partitive 3.4.3.2. Substantivele de măsură 3.4.3.3. Substantivele cardinale 3.4.3.4. Substantivele cantitative generice 3.4.3.5. Substantivele care denumesc conținutul 3.4.3.6. Substantivele care denumesc forma 3.4.3.7
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]