KorAP: Find »[drukola/base=partitiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...15 >

359 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

este acceptat de unii vorbitori. Acest lucru este posibil deoarece cuantificatorul partitiv schimbă tipul de denotație a colectivului: acesta nu mai denotă un grup, ci o sumă (vezi cap. 4. Acordul sintagmelor binominale, pentru mai multe detalii referitoare la cuantificarea partitivă). Substantivul cu o denotație de tip grup are un caracter atomic, singular, iar substantivul cu o denotație de tip sumă are caracter cumulativ, plural. În mod obișnuit, un substantiv colectiv denotă un grup, deci o entitate atomică, de tip +singular

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
tip grup are un caracter atomic, singular, iar substantivul cu o denotație de tip sumă are caracter cumulativ, plural. În mod obișnuit, un substantiv colectiv denotă un grup, deci o entitate atomică, de tip +singular. Prin combinarea cu un cuantificator partitiv, denotația substantivului colectiv se schimbă într-una de tip sumă, +plural (denotația specifică substantivelor numărabile la plural). Schimbarea tipului de denotație (singular > plural) atrage posibilitatea de a declanșa acordul semantic, la plural (vezi Croitor și Dobrovie, 2011): (40) a. Cam

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
1965: 596; pentru celelalte exemple, vezi Carabulea, 1965: 596). În limba română modernă și contemporană, posibilitatea ca un substantiv colectiv plin referențial să impună acordul semantic, la plural, s-a limitat la situațiile când colectivul face parte dintr-o sintagmă partitivă. Reducerea acordului semantic poate fi pusă în legătură cu eforturile de normare a limbii române și de creare a unei variante literare, supradialectale. E posibil ca oscilația între acordul semantic și acordul formal al verbului-predicat cu subiectul realizat printr-un substantiv colectiv

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Câte vom / veți merge la teatru? i. Oricare am / ați putea face asta. j. Niciunul nu vom / veți rămâne aici. k. Niciunii nu am / ați plecat.55 În majoritatea acestor structuri putem presupune că avem a face cu o sintagmă partitivă în care termenul al doilea, partitiv, nu este lexicalizat (câțiva = câțiva dintre noi, unii = unii dintre noi). Acordul la persoana I sau a II-a plural ar fi un acord semantic (vezi și cap. 4. Acordul sintagmelor binominale): (83) a

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
i. Oricare am / ați putea face asta. j. Niciunul nu vom / veți rămâne aici. k. Niciunii nu am / ați plecat.55 În majoritatea acestor structuri putem presupune că avem a face cu o sintagmă partitivă în care termenul al doilea, partitiv, nu este lexicalizat (câțiva = câțiva dintre noi, unii = unii dintre noi). Acordul la persoana I sau a II-a plural ar fi un acord semantic (vezi și cap. 4. Acordul sintagmelor binominale): (83) a. Câțiva am ajuns mai devreme. = Câțiva

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
am ajuns mai devreme. = Unii dintre noi am ajuns mai devreme. c. Aceia care ați trecut prin așa ceva... = Aceia dintre voi care ați trecut prin așa ceva... În enunțurile cu tot și cel, este greu de presupus că avem o sintagmă partitivă de tip N1 din N2, deoarece aceste două pronume nu pot face parte din astfel de sintagme partitive: (84) a. Cei care ați trecut prin așa ceva... - *Cei dintre voi care ați trecut... b. Toți am trăit povestea asta. - *Toți dintre

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Aceia dintre voi care ați trecut prin așa ceva... În enunțurile cu tot și cel, este greu de presupus că avem o sintagmă partitivă de tip N1 din N2, deoarece aceste două pronume nu pot face parte din astfel de sintagme partitive: (84) a. Cei care ați trecut prin așa ceva... - *Cei dintre voi care ați trecut... b. Toți am trăit povestea asta. - *Toți dintre noi am trăit povestea asta. În aceste enunțuri, putem presupune că există un subiect pronominal (noi, voi) nelexicalizat

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
relative, interogative și negative: toți (toate), câțiva (câteva), unii (unele), fiecare, oricare, care, câți (câte), niciunul (niciuna), niciunii (niciunele). Uneori pronumele inclusiv este la singular, în timp ce verbul-predicat este la plural. Trebuie să presupunem că aceste pronume fac parte din sintagme partitive, în care termenul al doilea (cel care denotă setul de referenți) nu este lexicalizat: (86) a. Unul n-am / n-ați plecat mai devreme. (pronumele unul este pronunțat emfatic) - Unul dintre noi / voi n-am / n-ați plecat mai devreme

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
2 lei face / fac 14 lei. - asta face... O serie de situații de acord predicat - subiect au fost incluse în capitolele ulterioare. În capitolul 4 am discutat acordul unor sintagme cu unitate referențială formate din două nominale, de diverse tipuri: partitive, pseudopartitive, statistice, generice, calificative și superlative. În capitolul 5, am discutat acordul operatorului copulativ în propoziții în care subiectul și numele predicativ au trăsături conflictuale de număr, incluzând și structurile cu pseudoscindare. În capitolul 6, sunt tratate structurile coordonate din

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
referențială, având un singur referent. Primul nominal (N1) are o valoare cantitativă sau calificativă, iar al doilea (N2) are o valoare referențială, denumind entitatea cuantificată sau calificată de primul nominal. Sunt mai multe tipuri semantice și sintactice de sintagme binominale: partitive (o parte din copii), pseudopartitive (un pahar de lapte), generice (acest tip de cursuri), calificative (prostul de mine) și superlative (mândrețea hotelurilor). Destul de eterogene, aceste sintagme au în comun faptul că cele două nominale au un singur referent, N1 având

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
N2 este declanșat de faptul că acesta este substantivul mai plin referențial, iar acordul cu N1, de faptul că este interpretat drept centru al sintagmei, fiind într-o poziție superioară în ierarhia sintactică a grupului. Sintagmele binominale cantitative sunt cele partitive și pseudopartitive, eventual și cele generice, de tipul un gen de probleme (pe care unii lingviști le încadrează la pseudopartitive, cf. Tănase-Dogaru, 2007). Sintagmele binominale cu sens calificativ sunt cele superlative și cele calificative. În general, se discută doar despre

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
eventual și cele generice, de tipul un gen de probleme (pe care unii lingviști le încadrează la pseudopartitive, cf. Tănase-Dogaru, 2007). Sintagmele binominale cu sens calificativ sunt cele superlative și cele calificative. În general, se discută doar despre relația dintre partitive și pseudopartitive (Nedelcu, 2008); unii lingviști au urmărit însă și asemănările dintre sintagmele cantitative și cele calificative (Doetjes și Rooryck, 2003). 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere Există două tipuri distincte de sintagme partitive: (i) cele în care pe poziția

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
sens calificativ sunt cele superlative și cele calificative. În general, se discută doar despre relația dintre partitive și pseudopartitive (Nedelcu, 2008); unii lingviști au urmărit însă și asemănările dintre sintagmele cantitative și cele calificative (Doetjes și Rooryck, 2003). 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere Există două tipuri distincte de sintagme partitive: (i) cele în care pe poziția N1 se află un cuantificator partitiv, de tip majoritate, sfert, jumătate etc.: majoritatea copiilor, un sfert dintre ei, o jumătate din prăjitură; (ii) cele

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
se discută doar despre relația dintre partitive și pseudopartitive (Nedelcu, 2008); unii lingviști au urmărit însă și asemănările dintre sintagmele cantitative și cele calificative (Doetjes și Rooryck, 2003). 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere Există două tipuri distincte de sintagme partitive: (i) cele în care pe poziția N1 se află un cuantificator partitiv, de tip majoritate, sfert, jumătate etc.: majoritatea copiilor, un sfert dintre ei, o jumătate din prăjitură; (ii) cele în care pe poziția N1 se află un grup nominal

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
lingviști au urmărit însă și asemănările dintre sintagmele cantitative și cele calificative (Doetjes și Rooryck, 2003). 1. Sintagmele partitive 1.1. Introducere Există două tipuri distincte de sintagme partitive: (i) cele în care pe poziția N1 se află un cuantificator partitiv, de tip majoritate, sfert, jumătate etc.: majoritatea copiilor, un sfert dintre ei, o jumătate din prăjitură; (ii) cele în care pe poziția N1 se află un grup nominal, urmat de o sintagmă nominală construită cu prepoziția partitivă din sau dintre

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
află un cuantificator partitiv, de tip majoritate, sfert, jumătate etc.: majoritatea copiilor, un sfert dintre ei, o jumătate din prăjitură; (ii) cele în care pe poziția N1 se află un grup nominal, urmat de o sintagmă nominală construită cu prepoziția partitivă din sau dintre. Pe poziția lui N1 pot apărea substantivele care formează sintagme pseudopartitive (cantitative), de tipul kilogram, mulțime etc., sau alte nominale cantitative, cu sens cantitativ definit numeric (doi, patru, al treilea) sau indefinit numeric (unii, unul, niciunul, fiecare

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
substantivele care formează sintagme pseudopartitive (cantitative), de tipul kilogram, mulțime etc., sau alte nominale cantitative, cu sens cantitativ definit numeric (doi, patru, al treilea) sau indefinit numeric (unii, unul, niciunul, fiecare, vreunul, oricare, câțiva etc.): (i) N1 este un cuantificator partitiv (1) a. un sfert / o jumătate / 40% dintre copii b. majoritatea / restul copiilor (ii) N1 este o sintagmă pseudopartitivă eliptică; sintagmele partitive de la (2)a provin din sintagme de tip (2)c. În (2)b sunt listate sintagme pseudopartitive: (2

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
al treilea) sau indefinit numeric (unii, unul, niciunul, fiecare, vreunul, oricare, câțiva etc.): (i) N1 este un cuantificator partitiv (1) a. un sfert / o jumătate / 40% dintre copii b. majoritatea / restul copiilor (ii) N1 este o sintagmă pseudopartitivă eliptică; sintagmele partitive de la (2)a provin din sintagme de tip (2)c. În (2)b sunt listate sintagme pseudopartitive: (2) a. o mulțime din(tre) studenți, un kilogram din unt, o ceașcă din lapte - comp. cu: b. o mulțime de studenți, un

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
ceașcă de lapte din lapte. N1 este un nominal cantitativ, definit numeric sau indefinit numeric: (3) a. trei dintre studenți b. fiecare / oricare / vreunul / unii / niciunul / câțiva dintre studenți Doar primul tip de sintagme, cele de la (i), sunt propriu-zis sintagme partitive, cu un singur referent. Cel de-al doilea tip de sintagme conține două grupuri nominale, ambele referențiale, legate printr-o prepoziție partitivă. În poziția N2 a sintagmelor partitive pot fi substantive sau pronume personale, demonstrative sau nehotărâte: (4) a. o

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
oricare / vreunul / unii / niciunul / câțiva dintre studenți Doar primul tip de sintagme, cele de la (i), sunt propriu-zis sintagme partitive, cu un singur referent. Cel de-al doilea tip de sintagme conține două grupuri nominale, ambele referențiale, legate printr-o prepoziție partitivă. În poziția N2 a sintagmelor partitive pot fi substantive sau pronume personale, demonstrative sau nehotărâte: (4) a. o parte din noi / dintre aceștia / din fiecare b. o mulțime dintre noi / dintre aceia În GALR (II), sunt considerate sintagme partitive ambele

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
studenți Doar primul tip de sintagme, cele de la (i), sunt propriu-zis sintagme partitive, cu un singur referent. Cel de-al doilea tip de sintagme conține două grupuri nominale, ambele referențiale, legate printr-o prepoziție partitivă. În poziția N2 a sintagmelor partitive pot fi substantive sau pronume personale, demonstrative sau nehotărâte: (4) a. o parte din noi / dintre aceștia / din fiecare b. o mulțime dintre noi / dintre aceia În GALR (II), sunt considerate sintagme partitive ambele tipuri de sintagme descrise mai sus

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
prepoziție partitivă. În poziția N2 a sintagmelor partitive pot fi substantive sau pronume personale, demonstrative sau nehotărâte: (4) a. o parte din noi / dintre aceștia / din fiecare b. o mulțime dintre noi / dintre aceia În GALR (II), sunt considerate sintagme partitive ambele tipuri de sintagme descrise mai sus. Se arată că acordul corect al verbului-predicat este cu N1, deoarece acesta este centrul sintagmei partitive și, deci, ocupă poziția de subiect; N2 ar fi un subordonat (un atribut conform funcțiilor din gramatica

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
dintre aceștia / din fiecare b. o mulțime dintre noi / dintre aceia În GALR (II), sunt considerate sintagme partitive ambele tipuri de sintagme descrise mai sus. Se arată că acordul corect al verbului-predicat este cu N1, deoarece acesta este centrul sintagmei partitive și, deci, ocupă poziția de subiect; N2 ar fi un subordonat (un atribut conform funcțiilor din gramatica tradițională). Pentru acordul cu N2, care este tolerat în GALR, sunt propuse explicații semantice și sintactice: "acceptarea construcțiilor cu predicatul la plural - a

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
acordul cu N2 este analizat și ca un acord prin atracție (vezi GALR, II, 377; Nedelcu, 2009). Însă atracția nu poate explica nici frecvența ridicată cu care se întâlnește acordul cu N2, nici situațiile în care verbul-predicat este antepus sintagmei partitive subiect (deci mai aproape de predicat este N1, la singular). Frecvența acordului cu N2, indiferent de topică, arată că este vorba de un tip de acord sistematic, nu de greșeli de exprimare sau de fenomene de procesare a enunțului. 1.2

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
predicat este N1, la singular). Frecvența acordului cu N2, indiferent de topică, arată că este vorba de un tip de acord sistematic, nu de greșeli de exprimare sau de fenomene de procesare a enunțului. 1.2. Structura sintactică a sintagmelor partitive În GALR, acordul cu N1 sau cu N2 este explicat prin reorganizarea sintactică a grupului nominal. Astfel, dacă acordul se face cu N2, acesta este centrul grupului, iar dacă acordul se face cu N1, acesta este centrul grupului nominal partitiv

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]