351 matches
-
ATP-azei membranare, calciu și magneziu 17 dependentă, reducând astfel fluxul de calciu către fibra uterină, favorizând astfel apariția contracțiilor (RUNCEANU L. , COTEA, C., 2001). Tonusul uterin Este cea de-a doua forță care participă activ la desfășurarea travaliului din timpul parturiției la vacă, reprezentând presiunea minimă prezentă în intervalul dintre contracțiiile uterine. Între contracțiile uterine și tonusul uterin există o relație de sinergism în desfășurarea procesului parturiției. Contracțiile uterine determină deplasarea fetusului spre gâtul uterin, iar tonusul uterin îl menține în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Este cea de-a doua forță care participă activ la desfășurarea travaliului din timpul parturiției la vacă, reprezentând presiunea minimă prezentă în intervalul dintre contracțiiile uterine. Între contracțiile uterine și tonusul uterin există o relație de sinergism în desfășurarea procesului parturiției. Contracțiile uterine determină deplasarea fetusului spre gâtul uterin, iar tonusul uterin îl menține în poziția câștigată, asigurând astfel progresiunea acestuia spre și prin conductul pelvin. Valorile tonusului uterin în timpul parturiției cresc până la 70 mm Hg, față de perioada din timpul gestației
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
tonusul uterin există o relație de sinergism în desfășurarea procesului parturiției. Contracțiile uterine determină deplasarea fetusului spre gâtul uterin, iar tonusul uterin îl menține în poziția câștigată, asigurând astfel progresiunea acestuia spre și prin conductul pelvin. Valorile tonusului uterin în timpul parturiției cresc până la 70 mm Hg, față de perioada din timpul gestației când acestea erau foarte scăzute de până la 3040 mm Hg.(SEICIU FL. și col.1989), (fig. 4). deschiderea angajarea expulzarea expulzarea gâtului uterin fetusului fetusului placentei Contracția mușchilor abdominal (" presa
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
timpul gestației când acestea erau foarte scăzute de până la 3040 mm Hg.(SEICIU FL. și col.1989), (fig. 4). deschiderea angajarea expulzarea expulzarea gâtului uterin fetusului fetusului placentei Contracția mușchilor abdominal (" presa abdominală") Este a treia forță care participă la parturiție, fiind reprezentată de contracția mușchilor abdominali, diafragmei și mușchilor spinali. Această forță intervine în al doilea stadiu al parturiției, de expulzare a fătului. Compresiunea exercitată asupra uterului prin intermediul viscerelor atinge valori de 70 mmHg, reprezentând o forță complementară necesară fetusului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
deschiderea angajarea expulzarea expulzarea gâtului uterin fetusului fetusului placentei Contracția mușchilor abdominal (" presa abdominală") Este a treia forță care participă la parturiție, fiind reprezentată de contracția mușchilor abdominali, diafragmei și mușchilor spinali. Această forță intervine în al doilea stadiu al parturiției, de expulzare a fătului. Compresiunea exercitată asupra uterului prin intermediul viscerelor atinge valori de 70 mmHg, reprezentând o forță complementară necesară fetusului pentru a străbate conductul pelvin, (SEICIU FL., și col. 1989, RUNCEANU L. 1995). Contracțiile uterine, care determină distensia și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
prin intermediul viscerelor atinge valori de 70 mmHg, reprezentând o forță complementară necesară fetusului pentru a străbate conductul pelvin, (SEICIU FL., și col. 1989, RUNCEANU L. 1995). Contracțiile uterine, care determină distensia și dilatația cervixului, cât și contracțiile abdominale declanșează durerile parturiției, denumite și " durerile facerii ". 1.4. Mecanismul parturiției Diverse studii de specialitate (BOGDAN AL. și col. 1981, 1984, BOITOR I., 1985,KING G.J. 1993, RUNCEANU L. 1994, SAYED E. 1977, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991) indică existența a trei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o forță complementară necesară fetusului pentru a străbate conductul pelvin, (SEICIU FL., și col. 1989, RUNCEANU L. 1995). Contracțiile uterine, care determină distensia și dilatația cervixului, cât și contracțiile abdominale declanșează durerile parturiției, denumite și " durerile facerii ". 1.4. Mecanismul parturiției Diverse studii de specialitate (BOGDAN AL. și col. 1981, 1984, BOITOR I., 1985,KING G.J. 1993, RUNCEANU L. 1994, SAYED E. 1977, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991) indică existența a trei categorii de factori care sunt implicați în declanșarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Diverse studii de specialitate (BOGDAN AL. și col. 1981, 1984, BOITOR I., 1985,KING G.J. 1993, RUNCEANU L. 1994, SAYED E. 1977, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991) indică existența a trei categorii de factori care sunt implicați în declanșarea parturiției : a) factori maternali b) factori fetali c) factori placentari a)Factorii maternali implicați în declanșarea parturiției Începutul parturiției corespunde cu trecerea miometrului din starea de repaus în starea de activitate, urmată de deschiderea canalului cervical. Acești factori, care aparțin de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
RUNCEANU L. 1994, SAYED E. 1977, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991) indică existența a trei categorii de factori care sunt implicați în declanșarea parturiției : a) factori maternali b) factori fetali c) factori placentari a)Factorii maternali implicați în declanșarea parturiției Începutul parturiției corespunde cu trecerea miometrului din starea de repaus în starea de activitate, urmată de deschiderea canalului cervical. Acești factori, care aparțin de parturientă sunt reprezentați de următoarele tipuri de modificări: modificări morfofiziologice ale tractusului genital, care constau în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1994, SAYED E. 1977, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991) indică existența a trei categorii de factori care sunt implicați în declanșarea parturiției : a) factori maternali b) factori fetali c) factori placentari a)Factorii maternali implicați în declanșarea parturiției Începutul parturiției corespunde cu trecerea miometrului din starea de repaus în starea de activitate, urmată de deschiderea canalului cervical. Acești factori, care aparțin de parturientă sunt reprezentați de următoarele tipuri de modificări: modificări morfofiziologice ale tractusului genital, care constau în maturarea structurilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
rezistenței celei mai mici ; modificări în hemodinamica uterină și placentară ; modificări imunologice, care constau în scăderea pragului sensibilității imunologice prin diminuarea toleranței imune; modificări hormonale materne, ( LIGGINS G.L., 1973, BOITOR I., 1979 ; PORTER D.G., 1994, RUNCEANU L., COTEA C., 2001). Parturiția este dirijată de mecanisme: neuroendocrine, metabolice, fizice , imunologice. Mecanismele neuroendocrine sunt reprezentate de hormonii care participă activ la declanșarea parturiției: progesteron, estrogenii, prostaglandina F2α , ocitocina și relaxina, (fig. 5). Progesteronul este secretat de placentă (în a doua parte a gestației
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
diminuarea toleranței imune; modificări hormonale materne, ( LIGGINS G.L., 1973, BOITOR I., 1979 ; PORTER D.G., 1994, RUNCEANU L., COTEA C., 2001). Parturiția este dirijată de mecanisme: neuroendocrine, metabolice, fizice , imunologice. Mecanismele neuroendocrine sunt reprezentate de hormonii care participă activ la declanșarea parturiției: progesteron, estrogenii, prostaglandina F2α , ocitocina și relaxina, (fig. 5). Progesteronul este secretat de placentă (în a doua parte a gestației) și de cortexul suprarenalei. S-a constatat că la vaca gestantă în ultimele 10 zile antepartum, concentrația de progesteron plasmatic
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și de cortexul suprarenalei. S-a constatat că la vaca gestantă în ultimele 10 zile antepartum, concentrația de progesteron plasmatic scade în mod continuu. Această scădere a valorilor progesteronului plasmatic devine accentuată cu 1-2 zile antepartum, fiind bruscă în momentul parturiției, favorizată de acțiunea sinergică a estrogenilor, ocitocinei și a altor hormoni. Acțiunea progesteronului asupra ocitocinei are loc prin schimbarea echilibului Ca++ / Mg ++ . S-a constatat că o scădere a Mg ++ în timpul contracțiilor uterine și o creștere a legăturii Ca ++ de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
creștere a legăturii Ca ++ de proteinele celulare măresc acțiunea ocitocinei, ( BOITOR I.,1979, RUCKEBUSH, DUNLAP, PANEUF, 1991). Estrogenii (estrona și sulfat estrona), secretați de placenta maternă, înregistrează creșteri ale valorilor cu 4 -2 zile antepartum și o scădere bruscă după parturiție. La vacile cu gestație prelungită estrogenii înregistrează valori mai scăzute, comparativ cu cele care au o durată normală a gestației. Acțiunea estrogenilor este dirijată asupra părților moi de la nivelul căilor genitale și asupra glandei mamare prin următoarele efecte: schimbarea concentrației
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
unui metabolism de tip anabolic (creșterea proteinelor contractile în celula musculară și a combinațiilor fosfo energetice), care determină trecerea celulei musculare de la faza de repaus la cea de contracție. Astfel, musculatura uterină va fi pregătită pentru activitatea contractilă din timpul parturiției (va deveni sensibilă la acțiunea ocitocinei). Prostaglandina F2α (PGF2α) este secretată de placenta maternă, ca hormon important implicat în mecanismul declanșator al parturiției la vacă. Formarea prostaglandinelor PGF2α și PGE2 la nivelul uterului este favorizată de guanil-mono-fosfatul ciclic, indus de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de repaus la cea de contracție. Astfel, musculatura uterină va fi pregătită pentru activitatea contractilă din timpul parturiției (va deveni sensibilă la acțiunea ocitocinei). Prostaglandina F2α (PGF2α) este secretată de placenta maternă, ca hormon important implicat în mecanismul declanșator al parturiției la vacă. Formarea prostaglandinelor PGF2α și PGE2 la nivelul uterului este favorizată de guanil-mono-fosfatul ciclic, indus de estrogeni și ocitocină (PĂUȘESCU E. și col.1981). Cu puțin timp înaintea travaliului uterin, acidul arahidonic (precursorul PG) stocat în membranele fetale sub
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
progesteronei în plasmă antepartum este însoțită de o creștere ușoară în nivelul de 13,14-dihidro 15ketoprostaglandina F2 α, metabolitul prostaglandinei (PGFM), (RUCKEBUSH, DUNLAP, PANEUF, 1991). Ocitocina, secretată în nucleii hipotalamici și stocată în neurohipofiză este influențată de scăderea progesteronului înainte de parturiție. Schimbarea raportului progesteron/ estrogeni (prin scăderea progesteronului) are drept rezultat estrogenizarea uterului, cu modificări morfofiziologice caracteristice, care îl sensibilizează la excitațiile mecanice, declanșând eliberarea ocitocinei și începerea procesului de parturiție. Dilatarea cervixului stimulează în continuare secreția de ocitocină (reflexul Ferguson
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și stocată în neurohipofiză este influențată de scăderea progesteronului înainte de parturiție. Schimbarea raportului progesteron/ estrogeni (prin scăderea progesteronului) are drept rezultat estrogenizarea uterului, cu modificări morfofiziologice caracteristice, care îl sensibilizează la excitațiile mecanice, declanșând eliberarea ocitocinei și începerea procesului de parturiție. Dilatarea cervixului stimulează în continuare secreția de ocitocină (reflexul Ferguson), (BOITOR I., 1979, DICKIL M.B. și col .1994, LIGGINS G.C. 1973, RUNCEANU L. 1994). S-a constatat că PGF2 α poate funcționa ca un potențiator al creșterii sensibilității miometriale la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Ferguson), (BOITOR I., 1979, DICKIL M.B. și col .1994, LIGGINS G.C. 1973, RUNCEANU L. 1994). S-a constatat că PGF2 α poate funcționa ca un potențiator al creșterii sensibilității miometriale la ocitocină, ea fiind necesară în timpul stadiului de început a parturiției, pentru dilatarea canalului cervical împreună cu relaxina (ZEROBIN K. și col., 1984). Urmărind mecanismul natural al parturiției se pot lua în considerație mai multe corelații: secreția de ocitocină stimulată de distensia vaginală duce la creșterea nivelului de PGF2 α . secreția de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a constatat că PGF2 α poate funcționa ca un potențiator al creșterii sensibilității miometriale la ocitocină, ea fiind necesară în timpul stadiului de început a parturiției, pentru dilatarea canalului cervical împreună cu relaxina (ZEROBIN K. și col., 1984). Urmărind mecanismul natural al parturiției se pot lua în considerație mai multe corelații: secreția de ocitocină stimulată de distensia vaginală duce la creșterea nivelului de PGF2 α . secreția de PGF2 α influențează eliberarea de ocitocină (direct sau mediat de alte modificări încă neconsemnate), (LIGGINS G.C.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
G. și col.1993). Relaxina este un hormon polipeptidic produs în timpul gestației de ovar (corpul luteal), uter și placenta maternă, care induce relaxarea ligamentului interpubian, relaxarea articulațiilor bazinului și dilatarea cervixului, contribuind la formarea canalului natal și deschiderea cervixului în timpul parturiției (BOITOR I. 1979, FIRST N.L. și col. 1984, RUNCEANU L. 1994). Prolactina, un hormon luteotrop secretat de adenohipofiză este implicată în procesul de lactogeneză, astfel că înainte de parturiție, cu câteva zile, înregistrează creșteri progresive ale concentației serice. Reglarea neurală a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și dilatarea cervixului, contribuind la formarea canalului natal și deschiderea cervixului în timpul parturiției (BOITOR I. 1979, FIRST N.L. și col. 1984, RUNCEANU L. 1994). Prolactina, un hormon luteotrop secretat de adenohipofiză este implicată în procesul de lactogeneză, astfel că înainte de parturiție, cu câteva zile, înregistrează creșteri progresive ale concentației serice. Reglarea neurală a secrețiilor endocrine din timpul parturiției are loc pe baza stimulilor locali proveniți de la nivelul uterului și cervixului, care ajung la nivelul măduvei spinării, iar de aici la nivelul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
N.L. și col. 1984, RUNCEANU L. 1994). Prolactina, un hormon luteotrop secretat de adenohipofiză este implicată în procesul de lactogeneză, astfel că înainte de parturiție, cu câteva zile, înregistrează creșteri progresive ale concentației serice. Reglarea neurală a secrețiilor endocrine din timpul parturiției are loc pe baza stimulilor locali proveniți de la nivelul uterului și cervixului, care ajung la nivelul măduvei spinării, iar de aici la nivelul hipotalamusului și a scoarței cerebrale ( BOGDAN AL. și col. 1981, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991). S-
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
baza stimulilor locali proveniți de la nivelul uterului și cervixului, care ajung la nivelul măduvei spinării, iar de aici la nivelul hipotalamusului și a scoarței cerebrale ( BOGDAN AL. și col. 1981, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991). S-a constatat că, parturiția poate fi realizată în mod reflex, în conditii normale la animale, care au suferit secționarea măduvei spinării la limita toraco-lombară, întrerupându-se legătura cu centrii nervoși. Diferite investigații au indicat că parturiția poate avea loc și la animale narcotizate (PINTEA
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
H. și col. 1991). S-a constatat că, parturiția poate fi realizată în mod reflex, în conditii normale la animale, care au suferit secționarea măduvei spinării la limita toraco-lombară, întrerupându-se legătura cu centrii nervoși. Diferite investigații au indicat că parturiția poate avea loc și la animale narcotizate (PINTEA, V., MANTA, D.A., COTRUȚ, M., 1982). Constatarea faptului că, animalele domestice nasc în general noaptea, datorită stării de inhibiție a centrilor nervoși superiori și diminuării excitațiilor externe a fost confirmată de mai
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]