67,417 matches
-
forme ce dă vacarmului spoială O minge spartă între umbre endemic inimii defecte Ce să ascundă după slove o minte plină de-mpăcare Borcan cu miere noduroasă topită-n tocuri de subrete Viori cu forma de feline în voci cu pasuri pe-ndelete Ce să mai scrie-n poezie un matelot cu capu-n soare Referință Bibliografică: Ce să mai scrie-n poezie / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2302, Anul VII, 20 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
CE SĂ MAI SCRIE-N POEZIE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1492696659.html [Corola-blog/BlogPost/375730_a_377059]
-
a participa la concursul de admitere în trupa moldovenească în componența Teatrului Dramatic Rus-Moldovenesc din Bălți, înființat în 1947 și lansat la 7 noiembrie prin spectacolul sub castanii din Praga de Constantin Simonov. Or, înființarea unei trupe moldovenești constituia un pas important în reînvierea spiritualității naționale în acest spațiu bălțean, dar și pentru întreaga republică. Scria Antuan de S.-Exupery, că un zeu, odată creat, se dăruiește tuturor, fără a descrește prin aceasta. Lidia Noroc- Pînzaru se naște în 1942, la
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
foarte repede și l-a mers în iureș. Tatăl artistei, Alexandru Mihai a înscris-o într-o zi la un concurs muzical organizat de către Titus Munteanu, la București, în competiție cu patru sute cincizeci de copii. Andra a strălucit. Acesta e pasul. De aici înainte începe o biografie vastă! Fiind intrată în atenția lui Titus Munteanu, a intrat în Continentul cântecului autentic, explorat de adoratorii muzicii ușoare românești, care în scurt timp au cunoscut-o și iubit-o pe Andra. Astăzi, artista
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412488023.html [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
Acasa > Stihuri > Semne > REVENIRE A CUVÂNTULUI DINTÂI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului te iubesc și tac. tac și te iubesc așa cum o răspântie îți înghite pașii într-un bol închipuit plin de cântece în el poveștile horesc iar tu alegi calea de departe privesc băiețelul în pantaloni scurți cu traista de verbe zdrențuită împărțind globuri pline de joc în fiecare Naștere Înviere Moarte revenire regăsire a
REVENIRE A CUVÂNTULUI DINTÂI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1412160678.html [Corola-blog/BlogPost/353070_a_354399]
-
Sale Patriarhul Teoctist (12 octombrie 2002) Cu bucuria profundă de a ne regăsi împreună în cetatea Romei, aproape de mormântul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, ne dăm sărutarea păcii, sub privirea Celui care veghează asupra Bisericii Sale și care ne călăuzește pașii; și medităm încă o dată la aceste cuvinte pe care Sfântul Evanghelist Ioan ni le-a transmis și care constituie rugăciunea emoționantă a lui Iisus Hristos, înaintea Patimilor Sale. 1. Această întâlnire a noastră este continuarea imbrățișării pe care noi am
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
-l consideram prietenul meu. El primea darul și eu rămâneam în urmă. Închideam ochii, înțelegeam că cine oferă, nu mai are și căutam să găsesc o ieșire din valurile în care m-am aruncat, dar când mă aflam la un pas de țărm ajutam pe altcineva fără a cere nimic în schimb și mă afundam din nou în valuri. Eram omul care se încredea în om. Of, ploaia aceea mi-a arătat cât de mult am greșit. Eram în acest cămin
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
prieten și-a urmărit interesul. A așteptat asemenea vulturelui, un scâncet ca apoi să mă sfâșie. Mereu mai lăsau câte o bucată care să se regenereze și ei să poată iarăși sfâșia rodul. Se ridică de pe bancă și face câțiva pași.) Cântecul apei era așa de viu. Mi-am văzut în el întreaga-mi viață, iar viața mi-a fost sfâșiată de vulturi. Trebuie să o iau de la capăt, dar nu mai am putere. Cântecul ploii părea prohodul a tot ceea ce
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
Ce desfătare! Pe panoul din fața ferestrelor am descoperit minunatul tablou Baigneuse al lui Cezanne, pictorul refuzat de atâta timp de academiști și considerat ca ratat în lumea artelor oficiale, inclusiv de Emil Zola. Cu o figură asimetrică și stranie, cu pași de temnicer,m-a întâmpinat Ambroise Vollard. -Veniți din România? Chiar din Drăgășani? Am băut vin de acolo, la expoziția mondială de aici.Cum este situația de acolo?Sunteți scriitor?Din ce trăiți?de unde aveți bani pentru a cumpăra tablouri
EVADARE DIN TABLOU, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Evadare_din_tablou_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355872_a_357201]
-
o va face, așa că nu credea că va fi atât de rău, încât să o persecute când îl va refuza în viitor. Va găsi ea motivele refuzului atunci. Cel mai bun motiv ar fi că s-a căsătorit, dar cine știe ce pas va face Sebastian în viitor în privința lor? Nici cel puțin nu a reușit să-l momească cu o noapte fierbinte, domeniu unde se pricepe cel mai bine. A fost bun, cât a fost nevoie de el, iar ea i-a
ROMAN , CAP. PAISPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454746353.html [Corola-blog/BlogPost/354019_a_355348]
-
-i respectăm și să-i venerăm pe cei care poartă suflul românesc, inteligența și spiritualitatea românească dincolo de mări și țări, dincolo de oceane. Cele două volume sunt ilustrate cu imagini (color) inedite cu locurile în care savantul român și-a purtat pașii de pe un continent pe altul. În opinia doamnei Marinela Preoteasa „Scriitorul și omul de știință Florentin Smarandache, (...) este permanent pe drumuri cu carnețelul de însemnări în buzunar. Este un ambasador autentic al inteligenței și talentului românilor...” În continuare, autoarea susține
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
sa muncă. Când și când, ca să nu se prăpădească de tot, îl împingea nevoia să-și ticluiască o figură nouă, de ți se rupea inima văzând-o, îngâna prostește o mulțime de versuri deșuchiate umblând după daiboj și târându-și pașii a lene, a evidentă lehamite. Din acest motiv, cel mai probabil, nu reușea niciodată să se căpătuiască din munca lui de cerșit, să agonisească ceva parale din care să trăiască în zilele următoare, ori să strângă ceva pentru bătrânețe. Când
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
Tragodas, recăpătându-și speranța, simți că este în stare să se îndrepte exact într-acolo unde mergea și luna. Și cum luna se îndrepta spre zidurile crenelate ale cetății, se hotărî și el să încerce să meargă într-acolo. Cu pași șovăielnici ajunsese în preajma corturilor din tabăra păgână, ascunzându-se de mai multe ori printre scaieți și boscheți de măceși. Ce va face însă mai departe? Foarte aproape se vedeau corturile mari și întunecate. Mai încolo, spre dreapta, exista, i se
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
mai în siguranță. Se îndreptă, așadar, să ajungă cu ultimile erforturi spre viroagă, pitulându-se după fiecare tufă din cale. Când ajunse aproape de buza prăpastiei s-a ascuns în hățișul lăstărișului de deasupra virogii înguste. Dar nici nu făcu zece pași prin lăstăriș, că se prăbuși pe neașteptate în prăpastie. Ateriză într-un loc mâlos, plin de iarbă înaltă și mirositoare. Își bâjbâi rănile: se zgâriase rău de tot pe față și pe mâini, iar un picior aproape că și-l
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
a fi văzut de perși era mult mai mic. Porni mai departe, împingând din mâini și din picioare. Dar iată că mâinile sale, bâjbâind prin lut, reușiră să atingă o bucată de postav moale. Tragodas rămase încremenit: la numai un pas de el, înspre malul rece al râpei, zări atârnând un cadavru. Părea a fi un oștean al Atalyei. Privi înspăimântat ciudățenia aceea din fața ochilor lui, care părea inert și fără grai. Se apropie de fața lui, i-o atinse cu
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
înțepături. Încercă să se dumirească pe unde se află și tresări văzând deasupra capului zidurile impunătoare ale cetății. Oare perșii erau departe? Nici n-apucă să se bucure de izbânda sa și să-și pună întrebarea că și auzi niște pași prin preajmă, pesemne ai unei străji. S-a trântit numaidecât cu fața la pământ, rămânând nemișcat. Straja trecu chiar pe lângă el, mormăind ceva într-o limbă păgână. Nu-l observase, Tragodas fiind pitulat într-o tufă. Mai stătu astfel ceva vreme, neîndrăznind
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
așa cum fratele cel mare îi reproșează tatălui din Evanghelie. S-ar fi îndulcit și el, dar nu a avut curajul să ceară. Cum depășim această stare de lipsă a bucuriei în trăirea credinței și de permanentă invidie față de celălalt? Primul pas este să ne gândim dacă suntem sau nu în această situație. Să ne dăm seama de propria sărăcie sufletească, de faptul că suntem credincioși, dar ne lipsim de ceva extraordinar, care, așa cum ne demonstrează Evanghelia, contează enorm înaintea lui Dumnezeu
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456298769.html [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]
-
necunoscute, mie ca muntean. Ceva tot îmi este familiar: mirosul primăverii, același peste tot, și care în curând va schimba fața lucrurilor. Dar gata, am terminat cu sentimentalismele. Vreau, maestre, în continuare, să vă anunț că am făcut și eu pasul cel mare. Ajutat de un prieten geolog, Daniel Juverdeanu (cel despre care v-am zis la telefon că vrea să vă cunoască), flăcău de treabă și dezinteresat ca Apolo, am predat și eu o mapă cu poezii la „Cartea românească
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
Horia Simionescu, ați debutat, adolescent fiind, cu un jurnal incredibil de matur, ați scris 19 cărți și sunteți personalitatea centrală a Școlii Prozatorilor de la Târgoviște. Inevitabil, la începutul unui nou an, fiecare este predispus la bilanțuri. Cum ați făcut așadar pasul dintre anul 1999 și anul 2000? M.H.S. - La mine nu s-a dereglat nici un aparat cibernetic, că tot n-am, cum de altfel, nu s-a dereglat pe nicăieri. S-a dereglat, însă, mai înainte de Crăciun organismul meu și trag
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
copii, luați armele-n mână, Pământul meu sfânt să-l eliberați!... La luptă, la luptă! În război plecați! Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat,n-au dat înapoi. Trec batalioane în marș avântat, Țara sângerează, dușmanul turbat... Foc și moarte varsă peste trupul ei, Geme de durere pentru fiii săi. Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut
MAMĂ ŢARĂ, DULCE ROMÂNIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mama_tara_dulce_romanie_marin_voican_ghioroiu_1385905233.html [Corola-blog/BlogPost/344507_a_345836]
-
avântat, Țara sângerează, dușmanul turbat... Foc și moarte varsă peste trupul ei, Geme de durere pentru fiii săi. Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Din hotarul țării - dușmanul turbat, A fost alungat!.. A fost alungat!... Și Ardealu’ scump a rămas la noi. Au sărit în luptă vitejii eroi
MAMĂ ŢARĂ, DULCE ROMÂNIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mama_tara_dulce_romanie_marin_voican_ghioroiu_1385905233.html [Corola-blog/BlogPost/344507_a_345836]
-
peste trupul ei, Geme de durere pentru fiii săi. Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Din hotarul țării - dușmanul turbat, A fost alungat!.. A fost alungat!... Și Ardealu’ scump a rămas la noi. Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi
MAMĂ ŢARĂ, DULCE ROMÂNIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mama_tara_dulce_romanie_marin_voican_ghioroiu_1385905233.html [Corola-blog/BlogPost/344507_a_345836]
-
Din hotarul țării - dușmanul turbat, A fost alungat!.. A fost alungat!... Și Ardealu’ scump a rămas la noi. Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi Eroi bravi și mari, eroi legendari!... Țara vă slăvește, și sărbătorește, Și din nou vă cheamă, să veniți, Pe sub arc de flori să mărșăluiți. Referință Bibliografică: MAMĂ ȚARĂ, DULCE ROMÂNIE / Marin Voican Ghioroiu
MAMĂ ŢARĂ, DULCE ROMÂNIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Mama_tara_dulce_romanie_marin_voican_ghioroiu_1385905233.html [Corola-blog/BlogPost/344507_a_345836]
-
te lasă în apele tale. Nu realizezi dacă îți pasă sau nu și uite așa, timpul scurgându-se, te trezești anost într-un început anost de vacanță. Dacă ar fi fost în starea lui obișnuită, mai mult ca sigur că pașii l-ar fi purtat spre raiul lui, în singurătățile dintre malurile Dâmboviței. Acum însă, acele locuri i-ar fi învolburat tristețile din sufletu-i anonim, sedimentate parcă de picuri mărunți și deși ai unei ploi nesfârșite de toamnă. În dragoste
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
Dar nimeni n-ar fi bănuit C-a stat o viață-n colivie. Și i-a venit așa deodată În zori cu ploi și cu tristețe Să iasă ea din colivie La lume ca să dea binețe. Și cam împleticită-n pași Mergea aiurea făr' să știe Că toate drumurile ei Mergeau 'napoi la colivie. Zărise-o dâra de lumină Și s-a-nălțat cam mult în zbor, Când a simțit c-avea legată Și colivia de picior. Căzând a vrut să se agațe
MOARTEA UNEI MUZE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1463894239.html [Corola-blog/BlogPost/379023_a_380352]
-
fost obligat să abandonezi acele dorințe spre care ținteai. Și, totuși, întotdeauna destinul îți oferă șansa de a-ți reechilibra năzuințele din balanța sufletului și îți dă șansa să le împlinești, dacă mai crezi în ele. Te învață să faci pași mici în fiecare zi. Și, chiar dacă trasezi linii noi pe frunte, în colțul inimii vei aduna buchete de zâmbete. Lasă-te în descântecul lor și nu murmura: prea târziu! abandonând să mai crezi în vise. Greșești! Niciodată nu-i târziu
NU-I TÂRZIU! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Nu_i_tarziu_cornelia_viju_1334122096.html [Corola-blog/BlogPost/341452_a_342781]