143 matches
-
De extremă importanță pentru atestarea înzestrării artistice a sorei lui Eminescu mi se pare a fi însemnarea lui Titu Maiorescu (18 febr. 1883), referitoare la spectacolul "Florin și Florica", pe care-l văzuse în seara precedentă: "Excelentă și, în unele pasagii, de o ștrengărească drăgălășie, sora poetului, Doamna Drogli." Cum arăta atunci Aglae? Călinescu o socotește femeie frumoasă. Un desen de I. Cârdei, realizat după o fotografie din 1870, ne-o arată la vârsta de 18 ani are trăsături evident asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
au avut loc în timpul când puternica durere familială era încă apropiată. Acesta este copilul, care - deși cel mai mic - a avut o contribuție importantă în organizarea retrospectivei la Constanța în 1967. 483 Pentru a menține nota duioșiei sentimentale, reproduc un pasagiu din alocuțiunea fiului Anatole, ținută la vernisajul retrospectivei Hârlescu - 8.VIII.1967, Constanța: „Pentru a se înțelege mai bine starea sufletească pe care o trăiesc, vă relatez următoarele: era o zi însorită de toamnă a anului 1923, în curtea noastră
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Dumnezeu, făcându-ne pe toți să plutim ca pe o apă vie spre limanul speranțelor sfinte. În întâlnirile noastre, când eram adunați pentru a discuta vreo problemă duhovnicească, „un cuvânt”, cum ziceau Sfinții Părinți ai pustiei, aș putea afirma, citând pasagiul din Faptele Apostolilor, că eram ca și în Troia, „în foișorul de sus unde eram adunați, erau multe făclii aprinse”. Pentru fiecare dintre noi și pentru toți laolaltă Hristos nu era doar un ideal exterior, spre Care sau la Care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să ceară liniște... Atunci, dumneata ai început: „Era în noaptea Sfântului Toma. Popa de la Neamț cetea la o lumânărică din biserică, din viața sfinților patriarhali, având pe dascăl lângă el. Când popa, în glasul lui nazal dar creștinesc, ajunse la pasagiul <<Avraam care a născut pe Iaaacooov, carele a născut pe Isaaaac...>> deodată lumânărica se stinsese și sfinția sa nu mai putea continua cu cetania din ceaslov. Grăbit și enervat și destul de necăjit, sfinția sa a strigat repede către dascăl: << Dascăle, aprinde repede
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Înființat filiale și oferă diplome În toate micile orășele și târguri din România. „Profesorii” nu se Întâlnesc cu studenții, le oferă doar suport de curs, iar aceste Însăilări sunt copiate fără nerușinare din manuale cunoscute. În grabă, copia torii sar pasagii semnificative, stâlcesc nume importante, n-au rușine, n-au auzit de norme morale. N-au teamă că ar putea fi sancționați. Nu au rușine, dar au sprijinitori. Interesul pentru studiul psihologiei este ridicat În toată Europa. În Franța, unde știu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de la Argeș. După acești istorici, Gustav Wenzel și Roesler au încercat să fundamenteze teoria, pe un text luat din Georgius Pachymeres, relativ la vlahii din Tracia și pe un document emis de Coroana Ungară, în anul 1285. Dar, citit cu atenție, pasagiul din cronica lui Pachymeres scrie, referindu-se la acești vlahi din Tracia - cum am văzut de altfel și mai sus - că Andronic al II-lea Paleologul, temându-se de unirea lor cu acei vlahi veniți din nordul Dunării odată cu „sciții
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a pățit popa de la Neamț în noaptea Sfântului Toma: „Era în noaptea Sfântului Toma. Popa de la Neamț cetea la o lumânărică din biserică, viața sfinților, având pe dascăl lângă el. Când popa, în glasul lui nazal dar creștinesc, ajunse la pasagiul: <<Avraam care a născut pe Iaaacooov, carele a născut pe Isaaac...>> deodată lumânărica se stinse și sfinția sa nu mai putea continua cu cetania din ceaslov. Grăbit și enervat... sfinția sa a strigat repede către dascăl: <<Dascăle,aprinde repede un chibrit ca să
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
ceea ce vedem sau mai bine, ceea ce punem noi în ea. De aceea, pentru fiecare din noi, aceleași pagini conțin altceva. Și cum nici noi nu suntem necontenit aceeași, și cartea recitită după o bucată de vreme e alta. Incidente, observații, pasagii pe care nu le-am băgat de samă altădată, fiindcă erau în sfera unor probleme ce nu ni le pusesem, acum le observăm și le găsim extrem de interesante.” Garabet Ibrăileanu 199. „Dacă oamenii se strică prin cărți, se strică puțin
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
Băncii Naționale, str. Sfinților, 82; Carp, P., fost ministru, deputat, str. Doamnei, 4; Catapulo, N., str. Numa Pompiliu; Catargi, Al. G., proprietar, Calea Victoriei, 162; Catargi, Al. șt., Calea Dorobanților, 34; Catargi (doamna Elena), Calea Grivița, 4; Cazes, H., Café français, Pasagiul Român; Cazotti, Sp., proprietar, str. Colței, 47; Cazzavillan, profesor și publicist, Calea Dorobanților, 8; Cerkez, Gr., arhitect, membru al Consiliului Comunal, str. știrbei-Vodă, 16; Cerkez, N., arhitect de stat, str. Puțu cu Plopi, 10; Cernat, Al., general de divizie, fost
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de Viena, înghețată, iarna muzică, Calea Victoriei, 51; Café Oteteleșanu, Calea Victoriei, 57; Café Union, str. Academiei, 19, str. Regală; Café Royal (I. Roth), str. Academiei, 17; Café de l’Hôtel d’Athenes (Ayuros, N.C.), Calea Moșilor, 131; Café Français (Cazes H.), Pasagiul Român; Café du Grand Hôtel du Boulevard (Fr. Sesreiber), B-dul Elisabeta; Café Labes, str. Lipscani, 2; Café de l’Hôtel Victoria, str. șelari, 4; Café de l’Hôtel Concordia, str. Smârdan, 51; Ceainăria rusească, str. Smârdan, 29; Christescu, E., Calea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cotidian, str. Lipscani, 1 (Palatul Dacia); Bukaresti-Irado (maghiar), cotidian; Buletin mensual al librăriei generale din România (Al. Degemann), str. Bis. Măgureanu, 15; Cimpoiul, săptămânal ilustrat, str. Clemenței, 1; Cooperatorul român (săptămânal), str. Clemenței, 11; Curierul financiar (săptămânal), director: M. Minovici, Pasagiul Român; Deșteptarea (săptămânal), str. Covaci, 14; Doina (săptămânal), revistă muzicală, str. Academiei, 26; Dreptul (săptămânal), revistă judiciară, Pasagiul Român; Drepturile omului, cotidian, str. știrbei-Vodă, 62; Economiste Roumain (săptămânal), str. Vămii, 6; Frăția italoromână (italian), săptămânal, str. Sinagoga, 19; Funcționarul (săptămânal
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
str. Bis. Măgureanu, 15; Cimpoiul, săptămânal ilustrat, str. Clemenței, 1; Cooperatorul român (săptămânal), str. Clemenței, 11; Curierul financiar (săptămânal), director: M. Minovici, Pasagiul Român; Deșteptarea (săptămânal), str. Covaci, 14; Doina (săptămânal), revistă muzicală, str. Academiei, 26; Dreptul (săptămânal), revistă judiciară, Pasagiul Român; Drepturile omului, cotidian, str. știrbei-Vodă, 62; Economiste Roumain (săptămânal), str. Vămii, 6; Frăția italoromână (italian), săptămânal, str. Sinagoga, 19; Funcționarul (săptămânal), str. Academiei, 3; Iris (grecesc), cotidian, Calea șerban-Vodă; L’Indépendance Roumaine (IX année), director-proprietar, Al. Ciurcu, redactor-șef
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
italian), săptămânal, str. Sinagoga, 19; Funcționarul (săptămânal), str. Academiei, 3; Iris (grecesc), cotidian, Calea șerban-Vodă; L’Indépendance Roumaine (IX année), director-proprietar, Al. Ciurcu, redactor-șef, Frédéric Damé. Birourile: str. Clemenței, 1; Literatorul, revistă lunară, str. Spiridon, 25; Lloyd Român (săptămânal), Pasagiul Român; Monitorul oficial (cotidian), director: M. Al. Pencovici. Birourile: str. Brâncovan, 9, Monitorul comunal (săptămânal), str. Colței (la Primărie); Națiunea (op. liberală), cotidian, str. Academiei, 22; Necesarul (săptămânal), Calea Dorobanților, 8; Opinca (săptămânal), str. Modei, 2; Ortodoxul (săptămânal), publicație religioasă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
str. Biserica Enei, 2; România liberă, cotidian, str. Covaci, 14; Românul (an. XXIX), cotidian de 20 bani, director: d. C.A. Rosetti. Birourile: str. Doamnei, 14; Sylloghi (grec.), cotidian, str. Smârdan, 9; Solidaritatea (săptămânal), str. Teatrului, 8; Țara nouă (bilunar), Pasagiul Român; Telegraful (guv.), cotidian, str. Regală, 15; Universul, cotidian, Calea Dorobanților, 8; Voința națională (guv.), cotidian, Bd. Elisabeta (Casa Lempart) (p. 344). Librari - editori: Degenmann, Al., director al buletinului lunar Bibliografia română, str. Bis. Măgureanu, 15; Graeve, F., Calea Victoriei, 40
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Casino Labes, str. Sf. Ionică, 6; Argeșianu & Viner, str. Gabroveni, 6; Bally, B., str. Gabroveni, 1; Ceainăria rusească, str. Smârdan, 29; Collaro, str. Smârdan, 5; Cosman Hristodor, str. Academiei, 14; Dimitrescu, I., str. Academiei, 7; Dimitrescu, I., La Pisica Roșie, Pasagiul Român; Dimitrescu, șt., La Învingătorul leilor, str. 11 Iunie, 46; Duro, T., str. Doamnei, 5; Frascatti (Gillet), Calea Victoriei, 36; Grübers, str. știrbei-Vodă, 6; Grand Hôtel Broft, restaurant de I-a clasă, Calea Victoriei, 23; Günter, Albert, str. știrbei Vodă, 12; Güntschrel
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
bună“ pleca în străinătate, așa că toată distracția se reducea la orchestrele care cântau în câteva grădini restaurant. Grădinile cunoscute și căutate erau: grădina Gagel, mai târziu Blanduzia; grădina Rașca; grădina „la Constantin“, astăzi Epurescu; grădina Alcazar sau Guenter, în dosul Pasagiului român. Pentru cei din înalta societate, care mai rămâneau în București, nu erau decât Capșa și Șoseaua Kiseleff.Pe vremea aceea - acum 40-45 de ani - vara, Bucureștiul era aproape pustiu. Seara, Calea Victoriei era goală, cei câțiva muscali cu birjile luxoase
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Dunării între Porțile-de-Fier și gurile sale. (Adoptat.) Art. II. Prelungirea duratei Comisiunii europene internaționale, întinderea competenței sale până la Galați, independința sa de puterea teritorială și admisiunea a unui comisar român.“ D. d’Oubril observând că guvernul său are să obiecte asupra pasagiului relativ la prelungirea duratei Comisiunii europene, d. Desprez propune să se indice că durata însemnată comisiunii „va putea fi prelungită“ și d. Waddington răspunzând d-lui d’Oubril arată avantagiul textului austriac, care permite Comisiunii de a urma prin tacită reconducțiune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Crăciun 1932, redactor fiind Constantin Loghin, asistat mai târziu de către studentul Ujică. Apare de două ori pe lună, în câte patru pagini, format de ziar, iar de Crăciun și de Paști cu suplimente. Foaia cuprindea un articol de îndrumare generală, pasagii din Evaghelia Duminicii respective, sfaturi gospodărești, despre sănătatea omului, agriculturii, creșterea vitelor, întreținerea locuinței, materiale distractive și instructive, informații din țară și străinătate. Calendarul poporului a apărut în 3.500 de exemplare care se expediau intelectualilor de la sate pentru a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din septembrie 1942, D.V., la rubrica „Pe urmele vremii” scrie ceva despre... cifre statistice: „Din Anuarul Camerei de Comerț pe anul 1861, semnat de președintele acestei camere Wilhelm von Alth și de secretarul ei, Andreas Mikulitsch, ambii germani, extrăgeau următoarele pasagii, în traducere românească. Locuitori (ai Bucovinei, N.T.) au fost aici, în secolul XVI numai români; rutenii au venit din învecinata Galiție ca fugari în părțile Nistrului și ale Ceremușului și s-au așezat pe rând, între români...” și mai departe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
atenuat „vigilența și ura contra burgheziei reacționare”, unele sechele trădează încă vechi reflexe de gândire și de atitudine. Astfel, în ultima carte publicată de Ov.S. Crohmălniceanu înainte de a muri, scrisă în Germania, unde ceruse azil politic după revoluție, există un pasagiu unde povestește un incident petrecut la sfârșitul anilor ’60 între mine și președintele U. Scriitorilor, Zaharia Stancu. Ne aflam într-o ședință a Biroului Uniunii și, la un moment dat, puțin intempestiv, dar și indignat de un anume mod de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a spune. Va ajunge departe: crede tot ce spune." Mirabeau despre Robespierre... Viața se îmbunătățește dacă se adaogă plăcerile fizice la cele spirituale. (La Roche?) Sunt unii gazetari care, ca cioroii care fură obiecte heteroclite, adună din cărți și reviste pasagii și idei, ca să le întrebuințeze în articolele și eseurile lor. Sunt și scriitori care fac asta: cei de talent însă, le mistuie și le potențiază, încât între ideia primă și rodul ei e deosebirea dela bobul de grâu la planta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poduri umblătoare. Ștefan cel Mare stipula în privilegiul din 1460 o serie de măsuri care aveau drept scop asigurarea unei desfășurări normale a activității comerciale pe pământul Moldovei. Pentru felul cum erau ocrotiți negustorii străini ni se pare grăitor un pasagiu din acest privilegiu în care se spune că în unele târguri „carele să nu se scuture, ci neguțătorul să-și dea cuvântul său că n-are în carele sale marfă oprită, precum jderi, argint și ceară, sau nu duce cai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ori din fluieraș de aramă, ca și din frunză... pe teme populare, de baladă haiducească. Dar, convertindu-se genitorii mei la neoprotestantism, luându-mă cu ei la Adunările Domnului, începeau să mă fascineze predicile penticostale și interpretarea orală & liberă, a pasagiilor evanghelice, subîntinse de un nou tip de retorică: una ce învăța să depistez cvadruplul înțeles (literal, figurat, moral & anagogic) al textelor sacralizate. Mă tenta oratoria naivă, simplă a cuvântătorilor rurali contaminați de duhul reformist. Poezia cultă aveam s-o cunosc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Teubner de dinaintea nasului nostru, evocându-ni-l imaginației noastre de adolescenți pe călugă rul medieval pus să copieze pe brânci, ca un pensum, texte trans mise nouă peste veacuri, din generație În generație, cu completările În latineasca „de bucătărie“ ale pasagiilor din originalul pârjolit de flacăra feștilei, din vina copistului cu fruntea căzută de oboseală și somn peste aceste texte. Ceilalți profesori ai noștri, neîndrăznind sau incapabili să iasă din litera cărții sau din programă, n-au fost În stare să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și autres sciences mathématiques, comme géométrie, astronomie et musique... Mi-amintesc și astăzi, după patruzeci și doi de ani, avizul textual al maestrului Ion Costescu, care m-a sucit și Învârtit În fel și chip ca să-i vocalizez note și pasagii muzicale improvizate de el la harmonium: „D. Constantin Beldie posedă o admirabilă voce de bas și va fi folositor țării dacă va fi ajutat.“ Cu acest aviz entuziast al severului maestru și cu bunacredință riscată a administratorului Casei școalelor, care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]