153 matches
-
na-ți un dinte de os, și tu dă-mi unul de oțel“ - ș-apoi dinții ce le-or crește vor fi foarte tari. Dacă îți pică un dinte ori o măsea, să-l zvîrli peste casă și să zici: „Paserea lui Dumnezeu, na-ți un dinte de fier și dă-mi unul de oțel.“ Dacă la botez plînge copilul, nu e bine să-l legeni pe brațe, că îi vor cădea dinții. Dacă cutare om freacă cu degetul dinții unui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
suge, copilul schimbat rupe țîța. Oamenii iau trei vergele de alun de-un an, duc copilul la gunoi după apusul soarelui, pe lună nouă, și încep să-l bată. Vidmele* aduc înapoi copilul furat. (Gh.F.C.) Duminică Duminecă nu se taie pasere, nici altfel de dobitoc, că pe urmă nu-ți merge bine în acele dobitoace, fiind în același timp și un mare păcat. Dacă te lai duminecă, faci mătreață și picingine. Să nu sădești duminecă plante, căci se usuc. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ea vin, ca să nu-l împungă vreun bou. Se crede că fata care mănîncă cîntînd va căpăta un bărbat ușor la mînie. Să nu mănînci din oală, că-ți plouă la nuntă. Să nu mănînci dat pe fereastră, că turbezi. Pasere, vită rătăcită nu se mănîncă, că pățești ca Arie (capeți pînti căraie mare, lepezi mațele). Cînd mîncă în casă, să nu fie ușa deschisă, că îi vor numi alții „gură mare“. Dacă se dă cuiva mîncare pe fereastră afară, aceluia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cereale, fructe etc., trebuie să zici: „Sănătate nouă-n gură veche!“ în ziua de Paști să se mănînce întîi pește proaspăt, apoi alte bucate, ca să fii toată vara vioi ca peștele. La Paști sau Crăciun, întîi să mănînci pește sau pasere, ca să fii ușor ca paserea și vioi ca peștele. Copiii la Crăciun fac frigărui de brabeți* și scaiciori* pe care îi usucă la coș, și în ziua de Crăciun îi mănîncă. Cînd te duci cu cofa la apă, să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zici: „Sănătate nouă-n gură veche!“ în ziua de Paști să se mănînce întîi pește proaspăt, apoi alte bucate, ca să fii toată vara vioi ca peștele. La Paști sau Crăciun, întîi să mănînci pește sau pasere, ca să fii ușor ca paserea și vioi ca peștele. Copiii la Crăciun fac frigărui de brabeți* și scaiciori* pe care îi usucă la coș, și în ziua de Crăciun îi mănîncă. Cînd te duci cu cofa la apă, să nu mergi mîncînd, căci nu ții
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ajunul Crăciunului, să postești pînă la ziua jumătate, că prinzi vara paseri, și să iai cu ochii închiși două paie să le bagi în sobă. Să nu pui mîna pe puii unei păserele, căci vin furnicile de-i omoară, iar paserea îi părăsește. Tărîțele și busuiocul din noaptea de Sf. Vasile sînt bune pentru paseri. Gîștile și găinile albe sînt socotite sfinte. Cînd paserile umblă cu aripile în pămînt, trag a sărăcie. Dacă are cineva galițe* mici, apoi se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găinile albe sînt socotite sfinte. Cînd paserile umblă cu aripile în pămînt, trag a sărăcie. Dacă are cineva galițe* mici, apoi se crede că nu e bine a le număra într-o zi de post, c-apoi n-ar crește. Paserea care va fi pupată de om o mănîncă uliul. Cuibarul în care a scos gîsca sau găina pui nu se dă afară, ci se duce în pod, unde se ascunde, ca precum nu-l vede pe el nimenea acolo, așa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țărcile și ulii puii. Puiul cu cinci degete nu se taie, că acela e norocul paserilor. Cînd se adună paserile și vrăbiile toamna pe la arie, iarna va fi mare și geroasă. în ziua de Crăciun, să mănînci întîi carne de pasere, ca să fii ușor ca paserea pe vară. în pă rțile noastre [Teleorman], fiecare își pregătește cîteva păserici. Dacă vrei să scapi orăteniile de boală, să iei zgură de la mașină, să le pui în gropan* să bea de acolo apă, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu cinci degete nu se taie, că acela e norocul paserilor. Cînd se adună paserile și vrăbiile toamna pe la arie, iarna va fi mare și geroasă. în ziua de Crăciun, să mănînci întîi carne de pasere, ca să fii ușor ca paserea pe vară. în pă rțile noastre [Teleorman], fiecare își pregătește cîteva păserici. Dacă vrei să scapi orăteniile de boală, să iei zgură de la mașină, să le pui în gropan* să bea de acolo apă, că le va trece. Cînd intră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe vară. în pă rțile noastre [Teleorman], fiecare își pregătește cîteva păserici. Dacă vrei să scapi orăteniile de boală, să iei zgură de la mașină, să le pui în gropan* să bea de acolo apă, că le va trece. Cînd intră pasere zburătoare în casă pe fereastră sau pe ușă, ea aduce o veste bună. Cînd mor din paseri, să se taie una din cele sănătoase și să se mă nînce, căci atunci celelalte nu vor mai muri. Cînd te va murdări
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în casă pe fereastră sau pe ușă, ea aduce o veste bună. Cînd mor din paseri, să se taie una din cele sănătoase și să se mă nînce, căci atunci celelalte nu vor mai muri. Cînd te va murdări o pasere în zbor, ai să ai o supărare despre o pa gubă mare. în ziua de Sf. Haralambie [10 februarie/faur] se face colivă din care se păstrează spre a da paserilor cînd mor, să nu mai moară. Să nu numeri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zvîrli peste casă, să tragi sama unde a picat și să cauți ce va ieși din părăsitură cînd a căzut; de-a fi șerpe, atunci mori, iar de-a fi ieșit pui de gă ină, rață sau alt pui de pasere - după felul oului -, atunci te îmbogățești. Pecingine Miercurea și vinerea să nu iei ouăle din cuibar, că faci picingine pe obraz. Să nu mănînci din ceea ce au ciugulit găinile, căci faci picingine pe obraz. Picinginile se nasc din pricină că copiii pun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un copil sau o rudă. Pețitor Fetele, măturînd casa în cîșlegi*, încep totdeauna de la prag, crezînd că, făcînd așa, vor sosi mai curînd pețitori. Cînd intri într-o casă cu fete mari, trebuie să șezi, ca să șază pețitorii. Dacă vreo pasere, zburînd, se lovește de fereastra unei case unde sînt fete mari, apoi se crede că în curînd vor veni pețitori. Să nu primești pețitorii la tocmeală nici întîia, nici a doua oară, ci tocmai a treia, căci atunci e logodna
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pămînt arat, că atunci îs fragede. Pentru ca paserile stricătoare să nu vatăme sămănăturile, se iau la Lăsatul de Post resturi de pe masă și, ieșind afară, se aruncă cîte puțin în diferite părți, chemînd, odată cu aruncatul pe rînd, fiecare neam de pasere să mănînce. Tot în acest scop, se mai face la Lăsatul de Post o ață de cînepă, înnodîndu-se cu mînile la spate și cu ochii închiși. Se fac nouă noduri, și în timpul lucrării se descîntă un descîntec. Cel care samănă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Omul „întors“ are limba legată. (Gh.F.C.) în drum spre cimitir, oamenii se opresc de mai multe ori, împart bani și întind valuri de pînză, care sînt vămile pe unde trece sufletul. (Gh.F.C.) După ce pleacă din om, sufletul se face muscă, pasere sau fluture. (Gh.F.C.) Sufletele sînt friguroase, trăiesc în împărăția geroasă și cețoasă a morții. Joia Mare se fac focuri în curți. Lîngă focuri se pun scaune și oale cu apă împodobite cu flori pentru sufletele ce vor veni. (Gh.F.C.) între
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copilul, l-a înfășat și i-a spălat pelincele, mama se spală și ea în altă apă curată, și după aceea îi dă țîță, căci altfel îi curg urechile. Femeia în poziție nu trebuie să mănînce mai sau rînză de pasere sau de vită, căci se vor dezbîrna* urechile copilului. în ziua de Iordan [Bobotează], pe timpul sînțirii apei, este obicei de-a aprinde niște petice, a căror rămășiți se strîng, crezîndu-se că ele ar fi de leac cînd se afumă cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe-o dugheană și, după ce se mai odihnește puțin, își ie apoi drumul în zbor spre Humulești și mă lasă mare și devreme, cu lacrămile pe obraz, uitându-mă după dânsa! Eu, atunci, haț! de sumanul moșneagului, să-mi plătească paserea". Prin Creangă "se mărturisește vechimea unu popor"; "Scriitori ca Creangă nu pot apărea decât acolo unde cuvântul e bătrân, greu de subînțelesuri, aproape echivoc și unde experiența s-a condensat în formele nemișcătoare, tuturor cunoscute..." (G. Călinescu). Prozatorul, erudit în
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care va face de la casele lui pâna la curțile împărătești, un pod de aur pardosit cu petre scumpe și fel de fel de copaci, pe de-o parte și pe de alta, și în copaci să cânte tot felul de păseri, care nu se mai află pe lumea asta. Celui care se va bizui să vie și s-o ceară de nevastă și nu va izbuti să facă podul i se va tăia capul. Purcelul le spune pentru prima oară bătrânilor
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
zână, cu chip sumeț, răstit. Apoi în codru trece și cântă doina dragă. Sălbatec este glasu-i, vioiu, copilăros, El sună-n codru verde, trezește lumea-ntreagă, Picioarele-i desculțe îndoaie flori pe jos. "Ah! cum nu sunt - ea strigă - o pasere măiastră, Cu penele de aur ca paserile-n rai; "La Sfânta Joi m-aș duce, aș bate în fereastră 60" Cu ciocul și i-aș zice cu rugătoriul grai: "Să-mi dee-un măr, în care închisă e o lume, "Palat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dorință a pierit; Tot încă visu-l urmăresc și, în zădar din când în când,. Tot te mai văz naintea mea plutind ca-n vis, pierdută da, Cu buze supte, c-un obraz ca și de var, din când în când. Paserea Phoenix, numai ea, răsare din cenușa ei, Dar oameni ce se mistuesc nu mai răsar din când în când. Că a mea viaț-ai chinuit, iertai de mult, ci-mi pare rău. L-al tău trecut eu mă gândesc cu-atît amar
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fiecare aiurea. Soră-mea dirija corul. Sora mea dirija corul. O iubești? E sora mea. O iubea pe sora lui, așa cum poți iubi o soră, mai ales când ți-a fost ascuns faptul că ai o soră, aflase de la lăptarul Pasere, așa Îl chema, lăptarul Pasere, care, venind Într-o dimineață, În timp ce scotea laptele din bidonașul de aluminiu și-l strecura printr-o sită pusă desupra unei pâlnii care se rezema În gâtul sticlei, o Întrebase pe mama lui: „Ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
corul. Sora mea dirija corul. O iubești? E sora mea. O iubea pe sora lui, așa cum poți iubi o soră, mai ales când ți-a fost ascuns faptul că ai o soră, aflase de la lăptarul Pasere, așa Îl chema, lăptarul Pasere, care, venind Într-o dimineață, În timp ce scotea laptele din bidonașul de aluminiu și-l strecura printr-o sită pusă desupra unei pâlnii care se rezema În gâtul sticlei, o Întrebase pe mama lui: „Ce mai face fiica dumneavoastră, dirijoarea?”, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Ea ridică puțin privirea și-l Întrebă puțin jenată și cu frică: O cunoști demult? Ce scrii tu e pentru ea? Nu. Pentru tine. Pentru mine? Da! Și pentru tine. Și pentru pisica pătată alb cu negru și pentru lăptarul Pasere. Știi cum merge pisica pătată prin zăpadă? Plutește! Și lăptarul Pasere. Dacă n-ar fi fost lăptarul Pasere, n-ar fi nici pisica pătată. Dacă n-ar fi fost mama lăptarului Pasere, n-ar fi nici pisica pătată. Dar ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
frică: O cunoști demult? Ce scrii tu e pentru ea? Nu. Pentru tine. Pentru mine? Da! Și pentru tine. Și pentru pisica pătată alb cu negru și pentru lăptarul Pasere. Știi cum merge pisica pătată prin zăpadă? Plutește! Și lăptarul Pasere. Dacă n-ar fi fost lăptarul Pasere, n-ar fi nici pisica pătată. Dacă n-ar fi fost mama lăptarului Pasere, n-ar fi nici pisica pătată. Dar ar fi fost mama pisicii pătate. Și se gândi că, dacă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
e pentru ea? Nu. Pentru tine. Pentru mine? Da! Și pentru tine. Și pentru pisica pătată alb cu negru și pentru lăptarul Pasere. Știi cum merge pisica pătată prin zăpadă? Plutește! Și lăptarul Pasere. Dacă n-ar fi fost lăptarul Pasere, n-ar fi nici pisica pătată. Dacă n-ar fi fost mama lăptarului Pasere, n-ar fi nici pisica pătată. Dar ar fi fost mama pisicii pătate. Și se gândi că, dacă n-ar fi fost pisica pătată, n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]