17,202 matches
-
cartea unui intelectual îngrijorat de anumite sminteli, așa cum le detectează autorul, ale lumii în care trăiește. Eventuala discutare, pro sau contra, a unui tom (remarcabil, în opinia mea, penibil, în a altora) s-a transformat însă într-o mobilizare de pasiuni, orgolii și ideologii absolut indecentă. Pot înțelege că în jurul unei reviste precum Observator cultural, construită declarativ pe ideea ilustrării modelor momentului (vezi programul publicat în primul număr al săptămânalului) s-au adunat adepții corectitudinii politice, adică ai unei stângi radicalizate
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
celor doi în acel moment. Exemplele doamnelor libertine pe care le admiră le ia tot din familie. în copilărie își alege modele dintre cele mai curajoase boieroaice, cele care au știut să-i joace pe bărbați pe degete. Nu marile pasiuni romantice inflamează imaginația adolescentei. Bîrfele de salon sînt mult mai pline de viață, mai reale. Aflăm povestea Mariei Roznovanu, eroina unor "aventuri de înaltă clasă", anecdote cu strămoși cartofori, "boieri educați, dar orientali pînă în vîrful unghiilor". Bîrfa capătă nuanțe
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]
-
sînt situațiile cele mai productive pe termen lung. Cum se vede și din faptul că în volumul de care ne ocupăm combinația de limbaje e cu totul nouă: mai curînd decît șocul cotidianului (important pentru imaginarul suprarealist) contează tocmai manierismul, pasiunea formei, simțul versificației; autorul nu mizează pe noutatea ideii, ci pe prelucrarea ei. Colajul de titluri sau de texte jurnalistice (a căror autenticitate e dovedită fotografic în volum) aduce surpriza juxtapunerii unei diversități de limbaje și situații, dar dovedește mai
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]
-
portretelor lui Costache Olăreanu) ar trebui să fie pagini de invidiat pentru tinerii prozatori de astăzi, din păcate, prematur sau excesiv preocupați de experiențe de tot soiul și, cred, nepermis de indiferenți față de ceea ce se numește stil. Să fie oare pasiunea pentru muzica clasică (remarcată la toți "târgoviștenii") de "vină?! Încercarea scriitorului de Tudor Țopa, despre care aflăm din nota biobibliografică că pregătește al treilea său roman, lansează și o plăcută provocare mai ales cititorului care, la apariția primei ediții, nici măcar
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
de o anecdotică a evoluției picturii. În vreme ce el este... ...unul dintre marii maeștri ai spațiilor imposibile, unul dintre acei tipi providențiali care aproape că aplică perspectiva cavalieră la obiecte, deci la tridimensionalitate. Acesta este un curaj imens... Invocîndu-l cu atîta pasiune pe Ucello, mi-ai tot amînat o întrebare pe care nu vreau să o ratez. Care-ți sunt, totuși, predecesorii, de unde te revendici și pe cine recunoști, în ce măsură te simți solidar cu anumite momente din acea istorie a artei pe
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
zgârie brânză fiind, nu e indiferent la ce-i poate pică de la Napoleon contra unor servicii? De ce nu te gândești la Josephine, al cărei sânge strigă Vive la France?!... Sau, măcar gândește-te la tânărul prinț, c-a făcut o pasiune zguduitoare pentru nepoata celui care a fost gloriosul nostru Murat și, dacă nu-l oprea, tot fricosul de taică-său care, imediat i-a spus că n-are destui bani ca să trăiască la Paris cu o femeie de lume mare
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
Radio. Prietenul meu cel mai bun - în afară, evident, de Tania Radu, care avea să-mi devină soție - Marian, era în '72 cam la fel de serios și de blindat intelectual. Dar, pe de altă parte, aveam și această bosă ludică, această pasiune a teatrului care ne-a făcut să ne dăm rău de tot în spectacol. Prin '73-'74, am jucat amîndoi, țin minte, în cadrul Festivalului Național al Artei Studențești, scena deslușirii dintre Iancu Pampon și Crăcănel - Mache Răzăchescu, evident, în descendența
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
de fapte, odinioară concludente pentru el. Iată destule resurse care să stârnească interesul editorului, mereu cu inițiativa pasului către exhaustivul cunoașterii. Pentru el, acumularea detaliilor face parte din metoda, stilul și viziunea lui proprie asupra cercetării efectuate. Face parte din pasiunea cercetării, care conduce la certitudinea datelor. În pagina care pregătește intrarea în capitolul "note și comentarii", Teodor Vârgolici are o demonstrație cum se gândește în asemenea situații, unde să fie căutate ca să se găsească textele neștiute, cum să fie identificate
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
lor chiar în miezul luptei politice, în fruntariile ei. Erau și unii, ca mine, pentru care dreptul artei la independență era doar un pretext, unul din punctele de dezacord, și prezența noastră se explica prin faptul că aici era centrul pasiunilor politice. Erau și altfel de oameni, asemenea autorului unor versuri pe care le-am reținut încă din acea vreme: Nu, pistoalele nu le vom descărca noi În plin, în coloane verzi ce mărșăluiesc! Suntem mult prea poeți, oameni cu nevoi
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
Încolo, de ce-aș regreta că mi-am pierdut vremea? Toată viața am fost un inhibat. Și am trăit defensiv. Măcar la bătrânețe am avut și eu niște purtări de sectant, gata să sacrifice nuanțele de dragul unei credințe. Am pus pasiune și în prejudecăți, și în iluzii. Poate, de aceea decepțiile m-au costat pe mine mai mult decât pe alții, ceea ce m-a împins să reacționez la dezamăgiri impulsiv. Am spus, însă, ceea ce am crezut, chiar dacă sinceritatea mi-a adus
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
la “bălți”. Am fost contrariul a ceea ce se înțelege prin “aventurier”. Sedentar incorigibil, mi-am ratat cu seninătate reveriile din tinerețe. N-am ajuns nici la Polul Nord, nici să refac traseul lui Don Quijote, cum am visat. M-am ocupat, cu pasiune, de civilizația greacă, de antichitatea romană, de Evul Mediu și de Renaștere, dar n-am devenit “specialist” în nimic. Mi-a lipsit, dintre calitățile ardelenilor, disciplina. Am înlocuit-o cu fervoarea în dezordine. Când mi s-a oferit un post
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
cînd vocea n-o să-mi mai răspundă, atunci o să fac!"... Fiecare meserie cu stresurile ei!). Raportîndu-se la Țoșca, pe care o "întruchipează" și, mai ales, îi dă glas, interpreta își recunoștea afinități temperamentale cu personajul ("știu și eu ce înseamna pasiunea, gelozia, dragostea"), cu o singură rezervă: violență ("cu violența nu pot să fiu de acord"; moment în care cineva de la conferința de presă a avansat ipoteza că, dacă Puccini ar fi scris opera pentru Angela Gheorghiu, altul i-ar fi
Normalități excepționale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14413_a_15738]
-
Jacquot, mărturisea, într-un interviu, că nu e specialist în opera, nu e nici macar meloman, e mai degrabă melofob! Ceea ce l-a interesat pe regizor n-a fost cîtuși de puțin un spectacol-conservă cu cîntăreți iluștri, ci un film al pasiunilor care se dezlănțuie devastator și muzical... În același sens, "vocile ilustre" au devenit actori de film: expresivitatea Angelei Gheorghiu, în viziunea regizorului, e menită să evoce marile actrițe ale filmului mut! Și Roberto Alagna - Caravadossi, cel care n-a iubit
Normalități excepționale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14413_a_15738]
-
de cârpe, ce nu se deosebesc cu absolut nimic înde ele, în cel mai bun caz aducând a chipuri umane doar prin platele și tâmpele lor tigve. În timpul jocului, aceste cârpe sunt oameni vii, autentici, dotați cu inimă, frământați de pasiuni. De aici și accepția limbajului drept un joc cu păpușile, în care, din flendurile sunetelor, sunt înjghebate jucării pentru toate situațiile posibile în viața lumii. Oamenii care vorbesc aceeași limbă sunt participanți la acest joc. Pentru cei ce vorbesc o
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
semnalării direcțiilor care le despart, dar și a cunoașterii mediului și a realității psihologice a scriitorilor. Altele, de fapt majoritatea, sunt scurte, scrise la apariția cărților despre care referă. Interesant este că tocmai în ele, mai mult decât omul cu pasiunile sale, cum ne-am aștepta, decât descrierea operei prezentate, nararea se transformă în susținător al unor surprinzătoare exerciții de teoretizare. Aici sunt puse probleme ale imitației și influențelor, ale inovației și continuității, ale biografiei și traducerii, ale sensibilității noilor generații
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
nu-și poate aroga această calitate. Dincolo de realizarea ediției, un bun editor este acela care realizează cărți, dar și creează editori. Eu însămi, recunosc, lucrând împreună am preluat din mers exercițiul aplecării pe cercetarea ziarelor vechi, am deprins minuția, meticulozitatea, pasiunea față de obiectul cercetării, împletirea acribiei cele mai severe cu emoția descoperirii datelor, pierdute în noianul ziarelor uitate. Fără asemenea muncă și dăruire, nu s-ar mai fi ajuns vreodată ca acestea să fie scoase la lumină și valorificate în perspectiva
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
care a fost expulzat din Rusia, țara lui natală în care și azi îi este interzis să se reîntoarcă, a dezvăluit prin viu grai și prin cartea apărută experiențele unice pe care le-a trăit. Îmi amintesc cum urmăream cu pasiune în anii șaizeci și șaptezeci ai secolului trecut bătălia pe care o duceau un Bukovski, Soljenițîn, Saranski, Amalrik, Zaharov și alții împotriva unui sistem pe care generația mea l-a cunoscut în plin. Mărturisesc că nu aveam speranța că acești
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
noi înșine. Iar Nietzsche a înțeles acest lucru destul de timpuriu și l-a prețuit atât de tare că a sfârșit prin a face din el una din trăsăturile distinctive ale raportării sale la lume: "Auto-configurarea prin limbă a devenit o pasiune pentru Nietzsche. A delimitat stilul unic al filosofiei lui, ceea ce a estompat demarcația dintre descoperire și invenție. întrucât el considera filosofia ca fiind o operă de artă și literatură constituită în sânul limbii, gândurile trebuiau să fie inextricabil legate de
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
împotriva acelei devastatoare "disperări negre" pe care faptul de a privi abisul drept în față o atrage numaidecât după sine. Cum spune Safranski, "el alesese filologia ca un mijloc de disciplinare în fața tentației stârnite de enormele orizonturi ale percepției și pasiunilor artistice. "Mâna orbecâindă a instinctului", evident, nu-l mânase spre marea largă, ci în schimb i-a sugerat să se mulțumească cu contemplarea orizontului stând pe țărm." (p. 43) Ca atare, ratarea lui ulterioară ca filolog profesionist n-a fost
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
oralității. în secolul al XVIII-lea, de exemplu, franceza putea fi prezentată ca o limbă "superioară" și rațională, pentru caracteristica sa de a menține o ordine a frazei stabilă, în succesiunea logică subiect - verb - obiect (netulburată de impresii și de pasiuni!). în istoria lingvisticii românești, evaluările unor trăsături ale limbii și atitudinile normative față de ele n-au fost totdeauna doar moderate și consensuale. O situație în prezent necontroversată, în trecut ceva mai discutată, e reprezentată de dublarea pronominală a complementului direct
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
mereu caracterizarea biografului - care vorbește despre "militantismul discret" și meținerea sa "oarecum în retragere". Un prieten, Raymond Aghion, antistalinist prin anii '30, dar "aliniat" mai apoi, spune în anul 2001 că: "în ce-l privește, Tzara era un comunist fără pasiune. Se distanța rămânând în același timp pe linie.... Nu-și făcea nici o iluzie despre sistemul sovietic. Le era doar recunoscător comuniștilor pentru că au riscat în timpul Rezistenței. Pentru el, URSS era o țară care se sacrificase pentru a o sfârși cu
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
de mult, am poposit la Arad. De ce? Ca să văd întîlnirea dintre cei mici, părinți și bunici cu Făt-Frumos din lacrimă, o întîlnire organizată de regizorul Victor Ioan Frunză la Teatrul de Marionete. Aici este un loc foarte special, îngrijit cu pasiune și devotament de directorul instituției, actorul Dan Antoci. Sau, mai simplu, Dan, cum îl cunosc și îl strigă toți copiii. El stă undeva pe granița între realitate și ficțiune, el pendulează între aceste două lumi și le facilitează și spectatorilor
Basmele românilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14605_a_15930]
-
muzica sa prin intermediul dimensiunii religioase. Ansamblul fascinant de tehnici noi prin care compozitorul francez a marcat întreaga muzică modernă și de avangardă a secolului 20 se completează cu ecouri ale muzicii medievale, gregoriene. Trăsătura catolică a creației sale se alătură pasiunii pentru explorarea cântecului păsărilor și a muzicii indiene, totodată construcțiilor elaborate ce au influențat hotărâtor serialismul integral al unui Boulez sau Stockhausen. Iar alți elevi ai lui Messiaen, Gerard Grisey și Tristan Murail, seduși de "naturalitatea" armonicelor sunetului, vor inaugura
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
său critic, de Pamfil Șeicaru. Ceea ce am reținut, ca trăsătură dominantă rezultată din experiența exilului, este amărăciunea. Ea dictează exprimării fondului. Mai acuzată decât încrâncenarea verbală a pamfletarului, cu suita sa de indiscreții și grosolănii, iscate din cine știe ce rivalități și pasiuni, mai mult sau mai puțin de moment, este intensitatea cu care s-a angajat să scrie istorie. Realismul vizionar devine revelația acestei literaturi de evenimente. Regimul scrisului zilnic al ziaristului este mai mult decât o lecție deprinsă în timp. Este
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
prezentat la tribunalul unde i se ancheta mult dezbătutul caz al diaconiei lui. "Nu vine", este concluzia lui Dumitru Furtună, ignorând evident acest document prețios. După cum, și G. Călinescu, motivat de aceeași necunoaștere, surprinzătoare pentru cine s-a familiarizat cu pasiunea lui de a răscoli arhivele, se mulțumește în a prelua afirmația celui de atâtea ori citat pentru valoarea sa de documentarist, scriind în monografia sa: "Dar la 11 septembrie, întâiul termen. Creangă nu se prezintă." Revenind la scrisoarea lui Gheorghe
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]