176 matches
-
lui Terente! Asta este: picătura cade, nu se dă de-a dura peste zece babe slabe cocârjate-ntre silabe, peste zece babe știrbe care culeg știr, bre le văd și mă mir cu ochiul ceachir sictir bre, sictir... Referință Bibliografică: Pastișă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 329, Anul I, 25 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PASTIŞĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355183_a_356512]
-
timp, nu mai aparțin doar istoriei, ci și culturii (tocmai în sensul lovinescian, pe care l-a remarcat foarte corect Bogdan Ghiu). Cum faceți, domnule președinte, să ieșiți din acest pleonasm inconștient în care ați intrat etalându-vă complexul? Ați pastișat stafia afilierii. A înregimentării morale. Nici măcar la un ideal național, ci la unul străin și pedant internaționalist. Eu nu sunt legionar. Sunt, după cum am afirmat, liberal în gândire și socialist în formele de manifestare, cu gândul că e un egoism
SCRISOARE DESCHISĂ PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, DOMNUL KLAUS IOHANNIS de DARIE DUCAN în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368889_a_370218]
-
timp, nu mai aparțin doar istoriei, ci și culturii (tocmai în sensul lovinescian, pe care l-a remarcat foarte corect Bogdan Ghiu). Cum faceți, domnule președinte, să ieșiți din acest pleonasm inconștient în care ați intrat etalându-vă complexul? Ați pastișat stafia afilierii. A înregimentării morale. Nici măcar la un ideal național, ci la unul străin și pedant internaționalist. Eu nu sunt legionar. Sunt, după cum am afirmat, liberal în gândire și socialist în formele de manifestare, cu gândul că e un egoism
Scrisoare deschisă Președintelui României, domnul Klaus Iohannis – “Cum am spus, liric vorbind, sunteți Ion Iliescu” () [Corola-blog/BlogPost/340029_a_341358]
-
în care jocul și potrivirea de cuvinte se concentrează într-o exprimare de o rară suavitate și puritate. La fel și volumul O aripă și-un picior (Despre cum era să zbor), este un deliciu pentru copii. Alteori parcă în pastișează pe Arghezi, rupând ceva din Tinca: Stăteam noaptea amândoi, Bibilica, bibiloi, Ningea luna peste noi. Eu credeam că mă iubeai, Dara tu mă sărutai, C-o mâna mă mângâiai, Cu alta cotrobăiai. Boarfo! Nu ți-am zis șucar Să bagi
Marin Sorescu – ironistul singur printre poeți. Ion R. Popa: Profesorul Ion Ionescu a scris un interesant articol despre Marin Sorescu () [Corola-blog/BlogPost/339339_a_340668]
-
Spusele-mi tăind ca barda, Iuștiind pleasnă ca biciul Către ăl de sare coarda, Îl ofusc șfichindu-i viciul. N-am a mă înmărmuri că Tâmpul ce nu-i tâmp destul Pe isteț vatămă, strică Făloșindu-se fudul. Mimilor ce mă pastișă Și scârmesc ca epigonii Să își caute o nișă Ca viermițele, coconii, Am a le mai spune doar că N-or să fie crisalidă, Ci rămân ce sunt: o poarcă, Între fluturi o omidă...! Ci cu strunele și felul Hărăzit
MIMILOR MEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341927_a_343256]
-
le răspunde: „În umbra lui Geo Bogza vom scrie de acum înainte toți cei care vom aborda reportajul literar propriu-zis, Geo Bogza fiind cel care ne tutelează, [...] modelul și părintele meu literar, declarat de mine, nu pentru că accept să-l pastișez [...], ci pentru că apăra consecvent tot ce scriam mai bine.” Punctând elementele originale pe care le aduce speciei, C. încearcă să explice că îl deosebește de Bogza „viziunea asupra universului explorat, în primul rând lumea în efortul creației, o omenire în
COSOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286440_a_287769]
-
erau: „Gogoși” (prin care se ironiza rubrica de informații a ziarelor), „Ultime gogoși calde” (parodie a „Ultimelor știri”), o pseudocronică parlamentară comentând activitatea „Camerei deputaților din Stambul”. În fine, o rubrică de „Prospături. În stilul și cu sintaxa «Monitorului oficial»” pastișează automatismele stilului administrativ, iar „Rezbelul” și numeroase „Gogoși” - înflăcărarea fals-patriotică a jurnaliștilor. Se face haz, de asemenea, de cei care încearcă să exploateze orice eveniment politic în favoarea lor, de amatorii de știri senzaționale, de naivii care dau fiecărui gest al
CLAPONUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286292_a_287621]
-
în care ia penelul sau stiloul în mână, renunță la inocența sa și fură de la clasa dominantă - cu care este în contact încă de la naștere - un fel diferit de a se exprima. De aici nu poate să se nască decât „pastișa”, adică o contaminare între două feluri de a fi și două feluri de a vorbi. Dar, de obicei, opera unui artist „naiv” se vrea realizată prin intermediul grației: de aceea, efectul său este extazul. În timp ce „pastișa” nu este așa, prin natura
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
poate să se nască decât „pastișa”, adică o contaminare între două feluri de a fi și două feluri de a vorbi. Dar, de obicei, opera unui artist „naiv” se vrea realizată prin intermediul grației: de aceea, efectul său este extazul. În timp ce „pastișa” nu este așa, prin natura sa (la unii mari scriitori, ea poate produce entuziasm, dar niciodată extaz). Aceasta înseamnă că ceea ce prevalează în opera artistului „naiv” este natura sa populară și că „pastișa” se află doar la suprafață. Există, într-
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de aceea, efectul său este extazul. În timp ce „pastișa” nu este așa, prin natura sa (la unii mari scriitori, ea poate produce entuziasm, dar niciodată extaz). Aceasta înseamnă că ceea ce prevalează în opera artistului „naiv” este natura sa populară și că „pastișa” se află doar la suprafață. Există, într-adevăr, o poezie și o pictură populare (la rândul lor, produse ale unor contaminări ce au avut loc în epoci precedente); iar reprezentările acestora sunt cele care prevalează și în opera celui mai
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
genealogiile întâlnite în romantism. Prelucrarea „izvoarelor” e realizată cu o ingenuitate prefăcută, de tip Borges: sursele fanteziste sunt consemnate, colate, luate în serios, corectate în părțile prea de tot incredibile, interpretate detectivistic în funcție de enciclopedia unor cunoștințe inventate. Sunt introduse și pastișate diverse subcoduri literare, fiind frunzărite registrele convenționale de genul aforismelor, panseurilor, schimbului epistolar. Personajul autorului este introdus prin jurnalul pe care îl ține și care nu e decât un pretext narativ pentru crearea unui spațiu în care să se întâlnească
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
care îl reprezintă cu adevărat se impun, în primul rând, printr-o amprentă stilistică specifică, de virtuozitate: reflectând cultura întemeiată pe Biblie, Viețile Sfinților ș.a., limbajul dobândește - transpus însă cu vervă în cheie comică, dar fără a avea nimic blasfematoriu, pastișând cu finețe și efecte pitorești - o haină perifrastică proprie, cu patină de arhaicitate și solemnitate, cu dese inserții de referințe religioase și citate bisericești. Pe lângă această calitate și pe lângă abilitatea dialogului, reține atenția capacitatea de a reconstitui, ca într-o
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
punere în abis”, fie „în paralel” față de textul principal, performanțe de jonglerie în materie de atribuiri succesive sau alternative ale secvențelor unor naratori diferiți, exploatarea virtuților polifoniei, dezbaterii și dialogului, recursul la digresiune și la citat, real sau apocrif, la pastișă ș.a.m.d.). Au fost remarcate și afinități cu Urmuz, cu avangarda interbelică și cu literatura absurdului, Dumitru Micu opinând, de pildă, că proza lui S. conține „poate mai mult dadaism decât întreaga presă românească de avangardă”. Pe de altă
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
și la Guénon, iar Maritain Îi era afin. Nu e deloc o coincidență Întâmplătoare, căci referința „teozofică” probantă la Maritain apare În Fragmentarium: „Dacă ne gândim la un Maritain, René Guénon, J. Evola, Ananda Coomaraswamy etc. - putem spune, fără a pastișa versul lui Camil Petrescu, că elitele văd În Evul Mediu ideile”5, versul cu pricina fiind deturnat inițiatic. Premisa este teozofică pentru că, deși extrapolează credințe și imagini arhaice, o face tardiv și confuz Într-o direcție care acceptă, ba chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în romanele Fecioara (1900) și Liliana (1914) sau în fragmentul de roman Mizerabilii noștri („Ovidiu”, 1910) și într-o puzderie de instantanee publicistice, toate narațiuni amorfe, banale, în care își pierd urma și mobilul patriotic, și cel moral. Chiar atunci când pastișează (în Fecioara pleacă de la romanul Dan al lui Vlahuță), V. ajunge să își desfigureze modelul. Doar în unele însemnări de călătorie pare să se închege câte o secvență mai interesantă. SCRIERI: Zori, Craiova, 1889; Limba iubirei și Raiana, Craiova, 1892
VULCAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290663_a_291992]
-
a pieselor proprii, reunite târziu în volumul Mașina de vânt (1996). Versurile lui P. par a fi rezultatul asimilării progresive a marilor modele din lirica românească, modele de care se distanțează pe măsură ce poetul își află mijloacele expresive proprii. El nu pastișează nimic, transferă în paginile sale doar acea substanță poematică ce este compatibilă cu sine. De multe ori textele sunt organizate ca niște replici adresate unor opere literare celebre: „Să fie chiar adevărat/ că bulgării negri fluturi se făceau,/ plângând peste
POPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288919_a_290248]
-
Aici se cuvine însă o lămurire preliminară. A califica drept sămănătorist pe d. Victor Ion Popa ar însemna să dăm o judecată parțială și exterioară. Fiindcă d-sa nu este unul din acei nenumărați epigoni ai unui curent astăzi istoric, pastișând numai în umbra unui excepțional talent. Moldovean el însuși, duios prin natură, cunoscător al sufletului rural, așa cum ne-a dovedit și Mușcata din fereastră, d. Victor Ion Popa duce mai departe o anumită sensibilitate etnică, regionalistă. POMPILIU CONSTANTINESCU SCRIERI: Ciuta
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
al XX-lea, de la St. O. Iosif la Ion Barbu, de la Mateiu I. Caragiale la Radu Stanca, bătând cu specială insistență pe clape călinesciene, nu fără a recurge la jonglerii care lui Călinescu îi displăceau (rime funambulești, de exemplu), poetul pastișează cu grație, picurând în surâsul ironic duioșie, alături de admirație. Bunica Beps e un fel de Ghenca, și într-o piesă (Înspre noapte) e portretizată paralel cu aceasta, transcriindu-se, în acest scop, versuri din poemul călinescian. SCRIERI: Zile fierbinți, București
PURCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289066_a_290395]
-
c. este Mihail Zamphirescu. Alături de el, versuri dau frecvent G. Crețeanu, Ciru Oeconomu, N.V. Scurtescu și, sporadic, C. Aristia, N.T. Orășanu, Gr. Ventura, N. Țincu, D. Petrino, Th. Șerbănescu. Cu rare excepții, poeții grupați în jurul revistei scriu o poezie minoră, pastișându-i pe romanticii francezi. Prozatorii revistei sunt Pantazi Ghica (nuvele istorice), G. Marian (schițe de moravuri), N.D. Popescu și Bonifaciu Florescu (nuvele). Mai bogată și mai interesantă este partea consacrată dramaturgiei, susținută și de preocuparea lui Grădișteanu pentru teatrul național
REVISTA CONTIMPORANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289193_a_290522]
-
În ciclul care îl are ca protagonist pe Conan Doi, autorul, sub masca neseriozității, ia peste picior toate clișeele rețetelor „clasice” ale romanului polițist, depășind limitele acestuia și inovând tehnic față de canoane, într-un fel la limita postmodernismului (intertext, ironie, pastișă). Cărțile par facile, dar nu sunt scrise deloc superficial, ci doar în răspăr față de convenții, cu strategia unui autor care devine astfel de succes. În parodiile „criminalistice”, personajul central este unchiul Andi Detectivul, care folosește și pseudonimul Al. Conan Doi
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
Păcățian, C. Băilă, precum și lui Alexi. Culegeri de folclor, realizate, ca atâtea altele în epocă, fără vreo preocupare metodică sau științifică, publică N. Petra-Petrescu și C. Băilă. În foiletonul revistei Th. Alexi e prezent cu un amplu roman istoric, Ciocoii, pastișă inabilă după Ciocoii vechi și noi al lui Nicolae Filimon; tot el mai publică Amor în veacul crâncen, de asemenea roman de inspirație istorică, iar Virgil Onițiu, A. Vlaicu, N. Petra-Petrescu, I. Pop-Reteganul, N. Popilian, Emilia Lungu, Ion Broju și
NOUA BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288480_a_289809]
-
ce constau «stângăciile» despre care vorbește, nici să-I Îndrume concret cu folos. Tovarășului N. Negrune, tânăr Începător din Buzău, Marginaliile Îi hărăzesc aceeași soartă. I se reproduce un mic fragment din poezia Păsările negre, dar În afară de o aluzie la «pastișă», articolul nu vorbește decât despre «simboluri folosite cu multă pregnanță». (Ă). De-a dreptul formalistă și lipsită de sens apare aprecierea asupra poeziei tovarășului Dumitru Drumaru, tânăr poet descoperit și educat de Filiala din Cluj a Uniunii Scriitorilor. Despre poezia
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dada, 1925). Un precursor al modernismului autohton este T. Arghezi, cel care a contrariat „precupeții de zer critic” (Arghezismul, 1925). În prozele lui moderniste, B.-F. dinamitează retorica tradițională, cultivă „comedia limbajului”, dă o interpretare literală sau echivocă expresiilor metaforice, pastișează formula umoristică urmuziană. Textele subminează ordinea lumii burgheze, înlocuind-o cu un univers absurd și bizar. Personaje-marionetă, descinse din omul-robot integralist, trăiesc „sub zodie citadină”, în civilizația industrială de inspirație futuristă, în Răzbunarea lui Papufili sau în „trilogia” Supraamericanul, din
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
desigur îndulcit ― stilul Valericăi. N-o luați în seamă, domnule maior. Are reprezentări ciudate despre oameni. Îi vede cu picioarele în sus și capul în jos, fără degete sau cu un singur ochi. Fatal! E trist un pat rece. Aș pastișa: Culcatul solo naște monștri. Cândva, tanti Melania... ― Doamna Lupu? ― Îhî! A încercat un act de caritate. A pescuit un fraier și l-a adus la vedere. L-a vrăjit că fata are zestre, că e gospodină, că face rață pe
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
citit Greața, a citit Greața“ ca și cum ar fi aflat că aveam o boală venerică. Avea atît de puțină Încredere În mine? În realitate, nu suportase ideea că mă interesează și altă formă de gîndire decît a lui. Dacă aș fi pastișat un text al lui Claudel despre Biblie, sau inefabila proză a prietenului Daniel-Rops, nu s-ar fi neliniștit. Într-o compunere care, după părerea mea, ar fi fost lipsită la fel de mult, dacă nu și mai mult, de bucurie și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]