8,290 matches
-
acum împotriva noastră oamenii, ci se scoală poftele trupului. Nu ne poartă război tiranii și împărații, ci ne poartă război mânia, dragostea de slavă deșartă, invidia, pofta de a vorbi de rău pe altul, și celelalte mii și mii de patimi sufletești. Am scăpat de încercările celelalte, să căutăm acum să le biruim pe acestea. De aceea v-am amintit de necazurile vremurilor acelora, pentru ca cel care îndură un necaz acum să ia de acolo ușurare; iar cel care n-are
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Cruci (Icos 5). Sfânta Cuvioasă Parascheva ocrotește și izbăvește de boli, de spaimă și de pagube (Icos 6). Sfânta Cuvioasă Parascheva este mijlocitoarea celor ce au greșit, folositoarea celor asupriți, îndreptătoarea judecătorilor răi, scăparea celor judecați și osândiți, contenire a patimilor, nesprijinitoare a celor ce caută numai folosul lor, neizbândire a mijlocirilor celor vicleni, domolire a celor puternici, întărire a slăbănogilor, stârpitoare a răutăților, izvorâtoare a milostivirii (Icos 7). Sfânta Cuvioasă Parascheva este invocată prin rugăciuni și cântări, ca fiind mărirea
Sfânta Parascheva cea mult folositoare. Impactul şi influenţa Ei în viaţa cea evlavioasă a creştinului contemporan… [Corola-blog/BlogPost/94311_a_95603]
-
practice, devenind astfel un model pentru „ucenicii“ săi... (Fragment dintr-un discurs al Patriarhului Daniel al BOR). Știm cu toții că omul, copilul, este un univers deschis, limitele acestui univers fiind aceleași dintotdeauna: abisurile tenebroase ale căderii, ale păcatului și ale patimilor și înălțimile sau piscurile senine ale virtuților. Păcatele, patimile, ca fiind isbucnirile cele mai violente și grosiere ale energiilor și resurselor umane, și virtuțile, care constituie adevărata vocație și lucrare a omului, au fost aceleași de la început, deși au fost
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
dintr-un discurs al Patriarhului Daniel al BOR). Știm cu toții că omul, copilul, este un univers deschis, limitele acestui univers fiind aceleași dintotdeauna: abisurile tenebroase ale căderii, ale păcatului și ale patimilor și înălțimile sau piscurile senine ale virtuților. Păcatele, patimile, ca fiind isbucnirile cele mai violente și grosiere ale energiilor și resurselor umane, și virtuțile, care constituie adevărata vocație și lucrare a omului, au fost aceleași de la început, deși au fost numite diferit. Ceea ce s-a schimbat nu este atât
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
de Mâine” și a primit și importanta distincție din partea Academiei Europene de Film, Premiul Felix. Alte filme prin care actrița a devenit cunoscută publicului român, dar și celui străin, sunt „Cel mai iubit dintre pământeni”, „Patul lui Procust”, „Orient Express”, „Patimile lui Hristos” etc. Rolul său din „Patimile lui Hristos”, film regizat de Mel Gibson, a fost foarte controversat, precum a fost întreaga producție cinematografică. Se pare că regizorul a luat în calcul un aspect foarte interesant atunci când a ales ca
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94355_a_95647]
-
distincție din partea Academiei Europene de Film, Premiul Felix. Alte filme prin care actrița a devenit cunoscută publicului român, dar și celui străin, sunt „Cel mai iubit dintre pământeni”, „Patul lui Procust”, „Orient Express”, „Patimile lui Hristos” etc. Rolul său din „Patimile lui Hristos”, film regizat de Mel Gibson, a fost foarte controversat, precum a fost întreaga producție cinematografică. Se pare că regizorul a luat în calcul un aspect foarte interesant atunci când a ales ca Maia să joace rolul Fecioarei Maria. Este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94355_a_95647]
-
trecutului “ să nu uităm nici îndemnul său profund creștinesc cu privire la înlăturarea dezbinării: “Nu merge la mormintele Domnilor tăi cu sămânța desbinării în inimă, ci precum mergi și împărtășești cu sângele Mântuitorului, astfel împărtășește-ți sufletul tău cu reamintirea trecutului; fără patimă și fără ură între fiii aceluiași pământ, cari, oricât de deosebiți ar fi în păreri, frați sunt, fiii aceleiași mame sunt.” Tendința actuală este ca cititorul să devină egal cu autorul într-un sistem de valori legat de trăirea în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
Vine fotograful, vine portretistul. Acesta nu sunt eu Și acesta nu e lumea pe care o visam! Nu sunt eu cel după care orbecăi atît! Am pierdut nopți ditirambi zei necruțători atîtea războaie îmbrăcate în haine cu zimți. Rătăcit printre patimi am înjurat îngerii păzitori am înălțat imnuri pentru cel în stare să-nghită Apocalipsa am scrutat dealurile cerului am stat pieziș în umbra lui Dumnezeu. Azi nici măcar împăratul muștelor nu mă mai caută-n somn.
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/3736_a_5061]
-
ȘI... Și neaua care tot mai cade Stârnind bulboane și cascade... Și munții care se îneacă De-o răzvrătită tuse seacă... Și nopțile ce se anină Cu disperare de lumină... Și lacrimile ce îngheață Ca somnul visului pe față... Și patimile iluzorii Pe care le sărută zorii... Și ochii dragi ce nu mai văd Nicio cărare îndărăt... 1985 STRIGOII Transilvanie, pământ de cer, Leagănul meu de vii și de morți, În care mă nasc și-n care pier, Cine cobește cu
Poezie by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/4164_a_5489]
-
răstignirii în disperare sau a trecerii de pe ring - pe rug să nu renunți la zădărnicia iluziei or la ceva mai îmbărbătătoarea probabilitate a speranței - puțin dar totuși atât cât îl ai sub unghii - și acesta-ți mai e pământul făgăduinței... Patimile după Dostoievski Domnul Dostoievski a fost totuși un om relativ cumpătat Necutezând să treacă mai departe de calvarul fraților Karamazov pentru că și mai și au fost bântuite de patimi surorile Karamazov... Paris. Arcul de Triumf 1 Amiază toridă. Arcul de
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/4623_a_5948]
-
îl ai sub unghii - și acesta-ți mai e pământul făgăduinței... Patimile după Dostoievski Domnul Dostoievski a fost totuși un om relativ cumpătat Necutezând să treacă mai departe de calvarul fraților Karamazov pentru că și mai și au fost bântuite de patimi surorile Karamazov... Paris. Arcul de Triumf 1 Amiază toridă. Arcul de triumf miroase a subsuoară transpirată de soldat de acum două sau chiar trei veacuri. 2 Ce mai... timpul trece trece de s-o fi oțetit până și parfumul rămas
Poezii by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/4623_a_5948]
-
lui opreau, în așteptări și ocoliri, autobuze, Iar bulevardul deschidea spre Unirii semețele lui înțelesuri. Pot răsfoi sfintele cărți, minți luminate dând Bucureștilor Loc de uimiri, vaduri drumețului, azimă caldă flămândului, Fiul popii din Lancrăm, cu tăcerile lui, ale cereștilor Patimi, a răsărit din marea trecere prin nemărginirile gândului. În formă de elegie Sunt semne că vara lui Sânmihai se apropie. Sufletul meu cu prunii brumării și cu plopii e, Tremurat în azur, așteptând funigeii să-și țese Peste hotare pânzele
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
un borhot stelele intră pe furiș în sălile de joc îi adulmecă pe cîștigători îi lingușesc fără jenă aidoma unor prostituate. Subînțeles Subînțeles e interiorul obiectelor monoton aproape plicticos stînjenitor compromițător precum tot ce ține de spirit așadar căutăm cu patimă doar exteriorul lor imprevizibil cum o junglă amețitor cum odoarea de sînge-a primejdiei infinit. Nu asta-i tristețea Nu asta-i tristețea, ci alta dumnezeiască sămînță a paginii albe gata a rodi fără tine. În vechiul local În vechiul local
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4799_a_6124]
-
Măicuța Domnului, Îngerul trece prin apele somnului. Unde ești tu, Minunată Crăiasă, toată nevoia noastră ne lasă. Vino la noi, Regină a Stelelor, și ne dezleagă din lanțul relelor. Șterge-ne mințile de apa lacrimilor și ne ridică peste muntele patimilor. Vino la noi, Măicuța Domnului, și ne dă viață din Fiul Omului. Regina Îngerilor, roagă-te pentru mine! Roagă-te pentru mine în acest ceas, când sunt împrăștiat, obosit și laș și nici nu te iubesc pe cât s-ar cuveni
Poezii by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/4893_a_6218]
-
stăteai să numeri chemările de cuci De graurii, de sturzii, de țărcile istețe! Pia Rămâi cu mine îngere, și-ascultă La vraful de minuni în tălmăcire Ivite parcă mai presus de fire Cu o credință încă mult mai multă, Din patimă, durere și iubire, De care doar făptura ei ocultă Câtă-n tăcere, singură, exultă E-n stare, peste toate, să ne mire. Si ca-n icoană să-i rămâi alături Când eu voi fi doar gând și amintire, S-o
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
după foaie să-i despături, Cum numai în Cântarea din Psaltire, Cum numa-n nesfârșitele omături! Grauri Cum apăreau, ce-nvăluriri bizare, Ca de-o furtună, și piereau în zare, Dinspre acăți, cum nici n-ai bănui! Un nor cuprins de patimi și pierzare, Vârtelniță-n văzduhuri peste vii, Suveici și brâgle, ițe și urzare, Din ce s-a tors, de cum se nevedi, Foșniri de ploi, roire de frunzare, Nălucă în umbriri și tremurare, Parcă de-a dreptul, parcă-ar ocoli, Nici
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
din palat aflase de bizarele lucruri ce se petreceau în dormitorul șahinșahului: oamenii, supuși unei ispite de neînlăturat, își lipeau urechile de ușă, ba chiar făceau mici găuri în pereți - de ce? Desigur, ca să asculte și ei poveștile minunate ale Șeherezadei! Patima pentru povești nesfîrșite a șahului devenise contagioasă și, de cum cădea seara, toți încercau să apuce cîte un loc cît mai potrivit ca să tragă cu urechea. Ba treptat, cîte unul mai alfabetizat încerca să-și ia și note, nu de alta
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
Emil Brumaru Să se ascundă sub pat, Ciulindu-și nimbul, urechile,- aripele Cînd ne umplem cu dragoste clipele Și-o iau la goană și se îngîndură Dacă le cade în cap cîte-o scîndură Sau chiar salteaua cu tot cu perne În toiul patimii noastre eterne...
Îngerii noștri s-au învățat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7243_a_8568]
-
să mă faci pe mine vinovată de hotărârile de sus. I-a tremurat un pic vocea. Dar tu unde traiești, nu sus? Și hotărârile de sus, nu le afli înaintea tuturor? Uneori, îmi răspunde. Fără să vrea, dar târâtă de patima din întrebarea mea. Apoi tace. Dar strângerea aceea a ochilor, caldă, parcă gâdilată, i-a dispărut. Se uită la mine ca și cum ar vrea să-mi întipărească figura în minte. Modul în care aprinde altă țigară, pata de pe deget lipită prompt
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
toți de ce suntem unde suntem în istorie. Dar dacă e să fim toți împreună, măcar să fim complici! Paharul de coca-cola, îl am încă în mână, gol. Il strecor în buzunarul scaunului dinainte. Se uită la mine, totuși impresionată de atâta patimă din partea mea. Ii spun, retezat: poate-am discutat destul. Mi-a părut bine. Din scaunul din față, se ridică hindusul - cred că a auzit că ne-am certat, dar nu știe despre ce. O întreabă pe ea din ochi, ce
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
în biserica lui Pantelimon. De Joimari se adunase atâta hârtie că s-ar fi putut scrie un roman. Mâni întreprinzătoare au adus cărămizi și apoi pietre și scânduri, sub care stăteau tescuite bilețelele locuitorilor din tot cartierul. Iar în Vinerea Patimilor au început să curgă și din alte zone. Căci vineri seara, când părintele cânta Prohodul, în intersecția monumentului, pe care acum oricine îl numea Piatra Comorii, au descins televiziunile. Și, chiar la știrile din acea seara, Leonard a auzit cum
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
și-n ochii fiecăruia, adînc, o anume lumină și-n vorbe o anume demnitate a timpului și morții lor și-am vegheat mereu acolo, unde cumințenia declara întunericul cîndva, fiecare va cădea în genunchi * meleag ciuruit de surghiun, unde fiecare patimă ascunde-n miezul ei o tragică splendoare, blîndețea rar pătrunsă de dîrzenie milenii după milenii cît bătaia de pleoape a unui druid am trecut printre ei ca un fior de remușcare * să devenim așadar din nou vulnerabili căci cine poate
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
voi noi lămpi? Am adus noi suișuri duhovnicești, noi dulcețuri ale păcatelor, noi nevoințe peste fire. Să aduceți și noi ghitare... Alungați până aici, unde spațiul împădurit, transformat în femeie iubită, s-a înălțat de un cot de la pământ, "deasupra patimilor", încărcat de la sursă, "de la univers". Ca la nebuni vin cu un picior târâș să ceară de băut la "centrul nostru de achiziții de melci vii" din sat și să scoată coarne bourești, conform cântecului. Vin și sparg țiglele de pe casă
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/8259_a_9584]
-
favorite ale eroului lui Alphonse Daudet: călătoriile căpitanului Cook, romanele lui Fenimore Cooper și ale lui Gustave Aimard, plus nenumărate volume de povestiri vînătorești privind speciile cele mai variate - vînătoarea de urși, vînătoarea de vulturi, vînătoarea de elefanți etc., etc. Patima cinegetică este proprie, de altminteri, tuturor tarasconezilor, încă din timpii mitologici cînd teribila Tarască, monstrul cu chip de dragon sau crocodil, bîntuia pe malurile Rhonului, făcînd numeroase jertfe. Că dihania ar fi fost răpusă de oameni sau, potrivit unei alte
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
de noapte când nu mai pot îndura frăgezimea ta se destramă Concert îngerii decantează culoarea pe clape pal-auriu un galben ce nu se poate rosti decât în ferestrele toamnei o toamnă a egretelor roz tresărind peste ape atâta suflare de patimi golite steaua sufletului se alcătuiește din sunete Sfetnic Stau pe terasa însingurată felinarele nasc pete ruginii și umbre abstractul desen nu e departe de un fel de rostire în care se derulează amiezi dimineți risipite amurguri cu ascuțișuri îndreptate spre
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/8396_a_9721]