500 matches
-
protejate de mecanismele de apărare antibacteriene naturale fizice și chimice ale gazdei în aceste comunități bacteriene (Socransky et al., 2002). Cunoașterea interacțiunilor complexe dintre comunitățile microbiene rezidente și gazda umană este de cea mai mare importanță în înțelegerea dezvoltării și patogenezei unor boli variate, nu doar a bolilor infecțioase tipice. Libby (2002) a constatat ca procesele inflamatorii au devenit o parte integrantă în fiziopatologia aterosclerozei, fiind implicate de la inițiere la progresie, cât și în etapele finale ale infarctului. Atunci când are loc
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
statistice între ateroscleroza coronariană avansată și infecțiile dentare. Mecanismele posibile prin care infecțiile orale ar putea contribui la BCV includ următoarele: efect direct al microorganismelor în formarea ateromului în endoteliu, răspuns indirect mediat de gazdă sau o predispoziție genetică pentru patogeneza aterosclerozei. În asocierea dintre bolile orale și BCV, Libby (1999) apreciază că periodontoza pare să crească riscul de accident vascular cerebral și, într-o mai mică măsură, a CI. În afara semnelor generale ce caracterizează tabloul clinic al cardiopatiilor ischemice se
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Trebuie precizat însă că tulburările respiratorii din timpul somnului pot fi asociate cu unele suferințe cardiovasculare preexistente sau contribuie la producerea acestora. Hipoxia alterează atât excitabilitatea și contractilitatea miocardică, cât și funcția endotelială și integritatea musculaturii netede vasculare, contribuind la patogeneza hipertensiunii arteriale, aterosclerozei, bolii coronariene, insuficienței cardiace, infarctului miocardic și morții subite la pacienții cu fenomene ischemice coexistente. Mecanismul acestei asocieri este incomplet cunoscut, dar există dovezi care implică rolul comun al obezității, dislipidemiei, hipoxemiei tranzitorii și al creșterii factorilor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
insulină și afecțiunile cardiovasculare, sunt schematizate în figura 33. IL-6 produsă de țesutul adipos subcutanat crește rezistența la insulină. La rândul său, TNF-α este o citokină care antagonizează acțiunile insulinei, în timp ce leptina este cel de al treilea factor implicat în patogeneza alterărilor metabolice asociate cu SAOS. Leptina este un factor derivat din adipocite, prevăzut cu proprietăți de reglare și control hipotalamic al ingestiei de alimente. Pacienții cu SAOS prezintă valori crescute ale leptinei care se normalizează după tratament cronic cu CPAP
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
au un risc între 21% și 84% de a prezenta tulburări respiratorii de somn. Această componentă genetică se manifestă clinic atât în anatomia cranio-facială, cât și în predispoziția la obezitate. Recent a fost demonstrată implicarea genei APOE epsilon 4 în patogeneza SAOS. Prezența genei crește riscul de apnee obstructivă mai ales la pacienții cu vârsta peste 65 ani. Pe lângă agregarea familială, rasa reprezintă și ea un potențial factor de risc. La afro-americani s-a constatat apariția tulburărilor respiratorii de somn la
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
pentru monitorizarea efectelor terapiei cu presiune pozitivă nazală. Studii recente au arătat faptul că, după inițierea tratamentului, se înregistrează o scădere a glicemiei și a rezistenței periferice la insulină. Dozarea proteinei C reactive (CRP) este necesară datorită implicării acesteia în patogeneza aterosclerozei, a infarctului miocardic acut și altor afecțiuni cardiovasculare. S-a demonstrat că pacienții cu SAOS au valori crescute ale CRP care se normalizează în urma tratamentului cu presiune pozitivă continuă nazală (CPAP). Determinarea hemoglobinei și a hematocritului se realizează în vederea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
sistemului de serotonină din creier și sugerează o anormalitate în metabolismul central de serotonină. Faptul că unii indivizi autiști arată îmbunătățiri în comportament în urma administrării unor medicamente care inhibă serotonina demonstrează posibilitatea ca serotonina să aibă un rol important în patogeneza autismului. Alte studii mai recente s-au îndreptat spre defecte imunologice care ar putea fi prezente la indivizii autiști. Dacă aceste defecte sunt descoperite, împreună cu anomaliile substanțelor chimice din creier ( de ex serotonina) pot avea un rol important în dezvoltarea
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
numeric relativ puține dar, prin sistemul lor de parazitare produc pagube culturilor atacate. Antofitele existente la culturile agricole din țara noastră fac parte din fam. Santalaceae, Scrophulariaceae, Loranthaceae, Cuscutaceae și Orobanchaceae. 2.2. Fazele succesive ale bolilor infecțioase Procesul de patogeneză se derulează în mai multe etape succesive, relativ bine individualizate: contaminarea, infecția, incubația și manifestarea bolii. Contaminarea. Constă în intrarea în contact între planta gazdă și agentul patogen. În mod natural, pe organele aeriene ale plantelor, ajung diferite particule și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Plasmopara viticola); c.ectoendoparazite (se dezvoltă și la exteriorul și în interiorul țesutului parazitat - Leveilulla sp.). Manifestarea bolii. Durează de la sfârșitul incubației (apariția primelor simptome) până la dispariția organului parazitat sau chiar moartea plantelor. 2.3. Modificări suferite de plantă în cursul patogenezei În timpul procesului de îmbolnăvire, în plante au loc modificări funcționale, fiziologice, anatomo-morfologice. I. Modificări funcționale În cazul majorității bolilor au loc numeroase procese: creșterea intensității, respirației și transpirației; scăderea conținutului în hidrați de carbon; scăderea conținutului în apă al țesuturilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
țesuturilor; creșterea concentrației în unele elemente ca: K și P etc.; micșorarea capacității de fotosinteză, prin scaderea numărului de cloroplaste; creșterea proceselor fermentative, corelată cu o scădere a pH-ului; apariția unor substanțe specifice fitoalexine. II. Modificări anatomo-morfologice În cursul patogenezei apar modificări structurale sesizabile cu ochiul liber: hipertrofiile (datorate acțiunii unor substanțe de tip auxinic eliberate de agenții patogeni cancerul bacterian al viței de vie (Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens); atrofiile (sunt cauzate de agenți patogeni care pot distruge în întregime
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ciupercile subîncr. Ascomycotina și sporii diferitelor ciuperci care cauzează rugini sunt antrenați de vânt sau de picăturile de apă și produc noi infecții. Transmiterea prin apă Apa este un factor indispensabil în transmiterea agenților patogeni și în etapele următoare ale patogenezei. P. LEPOIVRE (1989) menționează că o picătură de apă de 5 mm în diametru în căderea sa de la 7 cm înălțime pe o suspensie de spori de 0,1 mm în diametru, produce 5.000 picături mici de 5-2400 µm
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a dovedit că exudatele rădăcinilor de porumb inhibă înmulțirea bacteriilor, pe când exsudatele rădăcinilor unor plante gazdă o stimulează. Răspândirea bacteriilor se realizează prin diferite căi: apa, praful, instrumentele agricole ș.a. Bacteriile pătrund prin răni care sunt esențiale în procesul de patogeneză; bacteriile Agrabacterium radiobacter pv. tumefaciens introduse prin deschideri naturale, nu produc tumori. Procesul infecțios se desfășoară în mai multe stadii după cum urmează: primul stadiu al inițierii tumorii este atașarea bacteriei la o componentă de suprafață a celulei gazdă. În acest
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
scleroții care își pot păstra viabilitatea în sol până la 3-4 ani. În depozitele umede scleroții pot emite hife ce vor infecta tuberculii în special în zona ochiurilor. Ciuperca formează rar bazidiofructe a căror rol nu este bine încă stabilit în patogeneza agentului. Bazidiosporii, în cazul în care apar, pot fi vehiculați de vânt și pot produce infecții pe părțile aeriene ale plantelor. Epidemiologie. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin pseudoscleroții de pe tuberculi și prin cei ce rămân în
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
primul pas în secvența metaplazie-displazie cancer și pacienții aceștia au de 30-120 ori mai mare riscul unui adenocarcinom de esofag. Esofagul ușor accesibil pentru inspecție, biopsie și supravegherea endoscopică face ca această leziune să constituie un model ideal pentru studierea patogenezei cancerului esofagian. În esofagul Barrett, epiteliul pavimentos din esofagul distal este înlocuit de un epiteliu cilindric care se aseamănă cu mucoasa intestinului subțire lipsind însă o margine în perie bine definită. Aceste modificări au fost depistate predominant la bărbații albi
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
în stomacul proximal și joncțiunea gastro esofagiană, o creștere într-o proporție care depășește orice alt cancer, inclusiv melanomul și cel pulmonar. Aceste observații din SUA și Europa au sugerat că adenocarcinomul gastro esofagian și gastric proximal ar avea o patogeneză comună probabil diferită de a cancerelor gastrice distale. Figura 2 : Incidența cancerului gastric în diferite țări Declinul incidenței cancerului gastric pare să fie pe seama scăderii numărului leziunilor de tip intestinal (Lauren) din zonele cu incidență mare (epidemică). 2. Factori de
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
și al cardiei a fost apreciată la nivelul claselor socio economice mai favorizate, fapt inexplicabil. Declinul marcat al incidenței cancerului gastric în SUA și alte țări avansate sugerează că factorii de mediu, care variază în timp, joacă un rol în patogeneza bolii. Studiile pe populația emigrantă din zone de risc crescut în zone cu risc scăzut sunt în evidentă aceste condiții de mediu. La emigranții japonezi în Hawai, riscul cancerului gastric rămâne crescut pentru prima generație, chiar și pentru cei ce
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
la sexul masculin [14, 15]. Dacă incidența bolii coronariene este substanțial mai scăzută la femei comparativ cu bărbații înainte de vârsta de 50 de ani, ulterior aceasta crește până la nivelul celei înregistrate la bărbați [8]. Fără îndoială, un rol primordial în patogeneza bolilor cardiovasculare îl au factorii de risc cardiovascular. După cum bine se știe, există factori de risc potențiali modificabili și factori de risc nemodificabili sau, conform unei alte clasificări, mai actuale [2], factori de risc tradiționali și noii factori de risc
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
de IL-1) față de femei; diferențe ceva mai mici se înregistrează pentru adiponectină [42]. Nivelurile de CRP mai înalte la femei se mențin la nivelul tuturor grupurilor etnice [43]. Aceste date sugerează faptul că inflamația cronică are o importanță aparte în patogeneza sindromului metabolic la femei. Dimorfismul sexual al CRP-hs sugerează existența unei intervenții hormonale în mecanismul inflamator, care necesită investigații suplimentare. Biomarkerii țesutului adipos Dimorfismul sexual al sindromului metabolic derivă, în mare parte, din modalitatea diferită de acumulare a lipidelor la
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
cele două sexe, fapt ce atrage atenția asupra necesității de abordare individuală și adaptată a sindromului metabolic și a consecințelor sale - diabetul zaharat de tip 2, boala cardiacă ischemică și accidentele vasculare cerebrale -, care demonstrează diferențe specifice sexului feminin în ceea ce privește patogeneza, evoluția și severitatea. Consecințele practice directe ale acestor date trebuie să se reflecte în abordarea factorilor de risc într-o manieră sex-dependentă, cu consecințe favorabile în ceea ce privește abordarea profilactică și tratamentul curativ al femeilor aflate la risc cardiometabolic. Bibliografie 1.4
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
riscului cardiovascular, în condițiile în care factorii de risc cardiovascular și grilele de apreciere a riscului cardiovascular duc la o subestimare a acestuia la sexul feminin. Acestea în condițiile în care disfuncția endotelială și inflamația joacă un rol primordial în patogeneza anginei microvasculare atât de frecvent întâlnită la femei [1]. Aceștia pot fi clasificați în trei categorii: factori ai inflamației, hemostazei și alți factori. Factorii inflamației Proteina C Reactivă (PCR) specifică cardiacă (high sensitivity) Femeile au valori medii ale PCR mai
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
1, 14]. În schimb, legat de E-selectină, rezultatele diferitelor cercetări nu sunt elocvente în ceea ce privește asocierea ei cu riscul de apariție a evenimentelor cardiovasculare, unele pledând pentru existența acestei relații, iar altele nu [1, 15]. Factorii hemostazei Rolul sistemului hemostatic în patogeneza aterosclerozei este binecunoscut, existând totodată dovezi în ceea ce privește riscul cardiovascular și implicarea mecanismelor fibrinolozei și a coagulării. În acest sens putem afirma că, deși există studii și metaanalize referitoare la rolul diverșilor factori ai coagulării în patogeneza cardiopatiei ischemice, totuși locul
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
Rolul sistemului hemostatic în patogeneza aterosclerozei este binecunoscut, existând totodată dovezi în ceea ce privește riscul cardiovascular și implicarea mecanismelor fibrinolozei și a coagulării. În acest sens putem afirma că, deși există studii și metaanalize referitoare la rolul diverșilor factori ai coagulării în patogeneza cardiopatiei ischemice, totuși locul lor în acest sens nu este bine definit [16-19]. Astfel, unele date recente au adus dovezi cu privire la asocierea nivelurilor D-dimerilor, factorului VII, factorului von Willenbrand și a fibrinogenului, cu riscul de apariție a cardiopatiei ischemice
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
care determină diferențele de comportament între alele nu sunt clarificate complet. Moleculele de adeziune celulară ICAM 1 ȘI VCAM 1 Moleculele de adeziune celulară ICAM 1 (intercellular adhesion molecule) și VCAM 1 (vascular adhesion molecule) joacă un rol important în patogeneza aterosclerozei, mai ales prin implicarea lor în atragerea leucocitelor, fenomen care inițiază și promovează inflamația la nivelul plăcii [31, 32]. În timp ce ICAM este secretată la nivelul celulelor endoteliale, leucocitelor, celulelor epiteliale, VCAM 1 este secretată exclusiv de către celulele endoteliale (indicator
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
efectele protecției hormonale, estrogenice premenopauzale [1], substituția estrogenică la femeile în menopauză nu s-a dovedit eficientă în prevenirea evenimentelor cardiovasculare [2]. Astfel, s ar părea că există și alte diferențe între cele două sexe cu privire la mecanismele care intervin în patogeneza bolilor cardiovasculare. Ateroscleroza Examinările anatomopatologice sugerează că, raportat la nivelul populației generale, severitatea stenozelor coronariene este mai redusă la femei, diferență care dispare la populația foarte vârstnică [2]. La femeile care au prezentat sindroame coronariene acute „fatale”, morfopatologic s-a
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
post PTCA sau post sindroame coronariene acute [12, 16-19]. Totodată, îmbunătățirea funcției endoteliale este asociată cu o scădere de 7,3 ori a riscului de apariție a cardiopatiei ischemice [8, 12]. Evident, această disfuncție endotelială joacă un rol primordial în patogeneza „disfuncției microvasculare coronariene” sau anginei microvasculare [8, 12]. Sunt termeni care se referă la existența unor anomalii vasomotorii și/sau metabolice la nivelul arteriolelor coronariene, respectiv acele artere care au un diametru mai mic de 500 µm și care nu
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]