157 matches
-
supratentoriale au o culoare mai cenușie, prezentând mai des chiste intratumorale. Uneori se pot observa calcificări intratumorale sau necroze. Microscopic ependimoamele de grad mic apar clasic sub aspectul de „piele de leopard”, fiind sugestive pentru diagnostic. Rozetele ependimare, care sunt patognomonice, sunt date de dispunerea unor celule poliogonale formând un canal sau lumen central. Rozetele sunt de dimensiuni mai mici decât pseudorozetelor și nu conțin vase sanguine central. Când ependimoamele sunt localizate la nivelul ventriculului IV au tendința de a se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
substanței cenușii periapeductale. b. Compresiune directă asupra trunchiului sau cerebelului. Sindromul Parinaud, caracterizat prin paralizia mișcărilor de verticalitate se datorează leziunii coliculului superior prin compresiune sau invazie tumorală, asociat uneori cu pareză totală sau parțială de nerv oculomotor. Este considerat patognomonic pentru leziunile lamei cvadrigeminale. Pot apare, de asemenea, midriază, spasm de convergență, modificări pupilare, nistagmus. Compromiterea pedunculului cerebelos superior se poate manifesta prin ataxie și dismetrie, hipotonie, tremor intențional. c. Tulburările endocrine apar mai frecvent la copii si sunt caracterizate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
prognosticul leziunilor maligne rămîne prost în ciuda strategiei terapeutice selectate [9]. Prezentarea clinică. Simptomatologia tumorilor de JCS prezintă o constelație largă de semne și simptome neurologice iar semnele de localizare falsă sunt numeroase. Practic nu există un singur semn sau simptom patognomonic pentru leziunile cu această localizare. Cu toate acestea aspectul clinic este legat de localizarea predominantă a tumorii și în consecință a structurilor nervoase comprimate. Dacă tumora este localizată predominant intracranian ea va afecta mai mult nervii cranieni inferiori dând disartrie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
localizată mai mult în segmentul cervical ea va produce mielopatie, afectarea nervului accesor, disestezii la nivelul feței, mâinilor și picioarelor prin afectarea tractului descendent al trigemenului (40% din cazuri), disociație siringo-mielică, senzație de rece la nivelul membrelor superioare considerată semn patognomonic pentru compresiunile cervicale înalte. Deși pareza rotatorie era considerată patognomonică aceasta este de domeniul clasicului [1,10]. Diagnosticul imagistic În practica actuală, diagnosticul definitiv este pus de RMN iar dacă intră în discuție stabilitatea regiunii, RMN dinamic și în cazul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
afectarea nervului accesor, disestezii la nivelul feței, mâinilor și picioarelor prin afectarea tractului descendent al trigemenului (40% din cazuri), disociație siringo-mielică, senzație de rece la nivelul membrelor superioare considerată semn patognomonic pentru compresiunile cervicale înalte. Deși pareza rotatorie era considerată patognomonică aceasta este de domeniul clasicului [1,10]. Diagnosticul imagistic În practica actuală, diagnosticul definitiv este pus de RMN iar dacă intră în discuție stabilitatea regiunii, RMN dinamic și în cazul tumorilor vasculare este necesar angio-RMN pentru a stabili vascularizația acestora
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
metastazele au fost raportate în doar două cazuri. Prezentarea clinică. Semnele și simptomele tumorilor cerebrale la copil sunt variate și depind de vârsta copilului, nivelul de dezvoltare a copilului, localizarea tumorii, gradul de compromitere a integrității neurologice. Nu există semne patognomonice, iar localizarea de multe ori pe linia mediană face ca lateralizarea să nu fie evidentă iar tabloul clinic să fie mult timp paucisimptomatic. Evoluția clinică este de obicei progresivă și insidioasă. Este posibilă și evoluția ondulantă cu remisiuni și exacerbări
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
psihice, - secundare sau accesorii care sunt iritația meningiană, pareze de nervi oculomotori, tulburări vegetative etc. Asocierea între cefalee și modificările de fund de ochi este semnificativă pentru hipertensiunea intracraniană. Adăugarea tulburărilor psihice și/sau a vărsăturilor constituie un tablou clinic patognomonic pentru hipertensiunea intracraniană [1,2]. Cefaleea este cel mai frecvent simptom din hipertensiunea intracraniană; este prezentă în 55- 60% din cazurile de tumori intracraniene, dar în aproape 90% din celelalte cazuri de hipertensiune intracraniană. Cefaleea poate apare precoce, ca prin
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
apară legate de mișcările capului, când se poate produce blocarea circulației LCR. În cazul unui copil mic, sau sugar, doar agitația poate sugera cefaleea, impunându-se corelarea cu alte semne și explorări. Edemul papilar este considerat împreună cu cefaleea un semn patognomonic, deoarece este produs prin creșterea presiunii intracraniene și evoluează concordant cu sindromul de hipertensiune intracraniană. Instalarea edemului papilar se produce treptat și adesea există o corespondență cu tulburările de acuitate vizuală (fig. 4.266). În cazul progresiei hipertensiunii intracraniene se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mici edemul papilar este mai rar deoarece pe măsura creșterii PIC este posibilă creșterea volumului cranian, - la vârstnici, în general după 60-65 ani, edemul papilar este mai puțin accentuat datorită atrofiei cerebrale. Vărsăturile în mod clasic fac parte din triada patognomonică pentru sindromul de hipertensiune intracraniană. Vărsăturile apar în general tardiv în evoluția hipertensiunii intracraniene și frecvența lor este dependentă de vârsta pacientului și de cauza creșterii PIC. Tulburările psihice sunt adesea mai frecvente decât voma. Creșterea PIC determină instalarea și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Valoarea diagnostică a peptidului C este maximă atunci când prelevarea sângelui a avut loc în cursul unui episod hipoglicemic. În prezența unei glicemii à jeun sub 50 mg/dl, un peptid C peste 1,5 μg/l poate fi considerat ca patognomonic pentru hiperinsulinism. Valoarea peptidului C este scăzută în hipoglicemiile neînsoțite de hiperinsulinism. O valoare a peptidului C sub 1,0 μg/l face improbabil diagnosticul de hipoglicemie hiperinsulinemică (45). Mai dificilă este interpretarea valorii peptidului C în condiții de stimulare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
prezente În număr mare;calcificarea la nivelul peretelui este sugestivă pentru diagnostic; - computer tomografia furnizează aceleași informații ca și examenul echografic: - imagine chistică lichidiană cu o densitate de 0 unități Hounsfield; - aspectul de panglici al membranelor plutind În lichid este patognomonic; - evidențiază mai bine decât alte explorări prezența calcificărilir parietale; - veziculele fiice sunt mai dificil vizualizate. - Rezonanța magnetică este rar utilizată fiind indicată În caz de complicații sau atunci când există dubii asupra diagnosticului (fig.VI.2); - Colangiografia endoscopică retrogradă arare indicată
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
intraparenchimatos) sau poate să apară după ruptura unui anevrism de arteră intrahepatică. - Hemobilia poate fi și rezultatul unui act chirurgical, atunci când chirurgul suturează superficial o dilacerare profundă și creează o cavitate În profunzime. - Hemobilia este caracterizată prin periodicitate - Triada simptomatică patognomonică este reprezentată de hemoragie digestivă (melenă În 90% din cazuri, hematemeză 60%), colică biliară În 70% din cazuri și icter În 60% din cazuri. - Pentru precizarea certă a diagnosticului endoscopia esogastro-duodenală trebuie să fie prima explorare. Endoscopia poate fi continuată
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cale biliară principală; - enzime pancretaice crescute -Ț În caz de pancreatită acută; Echografia - independentă de condițiile biologice ale bolnavului; - diagnostic În circa 96% din cazuri; - vizualizează: colecistul; calculii; starea căilor biliare intra- și extrahepatice; tumori; - oferă date despre ficat, pancreasimagine patognomonică de „con de umbră” (fig.II.2) Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă (ERCP) - indicații: obstacol pe calea biliară ce Împiedică drenajul bilei și al substanței de contrast (fig.II.3); se cateterizează ampula Vater și se introduce substanță de contrast În calea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
la insulină necesită cantități mari, peste 1.5 Ui/kg corp/zi), debutul bolii este semi-acut, cu poliurie, polidipsie, polifagie și glicemii mari (300-500 mg/dl), relativ bine tolerate. Absența cetozei și necesarul insulinic mare sunt elemente caracteristice, dar nu patognomonice pentru acest tip de diabet. Menționăm că în unele țări africane există o formă de diabet denumit diabet lipoatrofic (caracterizat prin absența țesutului adipos subcutanat) și care prezintă o mare rezistență la insulina exogenă (66, 76). Diabetul fibrocalculos („diabetul pancreatic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
cu coxa valga; subluxație congenitală cu acetabul malformat și cap femural excentrat; luxație congenitală cu acetabul înalt; arcul cervicoobturator rupt. După 1-3 ani se constată: mers șchiopătat, scurtarea membrului, trocanter proeminent, fesă hipertrofică, lordoză lombară accentuată, semnul Trendelenburg, examenul radiologic (patognomonic). Tratamentul ortopedic precoce al displaziei de șold cuprinde, după unii autori, următoarele procedee: instalarea din primele săptămâni a unui ham de hiperflexie, constituit dintr-un brâu ancorat pe umeri de care se agață două hamuri care țin coapsele în flexie
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sunt prezentate complicațiile cronice cutanate diabetice. A. Markerii cutanați pentru diabet cuprind leziuni cutanate considerate specifice bolii și leziuni care apar și în populația generală dar sunt mai frecvente la diabetici. Nici una dintre aceste leziuni însă nu poate fi considerată patognomonică pentru diabetul zaharat (14, 22). (1) Necrobioza lipoidică (14) (necrobiosis lipoidica diabeticorum) afectează 0,3-1% din pacienții diabetici. Apare tipic la bărbatul adult tânăr. Patogenia afecțiunii este necunoscută. Nu există un substrat genetic bine determinat iar influența controlului glicemic eficient
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
Patogenia este necunoscută, deși există mai multe dovezi în favoarea implicării unor mecanisme imune, probabil de tip hipersensibilitate întârziată. (3) Dermopatia diabetică („shin spots”) pare să fie cea mai comună leziune cutanată întâlnită în diabetul zaharat (14), dar ea nu este patognomonică. Apare în special la bărbatul adult. Incidența afecțiunii se asociază cu vechimea diabetului și cu prezența complicațiilor cronice microangiopatice. Patogenia exactă a leziunii nu este clară, unii autori sugerând că ar fi o manifestare secundară complicațiilor microangiopatice. De asemenea, traumatismul
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
nivelul mușchilor distali și orbicularilor pleoapelor, diminuarea capacității vitale și dispnee de efort, extrasistole și modificări ale electrocardiogramei de tip ischemie miocardică sau tulburări de repolarizare, tulburări ale excitabilității neuromusculare evidențiate electromiografic sau corticale evidențiate electroencefalografic, pozitivări ale testelor hepatorenale. Patognomonic pentru sindromul de supraantrenament este reacția hipotonă la efort; se pot evidenția dereglări vegetative la proba clino-ortostatică. Trebuie depistată faza preclinică, de supraâncordare (suprasolicitare) când medicul sportiv poate interveni eficient și stopa evoluția spre sindromul de supraantrenament [2]. Dureri musculare
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
sunt proceduri de rutină, recomandarea lor fiind bazată pe o argumentație logică, justificată de examenul medical clinic. Metodele imagistice utile pentru diagnosticul bolilor infecțioase sunt: radiodiagnosticul, ecografia, computer tomografia și rezonanța magnetică nucleară. Uneori, imaginile obținute după aceste investigații sunt patognomonice pentru anumite diagnostice infecțioase. De exemplu, imaginile ecografice pot fi patognomonice pentru diferite stadii de maturare ale chistului hidatic hepatic, imaginile computer-tomografice “în cocardă” sunt probabile pentru toxoplasmoza cerebrală la imunodeprimați. Imaginile radiologice pulmonare pot fi suficiente pentru diagnosticul de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
logică, justificată de examenul medical clinic. Metodele imagistice utile pentru diagnosticul bolilor infecțioase sunt: radiodiagnosticul, ecografia, computer tomografia și rezonanța magnetică nucleară. Uneori, imaginile obținute după aceste investigații sunt patognomonice pentru anumite diagnostice infecțioase. De exemplu, imaginile ecografice pot fi patognomonice pentru diferite stadii de maturare ale chistului hidatic hepatic, imaginile computer-tomografice “în cocardă” sunt probabile pentru toxoplasmoza cerebrală la imunodeprimați. Imaginile radiologice pulmonare pot fi suficiente pentru diagnosticul de localizare al unor infecții pulmonare (de exemplu bronhopneumonia, pneumonia lobară, pleurezia
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Debutul este progresiv, în decurs de 3 zile, cu febră, însoțită de semnele catarului oculo-nazo-bronșic: hiperemie conjunctivală, hiperlacrimație, edeme palpebrale, rinoree, tuse productivă. Faciesul bolnavului capătă un aspect caracteristic, “plâns”. După 1-2 zile de la debut se poate observa semnul Koplick, patognomonic pentru enantemul rujeolic. Semnul Koplick apare sub forma unor puncte albe-cenușii, cu halou eritematos, localizate în dreptul molarilor superiori, care dispar rapid (12-18 ore). Alte aspecte ale enantemului rujeolic sunt congestia faringo-amigdaliană, picheteul hemoragic la nivelul palatului și limba saburală. La
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cortico steroizi în cură scurtă. Antibioticele sunt justificate numai în cazul suprainfecțiilor bacteriene. 5.4 Difteria Definiție Difteria este o boală infecțioasă acută și transmisibilă, strict umană, determinată de Corynebacterium diphteriae, caracterizată printr-o evoluție autolimitantă, cu febră, fenomene locale patognomonice și afectare toxică severă. Epidemiologie Datorită vaccinării sistematice, difteria este întâlnită sporadic. Sursa de infecție este omul bolnav. Calea de transmitere este directă și indirectă, prin obiecte contaminate. Imunitatea naturală după difterie este slabă. Imunizarea artificială antidifterică este aplicată din
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cerebrală este consecința reactivării unei infecții anterioare. Formele clinice ale toxoplasmozei cerebrale sunt encefalita difuză cu epilepsie și tulburări de conștiență și forma abcedată focalizată, manifestată cu hemipareza, hemiplegie, sindrom cerebelos, deficit senzitiv. Examenul CTC evidențiază abcese multiple, cu aspect patognomonic “în cocardă”, uneori cu efect de masă. Diagnosticul de certitudine este realizat de evidențierea leziunilor specifice în prelevatul din biopsia cerebrală. Investigațiile serologice nu au valoare pentru diagnosticul toxoplasmozei cerebrale. Leucoencefalomielopatia multifocală progresivă (LEMP) este o demielinizare cauzată de reactivarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și nehodgkiniene, mai rar de tumori bronșice primitive. Pneumocistoza pulmonară este cea mai frecventă infecție oportunistă asociată stadiului SIDA cu imunodepresie severă (LTCD4<200/mm3). Diagnosticul clinic se bazează pe asocierea următoarelor criterii: febră, dispnee, tahicardie, tuse neproductivă. Aspectul radiografic patognomonic este de “plămân alb”, cu leziuni interstițiale și alveolare difuze, bilaterale, debutate perihilar și extinse periferic, dar se pot întâlni și aspecte atipice (10%) și chiar normale (20%). Alte modificări nespecifice sunt hipoxia sanguină și hipercalcemia. Diagnosticul etiologic de certitudine
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
palpitații, lipotimii, sunt necaracteristice. Când rezistențele pulmonare cresc și shunt-ul se inversează, sângele desaturat din artera pulmonară ajunge în aortă cu apariția cianozei [10]. EXAMEN OBIECTIV Caracteristic este suflul continuu, sistolico-diastolic, „suflul de mașinărie”, „suflu în tunel”, care este aproape patognomonic. El are următoarele caractere: localizat în spațiul 1-2 intercostal stâng, parasternal cu iradiere în regiunea interscapulo-vertebrală stângă, clavicula stângă, gât și umărul stâng. Uneori sediul este atipic, parasternal stâng sau chiar subclavicular drept în caz de asociere cu arc aortic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]