15,588 matches
-
PRIN ÎNȚELEPCIUNEA EI Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
cuminte și-l pipăi simțindu-i respirația în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul cu străluciri solare. Când mănânc pâinea,urcă până la mine neamurile noastre toate, seva înțelepciunii adusă până la noi de limba ce o vorbesc. Patria îmi este Limba Română în ea bobul de grâu germinează verbele poemelor eminesciene. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Glorie limbii române prin înțelepciunea ei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 975, Anul III, 01 septembrie 2013. Drepturi
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
GLORIE LIMBII ROMÂNE Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna de izvoare. Am spart
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Gloria_limbi_romane_poem_de_al_florin_tene_1375877220.html [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
Doamna Ligya Diaconescu a recitat poezia proprie “Limba noastră cea română”, scrisă în cinstea acestui eveniment: „Limba noastră cea română/ În care-am fost botezată/ M-a apropiat de Domnul,/Limba noastră cea curată.// Limba care ne adună/ În a patriei ființă/ De prin lume hăt...departe/Prin iubire și dorință.// Limba noastră cea română/ Crescând lin, prin suferință/ Ne-a adus în vatra țării/ S-o serbăm cu biruință.// Scriitori din toată lumea/Reuniți într-o ființă/Cântă azi limba română
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
prin suflete pictate/ De iubirea vetrei noastre/Sărutăm limba română/ La Marea Neagră-albastră.// Sărutăm și al ei nume/ Care veșnic ne adună/Limba neamului meu dacic,/Limba noastră cea română.// Sărutând marea și limba/Limba noastră cea română/Cânt-a patriei ființă/ La întâlnirea cea divină.” Domnul Al.Florin Țene a trecut în revistă principalele aspecte ale devenirii literare a Domniei Sale, ale înființării Ligii Scriitorilor din România după ce în timpul petrecut în Belgia a putut constata că în această țară există mai
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am spart
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba Română.// De
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
cuminte/ Și-l pipăi simțindu-i respirația/în acea dimineață nerăbdătoare când bobul de grâu plesnește în lutul/cu străluciri solare.// Când mănânc pâinea, urcă până la mine/Neamurile noastre toate,/seva înțelepciunii, adusă până la noi/de limba ce-o vorbesc.// Patria îmi este Limba Română/ În ea bobul de grâu/germinează/Verbele poemelor eminesciene.” Au avut loc lansări de cărți ale scriitorilor: Alina Dora Romanescu, Elena Buică, Tudosia Lazăr, Olimpia Sava, Titina Nica Țene, Al.Florin Țene. Cele două cărți ale
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
istoriei noastre. Vizionând strălucitoarea nuntă regală a Prințului Wiliam și Kate Midleton reflectăm sub ce chip elevat ne poate reprezenta țara în lume, Familia Regală a României! Pentru România, Majestatea Sa Regele Mihai înseamnă victoria asupra divizării populației românești, din patrie și din lume, o curmare a haosului interior din oameni, un drum drept și sigur spre suprema armonie, o îndreptare a irealităților proliferate de securisto-comuniști, recâștigarea demnității în lume, reînvierea speranțelor. Invariabil, complet și necontroversat, patriotismul Majestății Sale Regelui, întreaga
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
care predă la clasa a VIII-a opționalul despre crimele comuniste Între filele îngălbenite de timp ale dosarului de cadre întocmit de Securitate, există și un jurământ semnat de Vișinescu: ”Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei și ai poporului muncitor”. Un tipizat care i-a intrat direct în sânge. Exasperată de lipsa veștilor despre fiul său de ani de zile, mama lui Jenică Arnăutu, care ajunge la Rm. Sărat în 1957 și care avea să moară
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut by https://republica.ro/zjur-sa-urasc-din-adancul-fiintei-mele-pe-toti-dusmanii-patriei-comandantul-visinescu-se-intoarce-la-inchisoare [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
povestit că morții de la închisoare erau îngropați numai noaptea, fără nici o ceremonie. Am pus osemintele într-un sac și le-am adus acasă la Roman, unde le-am îngropat creștinește.” „Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei” Între filele îngălbenite de timp ale dosarului de cadre întocmit de Securitate, există și un jurământ semnat de Vișinescu: „Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei și ai poporului muncitor”. Un tipizat care i-a intrat
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut by https://republica.ro/zjur-sa-urasc-din-adancul-fiintei-mele-pe-toti-dusmanii-patriei-comandantul-visinescu-se-intoarce-la-inchisoare [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei” Între filele îngălbenite de timp ale dosarului de cadre întocmit de Securitate, există și un jurământ semnat de Vișinescu: „Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei și ai poporului muncitor”. Un tipizat care i-a intrat direct în sânge. În calitate de comandant, era stăpânul absolut al pușcăriei: aplica pedepse, decidea regimul de viață al deținuților, controla totul, de la hrană, la măsurile de igienă și până la plimbări și
„Jur să urăsc din adâncul ființei mele pe toți dușmanii Patriei”. Comandantul Vișinescu se întoarce la închisoare. Ca deținut by https://republica.ro/zjur-sa-urasc-din-adancul-fiintei-mele-pe-toti-dusmanii-patriei-comandantul-visinescu-se-intoarce-la-inchisoare [Corola-blog/BlogPost/338438_a_339767]
-
Să ne ajute și binecuvinteze Dumnezeu pe fiecare dintre noi și neamul nostru românesc.” Mariana Popa, poetă, „într-o biografie romanțată țesută din fapte reale” împletește dragostea față de locurile natale, față de natură, părinți, bunici, cu cea față de Dumnezeu și față de patrie, cu plăcerea de a călători și de a comunica gânduri, sentimente și impresii în limbaj poetic. În perioada 2005-2014 a publicat opt volume de poezii, poezia devenind seismograful vieții ei, cum îi place să spună. Cătălin Claudiu Gyuris este un
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1423204130.html [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
serviciilor secrete române. Scriitorul scrie în prefața romanului său: „Acțiunile și personajele din acest volum sunt - în marea lor majoritate - imaginare, dar plasate în contexte reale. Totuși, în mod real, mai mulți „Strigoi” și nenumărate Organizații sunt permanent în jurul nostru. „Patria a Priori!” se traduce prin „Patria înainte de toate!”. Este deviza agenților secreți din Serviciul Român de Informații. (...) Un Teatru de Operațiuni nu este numai în Irak, Afganistan, Bosnia-Herțegovina sau Kosovo. Avem un război crunt de purtat la noi ACASĂ. Pe
PATRU NOI VOLUME LANSATE PE INTERNET de DRAGOȘ MARIUS CHIRIAC în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/dragos_marius_chiriac_1437489452.html [Corola-blog/BlogPost/365612_a_366941]
-
prefața romanului său: „Acțiunile și personajele din acest volum sunt - în marea lor majoritate - imaginare, dar plasate în contexte reale. Totuși, în mod real, mai mulți „Strigoi” și nenumărate Organizații sunt permanent în jurul nostru. „Patria a Priori!” se traduce prin „Patria înainte de toate!”. Este deviza agenților secreți din Serviciul Român de Informații. (...) Un Teatru de Operațiuni nu este numai în Irak, Afganistan, Bosnia-Herțegovina sau Kosovo. Avem un război crunt de purtat la noi ACASĂ. Pe aceste plaiuri de vis, dar blestemate
PATRU NOI VOLUME LANSATE PE INTERNET de DRAGOȘ MARIUS CHIRIAC în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/dragos_marius_chiriac_1437489452.html [Corola-blog/BlogPost/365612_a_366941]
-
pe case, pe străzi, pe copaci, pe plaja mării și pe digul din portul Tomis. Peisajul iernii este divin. În vârfuri de catarg poposesc pescărușii căutând compania marinarilor cărora le aduc vești de la iubite. Marinarii sunt albatroși ce poartă dorul patriei pe oceanele lumii. Se pare că suntem la începuturi... Pășesc pe covorul neatins al iernii de la cumpăna dintre ani. Totul este virgin. Zăpada scânteietoare învie amintirile copilăriei de altădată... cu miros de cozonaci, derdeluș, zurgălăi și săniuțe. Este emoția copilărească
2013 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Puntea_dintre_ani_2012_2013_floarea_carbune_1357074323.html [Corola-blog/BlogPost/348789_a_350118]
-
importantă mai mare decât construirea unui mesaj care urmeaza vieții lor fizice finite.Uneori, ieșirea din decorul vieții dezleagă notele sumare din caietul de schițe al identității oamenilor de seamă pe care i-a avut vreodată o așezare sau o patrie, ori chiar lumea, făcând o contingentare în trepte de vârstă și de judecați de valoare a realizărilor lor, comprimate și ajustate, pentru a rămâne și semnifică numai ce este esențial, individual și, de multe ori, enigmatic, dintr-o viață întreagă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioan_miron/canal [Corola-blog/BlogPost/347669_a_348998]
-
importantă mai mare decât construirea unui mesaj care urmeaza vieții lor fizice finite.Uneori, ieșirea din decorul vieții dezleagă notele sumare din caietul de schițe al identității oamenilor de seamă pe care i-a avut vreodată o așezare sau o patrie, ori chiar lumea, făcând o contingentare în trepte de vârstă și de judecați de valoare a realizărilor lor, comprimate și ajustate, pentru a rămâne și semnifică numai ce este esențial, individual și, de multe ori, enigmatic, dintr-o viață întreagă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioan_miron/canal [Corola-blog/BlogPost/347669_a_348998]
-
În lume nu-i leac pentru dor, de-aceea poetul se duce! Mi-a spus un înger odată: Poeții niciodată nu mor! Ei pleacă, sunt chemați să întrețină lumina din stele, Să ne vegheze de-acolo, de sus, unde e patria lor; Vor răul din lume, cu lacrimi de perle, ochii să-l spele. Mai fac ei pe durii, dar plâng în ascuns pe sâni de femeie. Ne ispitesc cu săruturi în miresme și rime din vers, Știu cum să umble
MI-A SPUS UN ÎNGER ODATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 by http://confluente.ro/Mi_a_spus_un_inger_odata_george_safir_1368489104.html [Corola-blog/BlogPost/350420_a_351749]
-
forte; VI. Cireșar. Lacrimi de basileu; VII: Cuptor. Ars amandi; VIII. Gustar. Fructul oprit; IX. Răpciune. Lampa lui Aladin; X. Brumărel. Orb în lumină; XI. Brumar. Evlavii; XII. Undrea. Acatistul iubirii. Precizăm că, în 1986, volumul său Privind în ochii patriei, publicat la exigenta Editură Cartea Românească, l-a avut ca redactor pe neîntrecutul editor Mircea Ciobanu, iar prezentarea de pe coperta a patra a fost semnată de Nichita Stănescu. Alături de Gheorghe Tomozei, același Nichita Stănescu a vegheat din tării, în 1991
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Line Cinema (Râmnicu-Vâlcea), Cine Grand (Botoșani), Grand Mall (Satu-Mare), Cinema 3D Colors (Craiova), Cinema Eugen Ionescu (Slatina), Cinema Twins (Ploiești), Corso (București), Scală (București), Modern (Craiova), Unirea (Botoșani), Dacia (Piatra-Neamț), Sebastian Papaiani (Pitești), Cortina (Oradea), Palace (Oradea), Cinema Artă (Târgu-Mureș), Patria (București), Cinema Ostroveni (Râmnicu-Vâlcea), Cinema Victoria (Cluj), Cinema Colors (Alba-Iulia).
#SELFIE, cel mai bun debut de film românesc din 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/7081/selfie-cel-mai-bun-debut-de-film-romanesc-din-2014 [Corola-blog/BlogPost/98688_a_99980]
-
sau sclav. Iar noi am scăpat doar grație unei cereri și a unei porunci imperiale care ne-a trimis aici. E un fel de exil în cele din urmă! Dar ce mai contează... Suntem aici și gata! Ubi bene ibi patria! -E trist! E trist! Căci în patria ta a murit orice speranță de libertate și frumusețe, interveni Audanius. -E mai mult decât atât, completă și Serenus. Gândiți-vă! Ani și ani la rând Roma a înghițit în inima ei mii
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
grație unei cereri și a unei porunci imperiale care ne-a trimis aici. E un fel de exil în cele din urmă! Dar ce mai contează... Suntem aici și gata! Ubi bene ibi patria! -E trist! E trist! Căci în patria ta a murit orice speranță de libertate și frumusețe, interveni Audanius. -E mai mult decât atât, completă și Serenus. Gândiți-vă! Ani și ani la rând Roma a înghițit în inima ei mii și mii de sclavi și sclave, bogății
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
vina călătorilor : că nu plătesc mai mult. Și mai mult! Tot mai mult! Huo, că vine Garda Financiară! Și poate nu are cu ce pleca. Dacă se strică vremea, sunt vinovați cei de la drumuri. Că se țin de găurit șoselele patriei ! Că n-or avea altceva mai bun de găurit, domnule!) În fine, dacă se defectează, cum spuneam mai devreme- Doamne ferește !, șoferul, vinovat este destinul ! Adică ,domnul ADAM, că a fugit din rai. Pe jos. Cu doamna EVA! Prin urmare ajungem
CÂTE-UN HOP-HOP-HOP,PÂNĂ N-OM MAI FI DELOC! de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cate_un_hop_hop_hop_pana_n_costel_zagan_1387130978.html [Corola-blog/BlogPost/363354_a_364683]