15,863 matches
-
Telefil 2 februarie 2003. Începe o lună splendidă de iarnă. E o seară liniștită; motoarele televiziunilor duduie dând cetățenilor patriei produse abundente și variate; prezentatorii de jurnale se introspectează nu cumva să fi rămas pe dinafară vreo crimă, vreun incendiu, vreo prostituată, vreun pește, vreun corupt, vreun... Groaznic trebuie că le e!; meteorologii se impacientează că temperaturile de minus 10
Jurnal de cobai cine-telefil by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14153_a_15478]
-
Editorialul dlui Buduca, la preluarea, probabil, a conducerii se intitulează (să ne ierte cititorii noștri!) Muie sponsorilor noștri. În text dl Buduca susține despre cultură că "este o afacere de stat, totuși". Și comentează în același stil golănesc de pe stadioanele patriei: "Muie Statul Român". Ne cerem încă o dată iertare. Și nu promitem că nu vom reveni de cîte ori dl Buduca va recidiva. Strașnică afacere au izbutit atît sponsorii Cuvîntului, cît și Statul Român (citește: PSD!). Schimbînd echipa managerială a unei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
își iau rămas bun de la el, ciocnind cupe de șampanie (cu pișcoturi?), făcând fotografii, schimbând impresii - o seară de neuitat și ultima deasupra pământului a scumpului dispărut. În societăți mai sărace, se bea țuică, în încăperea alăturată. În dulcea-ne patrie din nou socialistă, dar de astădată pe bune, un eveniment deosebit ce tocmai era în toi, când, cum se spune, însăilam aceste rânduri, aducea în capitala republicii șefii filialelor județene ale partidului la guvernare, spre a răspunde în fața primului ministru
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
întîrziat să se producă. Iar mai tîrziu, după ce despre URSS-ul destrămat se putea spune orice, redescoperirea mărturiilor din "Le Jour" n-ar mai fi adus, aparent, nimic nou. De altfel, nici atunci și nici acum incursiunea lui Simenon în patria sovietelor nu poate fi integrată întru totul restului operei sale, fie vorba de ficțiune sau jurnalism. Se întâmplă ceva ciudat cu această relatare, care nu pornește de la nici o teză, nu-și propune să confirme sau să infirme nimic și n-
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
unde dă tatăl urmează spitalul, semnul de neîndoielnică dragoste la țară este bătaia, de care nevasta aproape că are nevoie, spre a se convinge că este mai departe iubită și ocrotită. Și, ce e drept, s-a bătut pe întinsul patriei, la munte și la șes, până la marea cea mare, din întunecata preistorie în zorile istoriei și mai apoi pe tot întinsul acesteia, ba și după ce, cu vorbele lui Fukuyama, a luat sfârșit, într-o excelentă trecere de mileniu. Ne-au
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
și Engels și de către toți creatorii de utopii sociale de la Campanella și pînă la Fourier, iar condiția de mîntuitor și de agent al izbăviri i-a revenit, cu voia dumneavoastră, lui Vladimir Ilici Ulianov, zis Lenin pe numele său mistic. Patria vodcii și a tabaciocului a devenit țara sfântă, iar neamul de mujici și de resemnați ai stepelor s-a transformat subit în popor ales. Șirul de comisari și toată liota de secretari s-au instalat ca adevărați mitropoliți, episcopi și
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
doamnei cu coc". în disperare de cauză, și pentru că probabil nu e bună de altceva, d-na Puwak a fost trimisă într-un soi de ridicolă croazieră pe Dunăre. Evident, pentru a ne dovedi cât de utilă este dacă nu patriei, măcar partidului. Bruiajul declarațiilor din țară lasă arareori loc, pentru românul cât de cât interesat, reacțiilor Occidentului. Reacții mai frecvente și mai realiste decât avem noi impresia. De curând, International Herald Tribune a publicat o serie de trei articole consacrate
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
nu era menit să spună adevărul, ci să contracareze o sentență fatalistă din cartea a patra a memoriilor lui Marc Aureliu. - Suntem aici pentru a înfrînge natura - începu, împotriva tuturor convingerilor lui. Nu o să mai fim copiii de pripas ai patriei, orfanii Domnului în împărăția setei și a capriciilor vremii, nici exilați pe propriile noastre meleaguri. Vom fi alții, doamnelor și domnilor, vom fi mari și fericiți. Erau formulele bîlciului său. Pe cînd vorbea, ajutoarele lui aruncau în văzduh pumni de
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
boieri "disidenți", de a elibera Țara Românească, este privită de anonim ca un "ficleșug asupra țării și domnului", și prezentată ca o dorință de evidențiere personală lipsită de responsabilitate. Pentru prima dată, cred, apare într-o cronică dezbătută problema salvării "patriei" în strânsă legătură cu "folosul cel de obște": "că cel ce gândește să-și răscumpere patria lui din robia tirănească întâi trebuie să caute folosul cel de obște [...] Iar a începe cineva lucrul căutând numai folosul său osebit și nu
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
și domnului", și prezentată ca o dorință de evidențiere personală lipsită de responsabilitate. Pentru prima dată, cred, apare într-o cronică dezbătută problema salvării "patriei" în strânsă legătură cu "folosul cel de obște": "că cel ce gândește să-și răscumpere patria lui din robia tirănească întâi trebuie să caute folosul cel de obște [...] Iar a începe cineva lucrul căutând numai folosul său osebit și nu de obște, cum acești scriși mai sus căuta, pe urmă ocară și alte rele se întâmplă
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
dincolo, de limita admisibilă? Concret, se urmărea "pacea" și "odihna" țării. Dar în ce scop, care era "proiectul ideal" de existență al populației acestor meleaguri, cu alte cuvinte, care era visul român cel mai fierbinte? Era el "propășirea și înălțarea patriei", sau cumva "împlinirea" individuală? Iată cum este prezentat el de anonim: "Și acea nădejde avea ca și vara toată să treacă cu pace în țară-și, cu plimbări, cu ospețe, privind numai ce vor face turcii cu nemții și cu
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
a inefabilului) face ca cele două tonalități să-și dizolve diferențele. în lumea de sus manifestările divinului nu mai sînt sinonime cu binele, iar în lumea de jos salvarea înseamnă pierderea a ceva de neprețuit, pe cînd moartea este o patrie ca toate celelalte: "așadar mormîntul sălășluiește în primăvară/ atunci vei începe să sapi/ vei săpa cu înverșunare și-n jurul tău se va înalța o patrie/ peste care floarea cireșului va picura între timp/ ca o rană uitată de durere
Poezia și asfaltul by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15128_a_16453]
-
de jos salvarea înseamnă pierderea a ceva de neprețuit, pe cînd moartea este o patrie ca toate celelalte: "așadar mormîntul sălășluiește în primăvară/ atunci vei începe să sapi/ vei săpa cu înverșunare și-n jurul tău se va înalța o patrie/ peste care floarea cireșului va picura între timp/ ca o rană uitată de durere". " Mortul perfect" este în același timp imaginea inutilității și declasării poeziei astăzi (în special a celei moderniste), devenită "senzaționala istorie a sentimentului fără sentimente", și a
Poezia și asfaltul by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15128_a_16453]
-
Zilele Culturii Catalane organizate în Capitală. La 24 mai, în cadrul Târgului Internațional de Carte a fost lansată Excelență, versiunea românească a romanului său de mare succes de critică și de public (distins cu nu mai puțin de cinci premii în patria sa) Senyoria, apărută în colecția "Biblioteca de Cultură Catalană" a Editurii Meronia. Articolul lui Jaume Cabré, Despre cărți și polemici, publicat în cotidianul barcelonez Avui (6 mai 2002) arată că și în cealaltă extremitate a Europei problemele și relațiile autor-editor-librar-cititor
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
mult decât frica. Moartea gâlgâie în toată dramaturgia lui Vișniec - nici cele patru piese de aici nu fac excepție - mai mult, devine ea însăși o formă de existență, nu doar terifiantă, dar și plină de calm și resemnare. Dacă "morții patriei" din Recviem trăiesc în moarte cu rănile din viață, iar cei doi îndrăgostiți din Frumoasa călătorie... își găsesc dragostea și fericirea într-o formă de inexistență fizică, personajul Cehov din Mașinăria Cehov trăiește și moare în același timp în mijlocul personajelor
Limbaj și moarte by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15147_a_16472]
-
cred, punînd ștampila votat pe liste din care răsar nume care nu interesează pe nimeni. Ministrul e floarea partidului aflat la putere. El e tot ce poate da mai acătării partidul care cîștigă alegerile. E pus în funcție ca să salveze patria în parcela de care răspunde și e dat jos numai dacă uită că e un instrument al partidului sau dacă provoacă un scandal care nu mai poate fi ignorat. Aceste "legi" nescrise produc în ministere o tradiție care se perpetuează
Răspunderea miniștrilor români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15183_a_16508]
-
Paulo) care urmărește să protejeze limba portugheză de folosirea unor termeni străini - prevăzând chiar și amenzi - a trecut prin Camera Deputaților și așteaptă doar votul Senatului. Propunerea a primit aprobarea generală a celor preocupați de invazia yankee pe teritoriul limbii patriei. Dar lingvistul José Luiz Fiorín, de 54 ani, profesor la USP, se detașează de acest cor. "Nu există rațiune lingvistică pentru justificarea proiectului, care nu este viabil din punctul de vedere al formării lexicului și este politic greșit", fulminează el
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
supraviețuit. Stalin a încercat rusificarea Uniunii Sovietice, dar lituaniana, vorbită de o națiune mică, a dăinuit. Chiar și Horațiu spunea că suprema lege a limbii este folosirea ei. Portughezei îi merge bine merci. Poetului Fernando Pessoa i se atribuie propoziția "patria mea este limba mea." Or, limba reflectă ceea ce este Brazilia astăzi: hegemonia nord-americană. Dar limba portugheză este cea pe care o folosim în cuvintele de dragoste, de rugăciune, de poezie, de tandrețe și de consolare. Engleza este circumscrisă la shopping
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
de care se îndrăgostește. Ea seamănă cu iubirea din tinerețe, se dovedește că e chiar fata Hannei, pe care o părăsise însărcinată. Faber încă mai crede, sau vrea să creadă, că tatăl e prietenul comun. Dar un accident în Grecia (patria destinului, a Eriniilor, a Persefonei și a altor zeități matriarhale), când Sabeth moare, îi confirmă temerea: fusese propria lui fiică. Tragedie oedipiană în context american. Aluzii la Oedip (scoaterea ochilor), la Erinii (șerpi) și alte simboluri elene, conturate bogat de
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
Andrei Corbea sintetizează magistral această poveste a pedepsei târzii pentru păcatele tinerețelor, a transformării din "om al faptei" în "om al trăirii". Max Frisch. Homo faber. Traducere și note de Mara Giurgiuca. Postfață de Andrei Corbea. Editura Polirom, 2002. Destin, patrie, națiune Încă pe vremea lui Cicero, Titus Livius și Quintilian se spunea că patria reprezintă libertatea, legile și instituțiile politice ale republicii. Dragostea de patrie este cea pentru lucrurile pe care cetățenii le au și de care se bucură în
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
din "om al faptei" în "om al trăirii". Max Frisch. Homo faber. Traducere și note de Mara Giurgiuca. Postfață de Andrei Corbea. Editura Polirom, 2002. Destin, patrie, națiune Încă pe vremea lui Cicero, Titus Livius și Quintilian se spunea că patria reprezintă libertatea, legile și instituțiile politice ale republicii. Dragostea de patrie este cea pentru lucrurile pe care cetățenii le au și de care se bucură în comun. în evul mediu se făcea deja legătură între acestea și participarea directă la
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
faber. Traducere și note de Mara Giurgiuca. Postfață de Andrei Corbea. Editura Polirom, 2002. Destin, patrie, națiune Încă pe vremea lui Cicero, Titus Livius și Quintilian se spunea că patria reprezintă libertatea, legile și instituțiile politice ale republicii. Dragostea de patrie este cea pentru lucrurile pe care cetățenii le au și de care se bucură în comun. în evul mediu se făcea deja legătură între acestea și participarea directă la administrarea treburilor cetății. "Patriotul adevărat, notează Remigio de Girolami în Tractatus
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
Tractatus de bono communi, 1304, luptă împotriva corupției, adică împotriva celor care pun interesele personale înaintea binelui comun." Nimeni nu se află deasupra legii, totul se decide pentru dreptatea, libertatea și egalitatea comună, puterea e deținută doar temporar, dragostea de patrie nu poate exista fără legile și instituțiile care promovează libertatea și binele comun. Machiavelli afirma că patriotul își iubește țara mai ales fiindcă se simte ocrotit de instituțiile și valorile care stau la baza cetății. Pe de altă parte, patriotismul
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
E și creația tuturor, făcând imposibilă apatia civică. Când indivizii nu se implică în treburile cetății, apar abuzurile și corupția. Rousseau a redefinit virtutea civică prin patriotism, spunând că singurul lucru care îi face pe oameni virtuoși e dragostea de patrie, dar și aceasta trebuie să merite a fi iubită: "patriotismul nu e posibil în absența libertății". într-o prefață excelentă, Aurelian Crăiuțiu, care trăiește pe viu transmutarea acestor nobile idei în America, unde au făcut cariera bine cunoscută, rezumă toate
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
în care înțelegem patriotismul ne-ar putea ajuta să consolidăm acel tip de virtute de care are nevoie democrația și, mai important, să nu irosim energiile politice sau intelectuale căutând o virtute imposibilă sau periculoasă". Maurizio Viroli. Din dragoste de patrie. Un eseu despre patriotism și naționalism. Traducere din engleză de Mona Antohi. Editura Humanitas, București, 2002.
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]