186 matches
-
-ți gheară Pe Ardealul nost, bastarde? Numa-numa,-n foc și pară Ca omizile veți arde, Stirpe hâdă și murdară De invadatori și coarde! Vă vom da pe toți afară Cu ciomege și cu barde, Iarba voastră rea să piară, Spurcăciuni patriotarde! Din pecinginea maghiară Și bâhleala lor de ceardă Au venit pământ să ceară Fără botniță și zgardă... Boanghenii degeaba zbiară Și poceala și-o desfardă Vărsând ură și ocară Din istorii de mansardă... Nu cu plebea proletară Avem pricini c-
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
cu oamenii de rând, erau răsplătite cu funcții directoriale remunerate cu salarii consistente și privilegii nobiliare. HP-ul politruc nu avea morală, nu avea principii. Ideologia comunistă o considerau „gargară” pentru amețit fraierii de rând, cărora le serveau și sloganuri patriotarde, naționaliste. Atunci s-au demonetizat principiile sfinte ale iubirii de neam și țară, a respectului față de strămoși. Dacă în perioada comunistă a fost posibilă crearea și dezvoltarea industriei naționale, precum și modernizarea agriculturii, acestea s-au datorat reinvestirii integrale a profitului
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
de-april - lalelele degrade edilii în dungi la prestația verbală: din nou alegeri - în răspântii mori de vânt își dau aere și la stratagemele ipocrite: simț electoral - cu momeala pe la uși pun picioru-n prag totul este doar înșelătorie, inclusiv parada patriotardă: steagul arborat de florile mărului - speranța în plop Nici evoluția vremii nu e trecută cu vederea. Nu numai merii sînt anul ăsta din nou în floare, ci și merele de sub bluza fetelor în floare dau să rupă nasturii. merii în
VASILICA GRIGORAŞ de CORNELIU TRAIAN ATANASIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350005_a_351334]
-
cu dragoste și fericire, ideea românească, ideea națională. Este curios, este tainic cum cineva, venind dintr-o altă credință decât credința noastră, venind dintr-un alt popor, alt neam decât neamul nostru, poate să dea lecții unor spirite false și patriotarde”. Dar el punctează un lucru extraordinar pe care-l spusese Alecu Paleologu la omagierea monahului și anume că „Dumnezeu l-a ales pe părintele Nicolae”. Și cred că aceia care merg în întâmpinarea Mântuitorului și în întâmpinarea lui Dumnezeu, Dumnezeu
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
Valerian Galan cu al său roman „Bărăgan“, reportajele lui Toma George Maiorescu (Călătorie prin vreme, Zeii desculți, etc.), prozele lui George Bălăiță (Călătoria, Întâmplări din noaptea soarelui de lapte), Mihai Beniuc cu românul „Pe muchie de cuțit” și poeziile sale patriotarde, Viorel Cacoveanu (Față care spune da!, Morții nu mint niciodată), Dan Deșliu (Lazăr de la Rusca, 1949, Minerii din Maramureș, 1951, Cântec pentru legea cea mare,1949), Petre Ghelmez cu poezia cotidianului, Augustin Buzura (Absenții, Fetele tăcerii), Dumitru Popescu (Pentru cel
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
se aud strigătele de nelinște. Poetul își revendică cu armele sale, partea-i din moștenirea străbună. Mulți dintre poeții de azi se feresc să scrie stihuri cu aceente naționale. Sunt puțini poeții români care reunșec să scrie versuri patriotice, nu patriotarde. Printre cei haraziti cu talent se numără și Stejărel Ionescu. El scrie simplu, clar, nu lasă loc pentru compromisuri.Sinceritatea se simte în fiecare sintagmă dintre cele ce alcătuiesc universul său liric. Dialogul cu mama este mai mult un monolog
STEJĂREL IONESCU ŞI „DUMNEZEU (CARE) NE TRIMITE SĂ PAŞTEM HERGHELIILE NOPŢII” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353775_a_355104]
-
am hotărît să nu-i fiu de nici un folos societății, s-o las să-și urmeze destinul firesc, pentru că uneori nu știm dacă procedăm bine cînd schimbăm cursul albiei unui rîu, darmite cînd smintim un popor întreg cu ditirambele noastre patriotarde. Sigur că senzația tuturor, nu numai a mea, este că ne mișcăm într-un spațiu al ficțiunii literare, pentru că totul, pînă și cel mai mic eveniment, a fost deja cuprins într-un top literar și totul se desfășoară ca la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
a „creștinului nepracticant“. Este un oximoron, desigur, dar unul cu semnificație sociologică certă. Cei care aparțin acestei categorii au o locație declarată și asumată, respectiv Biserica tradițională de la care se revendică, se consideră religioși și nu au neapărat o atitudine patriotardă față de Biserică. Doar că o frecventează extrem de rar sau deloc. O secțiune consistentă din acest tip este intelectualistă: nu poate nici în ruptul capului să ia în serios un popă mai puțin școlit decât ea, darămite să sărute dreapta bătătorită
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
mei eu cumpăr galaxia;/ cam cât credeți că ar costa planeta?/ cu paraziții ei - cu toți poeții/ care se vând de verzi la cămătari/ să-și treacă sufletele peste Stix/ și unde nu sunt critici literari,/ dar nici neveste prea patriotarde/ care ne sting țigara-n podul palmei/ și-și culcă șerpii în privirea blândă/ a Boului biped - așa numitul OM/ din care urlă moartă tinerețea” („Testament aproximativ”). Pare ar fi destul de ușor și de la îndemână să-l citești pe George
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
național. Înainte de anul 1859 a fost Unirea; înainte de anul 1918 a fost desăvârșirea Unirii. Astăzi nu ne mai însuflețește nici un ideal mobilizator. În perioada interbelică, Cioran ar fi vrut ca Bucureștiul să devina Bizanțul sud-estului Europei. Și, fără nici o exagerare patriotardă, ar fi putut deveni. Astăzi nici nu vrem, nici nu putem să ne afirmam. Economic, România a devenit o piață de import. Nu cunosc vreun produs românesc vestit la export. Practic, suntem un fel de colonie. În politica externă, am
INTERVIU CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359453_a_360782]
-
publicului cititor. De vină, în această chestiune erau și tehnoredactorii cu care se lucrase și care dovedeau, pe lângă o vădită lipsă de profesionalism, neatenție și dezinteres numeroase numere apărând cu inadmisibil de multe greșeli dar și cu ilustrații pășuniste excesiv patriotarde și, în general, neinspirate. Redacția era bombardată zilnic cu materiale kilometrice, nu o dată abundând în formule agramate sau comunicând banalități sau nimicuri, care nu interesau pe nimeni. La un moment dat, în urma mai multor tehnoredactări făcute în acel moment, după
UN HIDALGO CLUJEAN IN PRESA NORD-AMERICANA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342580_a_343909]
-
tacă, felina ucigașă atacă, urlând cu zbierăte la fel de pr-istice în dreapta și în stânga fără oprire, stârnește cu bună știință felurite patimi și declară pe un ton nonșalant colectivității cât de mult are aceasta de pierdut, dacă nu se raliază „luptei” sale patriotarde întru decimarea definitivă a răului colectiv, o formă de rău morbid, contondent, pe care, altfel spus, ea însăși (dimpreună cu actualul „inamic”) l-a creat, sfidând orice lege morală și viața. O viață de la care a luat însă totul și
ZIUA NEAGRĂ A LEOPARDULUI ROZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341641_a_342970]
-
a limbii latine vorbite în ținutul romanizat al Daciei, dar mizând pe acest argument pașoptist nu vom convinge pe nimeni să studieze latina ca auxiliar al istoriei patriotice în secolul 21. E nevoie de ceva mai mult decât o retorică patriotardă sau vulgar utilitară: chipurile, latina ar fi o „poartă de intrare” spre limbile romanice etc. Cunosc foarte mulți vorbitori non-nativi excelenți de franceză, spaniolă și italiană care habar n-au de latină, deci se poate să înveți franțuzește perfect și
De ce sunt împotriva orei de latină la clasa a VIII-a. Consideraţii practice () [Corola-blog/BlogPost/338164_a_339493]
-
li se supună. Înregistrarea neîntreruptă a momentelor succesive de viață, precum curgerea unui fluviu, îi dă o notă alertă și captivantă. Confruntat cu problemele existenței umane, scriitorul stigmatizează impostura, servilismul, aroganța și invidia, decăderea morală mascată inabil în perorații ideologice patriotarde, prezentând o categorie de personaje odioase, cameleonice, bântuite de sfâșietoare tendințe hegemonice, apariții grotești din subterana umană, creionate în nuanțe acide, corozive. Prin semnificația sa, romanul depășește simpla relatare a unui destin uman în vremurile terifiante ale regimului polițienesc. Singularul
ION CATRINA – TĂRÂMUL UMBRELOR – O REEDITARE MAI MULT DECÂT NECESARĂ de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342947_a_344276]
-
gotica. Biserică Sfanțul Paul se afla lângă Ground Zero. Există și azi o expozitie ce amintește de evenimentele din 11 septembrie 2001, clopotul dăruit de municipalitatea din Londra, video prezentări cu primarul de atunci Giuliani, totul îmbrăcat într-o aură patriotarda. Biserică Sfanțul Petru de alături e mult mai modestă. Aflat în nordul Manhattan-ului, muzeul Cloister e o piesă rară în peisajul newyorkez. 140 de elemente arhitecturale ale mănăstirii Saint Guilhem le Deșert de lângă Montpellier, Franța, au fost folosite pentru reconstrucția
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
a „creștinului nepracticant“. Este un oximoron, desigur, dar unul cu semnificație sociologică certă. Cei care aparțin acestei categorii au o locație declarată și asumată, respectiv Biserica tradițională de la care se revendică, se consideră religioși și nu au neapărat o atitudine patriotardă față de Biserică. Doar că o frecventează extrem de rar sau deloc. O secțiune consistentă din acest tip este intelectualistă: nu poate nici în ruptul capului să ia în serios un popă mai puțin școlit decât ea, darămite să sărute dreapta bătătorită
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
național. Înainte de anul 1859 a fost Unirea; înainte de anul 1918 a fost desăvârșirea Unirii. Astăzi nu ne mai însuflețește nici un ideal mobilizator. În perioada interbelică, Cioran ar fi vrut ca Bucureștiul să devina Bizanțul sud-estului Europei. Și, fără nici o exagerare patriotardă, ar fi putut deveni. Astăzi nici nu vrem, nici nu putem să ne afirmam. Economic, România a devenit o piață de import. Nu cunosc vreun produs românesc vestit la export. Practic, suntem un fel de colonie. În politica externă, am
DESPRE REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989, DESPRE REVOLUŢIONARI ŞI CLASA POLITICĂ DE ASTĂZI, ÎNTR-UN DIALOG CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/382078_a_383407]
-
Valerian Galan cu al său roman “Bărăgan “ ,reportajele lui Toma George Maiorescu ( Călătorie prin vreme, Zeii desculți, etc.), prozele lui George Bălăiță (Călătoria, Întâmplări din noaptea soarelui de lapte, ), Mihai Beniuc cu românul “Pe muchie de cuțit “și poeziile sale patriotarde, Viorel Cacoveanu ( Față care spune da!, Morții nu mint niciodată), Dan Deșliu (Lazăr de la Rusca,1949, Minerii din Maramureș, 1951, Cântec pentru legea cea mare,1949 ) , Petre Ghelmez cu poezia cotidianului, Augustin Buzura ( Absenții, Fetele tăcerii), Dumitru Popescu (Pentru cel
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
în stare pur opțională devin înverșunări sadea și neiertătoare, aluviunile și deversările neuronale obturează circulația arterială la etajul superior al construcției umane, se transormă în pată și asta când ni se pune... * Mein Kampf-ul lui Hitler este excelența patetică și patriotardă a unei unei extrovertiri capabile de adâncimi de analiză, eseu politic și doctrinar !? Hitler, etiologia unor erori subliminale. Greu de admis. De explicat logic și într-un crescendo de acreditări și reprezentări care să construiască motivația acțiunii sale politice de
JURNAL DE GÂNDURI ZDRENŢUITE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348244_a_349573]
-
de fiecare dată în vecinătatea unor Picasso, Duchamp sau Marcel Iancu, fie în Europa, fie în SUA. Documentarul creat de Cornel Mihalache în 1996 este, deși indirect, pe de o parte, una din primele încercări împlinite de a deconstrui imaginea patriotardă a unui Constantin Brâncuși nu demult acceptat de cultură autohtonă, însă cu prețul angajării operei acestuia în discursul naționalist al vremii, iar pe de altă parte, o exegeză de pionierat care îl replasează pe Brâncuși în proximitatea de drept a
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VII-A (CONSTANTIN BRANCUŞI) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376399_a_377728]
-
sanctificare. Ce păcat că un Ștefan cel Mare, reușit în sine compozițional și ca modelaj a cunoscut, acum cîțiva ani, o amplasare kitsch în gardul regimentului de la Copou. La Cluj (pardon! și Napoca) un Avram Iancu, voievod neîncoronat, ostoind ambiții patriotarde de joasă extracție, se lăfăie acum definitiv în toată hidoșenia lui, într-un oraș de recunoscută acuratețe urbanistică. Doar două cazuri din puzderie. Mai peste tot, mafiile administrative locale, cauționate de concursuri trucate din plecare, se întrec în a ridica
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
realmente operațional. Există multe soluții ca trăitorii pe acest teritoriu atît de încercat de istorie să reușească prin ei înșiși faimosul slogan al liberalilor de totdeauna și să nu recurgă, mereu și mereu, la opțiunea înstrăinării. Nici urmă de găunoșenie patriotardă în formulare, din moment ce abolirea totalitarismului chiar oferă totala împlinire de sine. Fie ca recurgînd, o secundă, la nota sarcastic glumeață singurii români care să-și mai dorească împlinirea într-un Occident mirabil să fie doar bieții căpșunari. Și asta nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
importanță secundară față de cele externe. Clienții externi doresc ca motoarele să poarte direct etichetele firmelor lor. Aranjamentul este ceva obișnuit în toată lumea și se uzita și pe vremea lui Ceaușescu (ceea ce înseamnă că obiceiurile pieței erau mai puternice decât accesele patriotarde ale fostului conducător). „Traiectoria” ulterioară a motorului fabricat la Electroprecizia este greu de detectat, cu atât mai mult cu cât e probabil ca un mare producător sau distribuitor să folosească simultan mai mulți furnizori similari. Lucrurile se complică suplimentar dacă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
conducerea lui Virgil Ierunca. Acesta i-a propus lui Constantin Amăriuței să scoată Împreună o publicație literară. Acesta din urmă a fost de acord deoarece considera că, „pe vremea aceea, exilul nu cunoștea decît reviste «patriotice» (pentru a nu spune patriotarde) redactate În special de foști și prezenți legionari - divizați În tendințe ce se autodușmăneau, foști ofițeri, foști și fideli antonescieni, cîțiva țărăniști de-ai lui Maniu, poate un liberal independent...”. În condițiile În care cei mai activi pe plan cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Pățania lui Dumitrache, Uite popa... nu e popa („Convorbiri literare”, 1882), Un leu și un zlot (1910), Moștenire de la răposata (1910, după Eugène Labiche). Temele care îl preocupă pe publicist se regăsesc în revistele lui teatrale, „politice și umoristice”. Discursurile patriotarde din Cameră, farsa alegerilor, dezbaterile sterile ale Academiei, situații ilare din presă, administrație, învățământ sunt persiflate în Vicleimul (1881), Nazat! (1886), compusă, ca și Zeflemele („Convorbiri literare”, 1889), în asociere cu Iacob Negruzzi, Scump... dar face! (1902). E aici un
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]