843 matches
-
ale literaturii mondiale sunt pătrunse de patosul și zelul misionar greu egalabil pe care-l aflăm în operele Sfântului Vasile cel Mare, Sfântului Ioan Gură de Aur, Sfântului Chir ozie, Sfântului Niceta de Remesiana, Fericitului Ieronim, Fericitului Augustin etc. Literatura patristică a influențat serios literatura Evului Mediu, care, în diferite privințe, nu e decât o sistematizare sau un comentariu al celei patristice, mai ales în Răsărit. Părinții au influențat substanțial și unele literaturi moderne ca cea franceză, germană, rusă, italiană, engleză
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
care incită la a fi citite, aprofundate și studiate. 48 Idem, Valoarea literaturii patristice a primelor secole în cadrul culturii antice..., p. 7. 49 Ibidem, p. 7. 50 Ibidem, pp. 9-10. 51 Pr. Prof. Ioan G. Coman, Spiritul critic în literatura patristică..., p. 64. 52 Idem, Patrologie, vol. I..., p. 25. 14 Literatura patristică se poate felicita că lucrarea ei inițiată acum 2000 de ani, perfecționată fără încetare, continuă să se impună și astăzi într-o cultură mereu reștină, dar și în
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
literaturii patristice a primelor secole în cadrul culturii antice..., p. 7. 49 Ibidem, p. 7. 50 Ibidem, pp. 9-10. 51 Pr. Prof. Ioan G. Coman, Spiritul critic în literatura patristică..., p. 64. 52 Idem, Patrologie, vol. I..., p. 25. 14 Literatura patristică se poate felicita că lucrarea ei inițiată acum 2000 de ani, perfecționată fără încetare, continuă să se impună și astăzi într-o cultură mereu reștină, dar și în culturi mai puțin creștine, care derivă sau numai se inspiră Cultu rfluă
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
dar și în culturi mai puțin creștine, care derivă sau numai se inspiră Cultu rfluă imolație . Astf Ioan Gură de Aur l-ar fi lăsat urmaș dacă nu l-ar fi furat creștinii . Netulburați c dintr-însa53. ra antică și cultura patristică Un alt merit al Sfinților Părinți este acela că au păstrat și transmis lumii moderne literatura antică și cuceririle spirituale ale lumii vechi. E meritul creștinismului, cu precădere al Părinților, de a fi salvat astfel ceea ce era mai prețios și
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Părinților, de a fi salvat astfel ceea ce era mai prețios și mai util din bunurile ei și de a fi evitat ca omenirea să reia de la capăt experiența lungă, obositoare, a unei totale recivilizări, cu o supe 54 el, cultura patristică o continuă pe cea antică, transmițând din ea idei, probleme, texte și chiar opere întregi în limbile greacă și latină. Trei dintre profesorii timpului depășesc cu mult pe ceilalți și îi implică în mod fermecător pe creștini. Foarte diferiți unul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
elenă și creștină. Performanțele intelectuale ale Părinților Bisericii și excepționalul lor talent oratoric au stârnit admirația păgânilor.58 Libanus bunăoară, îl considera pe Sfântul Vasile cel Mare superior sieși 59, iar pe Sfântul 60 53 Idem, Spiritul critic în literatura patristică..., p. 57. s jusqu’à la fin atrologie, Sfânta Mănăstire Dervent..., p. 86. e și literatură patristică, Editura nglish with prolegomena and 54 T. M. Popescu, Istoria creștinismului ca istorie a culturii, București, 1927, p. 22; cf. pp. 22, 25
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
58 Libanus bunăoară, îl considera pe Sfântul Vasile cel Mare superior sieși 59, iar pe Sfântul 60 53 Idem, Spiritul critic în literatura patristică..., p. 57. s jusqu’à la fin atrologie, Sfânta Mănăstire Dervent..., p. 86. e și literatură patristică, Editura nglish with prolegomena and 54 T. M. Popescu, Istoria creștinismului ca istorie a culturii, București, 1927, p. 22; cf. pp. 22, 25, 26, 40. 55 Aimé Puech, Histoire de la litterature grecque chrétienne depuis les Origene du IVe siècle, vol
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Roma nu se mai aude vorbindu-se de păgâni. Dimpotrivă, clasicii păgâni erau citiți în liniște de creștini, care dovedesc a avea despre ei o cunoaștere deloc inferioară celei a păgânilor. Creștinismul asimilase de acu rul său supraviețuirea 64. Cultura patristică, apărută și dezvoltată la izvoarele culturii antice, nu este o cultură restrictivă, ci este una eminamente selectivă (sunt folosiți cu dozaj Explanatory Notes under the editorial supervision of Philip Schaff, D.D., L.L.D., and Henry lly arranged, with brief d Coxe
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
printre cele mai interes toate filosofiile vremii lor în care ză de efortul de a-l exprima cât mai co site, prin nivelu tuși, cultura creștină a triumfat, faptul se datorează mai ales o fără a ignora efortul cultural, mărturisitorii patristici fac din acesta un adevărat ante și atrăgătoare 66. În ce privește valorificarea culturii și a științei vremii ca instrument de formulare și exprimare a gândirii teologice, Sfântul Vasile cel Mare îndeamnă pe cei ce se ocupă cu teologhisirea să culeagă nectarul
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
aceasta din urmă constituind încununarea unui sinergism divino-uman sau continua colaborare dintre har și voința omului. Se știe că Sfântul Grigorie de Nazianz a alcătuit împreună cu Sfântul Vasile cel Mare prima filocalie din texte culese din operele lui Origen. Literatura patristică apreciază însă și frumosul estetic, ori de câte ori acesta contribuie la intensificarea și amplificarea frumosului moral sau la mărirea lui Dumnezeu. Părinții descriu adesea în pagini clare de proză sau în versuri luminoase frumusețile naturii, armonia și farmecul înfățișării trupului omenesc, splendorile
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
adevărurilor raționale cu revelația 72. Și Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază uneori laudativ rezultatele filosofiei naturale: evitarea celor de prisos, mulțumirea cu cele necesare, stăpânirea de sine, răbdarea, liniștea sufletească, rezolvarea tuturor situațiilor pe calea 69 Radu Preda, Mărturia patristică, în rev. Studii Teologice, Seria II-a, XLV (1993), nr. 5-6, p. 88. 70 Omul era considerat stăpânul lumii, regele ei, iar idealul era o îmbinare perfectă între frumosul fizic și binele moral (καλοκαγθια) - B. Pouderon, J. Dore ed., Les
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
precizări atunci când situația reclama acest lucru. Gândirea acestor luceferi ai științei, instrumentată variat și cuvântul lor ca mijloc de comunicare urmăresc progresul, epectaza, în cunoașterea deplină a puterii divine și a primirii harului 75. Răsărită mai ales din Evanghelie, literatura patristică vrea să modeleze creștinul după chipul și măsura lui Hristos. Ea cultivă un frumos și larg umanism, bazat pe iubirea de oameni a Logosului dar reținând și elemente substanțiale ale umanismului greco-latin, ca: prețuirea rațiunii, armonia ființei umane, valoarea virtuții
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Jean Chrysostome, Maître de perfection chrétienne, G. Beauchesne, Paris, 1933, p. 185. 74 B. Critterio, La polemica antichristiana nei primi sei secoli delle Chiessa, în „LA SCUOLA CATTOLICA”, LXIV, (1936), pp. 53-55. 75 Pr.Prof. Ioan G. Coman, Autobiografia în literatura patristică, în rev. Studii Teologice, Seria a II-a, XXVI (1974), nr. 9-10, p. 666. 76 Idem, Valoarea literaturii patristice a primelor secole în cadrul culturii antice..., p. 7. 77 Pr. Dr. Corneliu Sîrbu, art. cit., p. 41. 19 Citind operele patristice
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
parte, preluat din însăși cultura greco-latină, dar el era mai ales expresia atitudinii severe a Bisericii față de păcatele lumii antice și libertinajele acesteia, din perioada finală a culturii greco-romane profane. În acest sens, Părintele Profesor Ioan G. Coman precizează: Critica patristică combătea cu deosebire politeismul și imoralitatea umană, apoi păcatul sub orice formă, inegalitățile și nedreptățile sociale cu tot cortegiul de rele ale sclavagismului, în fine contradicțiile sistemelor filozofice și morale etc. dar această critică releva, nu o dată, și ce era
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
o valoare formală, pur logică, ci și una ontologică, de perspectivă, de orizonturi noi care puneau în evidență sau care îngăduiau apariția de noi realități spirituale și culturale (...) Lucrul s-a petrecut la fel cu critica aplicată ereziilor 79. Autorii patristici au criticat pe larg și iudaismul, pentru că acesta a osândit și răstignit pe Iisus Hristos, pentru că a respins creștinismul și a interpretat strâmt Legea. Mintea iudeilor era slabă precum ochii Liei80 și răpusă de poftele trupului 81, așa încât deși aveau
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
accepta pe Hristos și-I va cere binecuvântarea. Până atunci, va fi tare cu Dumnezeu, nelăsându-se biruit de Hristos.83 78 Pr. Prof. Ioan G. Coman, op. cit., p. 11. 79 Pr. Prof. Ioan G. Coman, Spiritul critic în literatura patristică..., p. 59. 80 Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, col. PSB, vol. 39, Scrieri, partea a II-a, Edit. IBMBOR, București, 1992, p. 138. 81 Ibidem, p. 312. 82 Cyrille d
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
autorități divine care conferă acestor valori tărie și perpetuitate. Întrupate în creștinii dedicați asemănării cu Hristos, aceste valori morale perene ca: dreptatea, adevărul, modestia, jertfirea pentru aproapele, prietenia, curajul, cumpătarea, cinstea, dragostea etc. pe care ni le îmbie orice scriere patristică, nu sunt prezentate ca niște simple noțiuni abstracte, ci ca forțe vii ce își au izvorul în Logosul divin și care împodobesc pe creștini cu frumusețe netrecătoare. În acest fel, creștinii dobândesc prin strălucirea faptelor lor slava neveștejită la 97
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Sapienția, Iași, 2005, p. 7. 107 W.H. Carslaw, The Early Christian Apologists, London, 1911, pp. 106-107. 108 Radu Preda, art. cit., p. 87. 109 G. Bardy, op. cit., pp. 11-12. 25 protestul lor împotriva frumuseților literare 110. Prin urmare, literatura patristică are și o valoare artistică de netăgăduit. Părinții Bisericii - modele de viețuire creștină Dar teologia patristică nu cuprinde numai cunoștințe, ci și credință caldă, trăire evanghelică și dorul Împărăției lui Dumnezeu 111. Starea spre care aspiră Părinții nu este departe
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
106-107. 108 Radu Preda, art. cit., p. 87. 109 G. Bardy, op. cit., pp. 11-12. 25 protestul lor împotriva frumuseților literare 110. Prin urmare, literatura patristică are și o valoare artistică de netăgăduit. Părinții Bisericii - modele de viețuire creștină Dar teologia patristică nu cuprinde numai cunoștințe, ci și credință caldă, trăire evanghelică și dorul Împărăției lui Dumnezeu 111. Starea spre care aspiră Părinții nu este departe de viața îngerilor. Și această asemănare dă un sens particular ascezei din ajunuri, din posturi, în
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
20-35 de tineri ca și cum ar fi fost copiii lui. Pe lista numelor care i-au deschis apetitul pentru cunoaștere și învățătură se înscriu numai personalități marcante. A fost Profesorul Ioan G. Coman, care le făcea expuneri de patrologie, de literatură patristică. Profesorul era o somitate, un savant în materie, cunoscător de limbă greacă și latină. Apoi, era Haralambie Rovența - Profesorul de Studiul Noului Testament, care a publicat nenumărate cărți de comentarii la Noul Testament. Era un om de o bunătate sufletească și
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
și a lumii întregi, suportă rigorile unui exil interior vechi de secole. Identitatea lor spirituală este în concurență sângeroasă cu geografia. Două milenii de istorie, patrimoniu, creație teologică, vetre monahale și spiritualitate profundă acoperă viața creștinilor orientali. Ei au dat patristicii răsăritene nume de referință, au generat frumuseți liturgice, iconografice și poetice de prim ordin. Ortodoxia ar fi fost săracă fără acești creștini. Sfinții Ioan Damaschin, Efrem și Isaac Sirul, Chiril al Ierusalimului, Roman Melodul sunt personalități fără de care credința noastră
Biserica Creştină din Orientul Mijlociu – între persecuţie, mucenicie, martiriu, propovăduire şi mărturisire autentică, sângeroasă, pemanentă, substanţială şi consistentă… [Corola-blog/BlogPost/93964_a_95256]
-
Profesor Mihail Diaconescu, mai ales în primul volum al acestei sinteze, semnificativ intitulat Teologie și estetică. Sesizăm și observăm în această primă parte (primul volum) a sintezei sale influența binefăcătoare a nenumăratelor scrieri despre frumos, care fac parte din tezaurul patristicii, dar și a operelor unor mari gânditori ai epocii noastre precum Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae - adevărați patriarhi ai teologiei ortodoxe. Observăm și sesizăm, mai presus de toate, o aplicare riguroasă și creatoare a principiilor dogmatice, patristice, liturgice, iconologice, antropologice
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
dacoromane (1999) și Antologie de literatură dacoromană (2003) Domnul Mihail Diaconescu a dat și conferit un nou și puternic impuls studiului sistematic, documentat și fundamentat, al operelor pe care ni le-au lăsat drept moștenire și tezaur, marii noștri autori patristici din prima jumătate a celui dintâi mileniu al erei creștine. Însă tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei este una dintre realizările fundamentale ale culturii române, contemporane. El exprimă nu doar vocația speculativă a autorului, ci și forța cugetării teologice și filosofice
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
confirmă, București, Editura Sirius, 1995, 320 p. (în colaborare). 5. Patrologie, manual pentru Seminariile teologice, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, 320 p. (împreună cu Pr. Conf. univ. dr. Nicu Dumitrașcu) 6. Studii de Teologie patristică, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, 466 p. 7. Patrologie, vol. I-III, București, Editura Basilica a Patriarhiei Române, 2009-2010, 383+408+518 p. 8. Botezul în tradiția patristică, Sibiu, Editura Agnos, 2011, 316
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
Dumitrașcu) 6. Studii de Teologie patristică, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2004, 466 p. 7. Patrologie, vol. I-III, București, Editura Basilica a Patriarhiei Române, 2009-2010, 383+408+518 p. 8. Botezul în tradiția patristică, Sibiu, Editura Agnos, 2011, 316 p. b) Articole și volume omagiale 1. *** Urcuș pe treptele slujirii. Omagiu P. C. Arhid. prof. dr. Constantin Voicu, la împlinirea vârstei de 70 de ani, număr aniversar al revistei „Revista Teologică”, serie nouă, anul
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]