101 matches
-
os mic patrulater ce ia parte la formarea peretelui medial al orbitei și al celui lateral al foselor nazale; are 2 fețe (laterală - orbitară, medială - nazală) și 4 margini (superioară, inferioară, posterioară, anterioară) Nazalul este un os pereche, de formă patrulateră, care ajută la formarea peretelui nasului. Oasele nazale au 2 fețe(anterioară și posterioară) și 4 margini(inferioară, superioară, laterală, medială). Cornetul inferior ("Concha nasalis inferior") este un os pereche care se află pe peretele lateral al foselor nazale, sub
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
pterigopalatine și fosei pterigoide și a fisurei orbitare inferiore. Se articulează cu osul etmoid, sfenoid, vomer, maxila, cornetul inferior, palatinul de partea opusă. Osul zigomatic ("Os zygomaticum") numit încă și osul malar sau jugal, este un os pereche, de formă patrulateră, situat pe partea laterală și superioară a craniului facial, ca o punte între față și craniu. Formează proeminența pometului obrazului, peretele lateral și planșeul orbitei și ia parte la formarea pereților fosei temporale și infratemporale și arcadei zigomatice. Are 3
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
Bernazu și Carlu Lacneru”. O descriere a bisericii o aflăm la Vasile Vărădean. Biserica „are un plan dreptunghiular, împărțit în altar semicircular spre răsărit, naos și pronaos, având 17,30 m lungime și 7 metri lățime. Turnul inițial de formă patrulateră a fost construit de zidarul Franz verdeț din Oravița Montană.[...] Acoperișul inițial al turnului a fost acoperiș piramidal în patru fețe triunghiulare, schimbat ulterior cu un acoperiș baroc de tablă.” În 1907 s-a mai construit și o verandă pentru
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
intra prin cele trei spații destinate trecerii: cele două uși diaconești precum și ușile împărătești. Turnul bisericii, cu baza dreptunghiulară are galeria ieșită în afară, deschisă, și căptușită cu scânduri așezate vertical. Deasupra galeriei se afla coiful turnului, piramidal cu baza patrulateră. În urma restaurării din anul 1959 acoperișul în patru ape al bisericii a fost înlocuit cu unul de tablă. Sub aspectul dimensiunilor biserica prezenta următoarele valori: lungimea era de aproximativ 14 m, lățimea 6,2 m iar înălțimea turnului era de
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
prelucrarea metalelor din care confecționau unelte, arme, obiecte de cult sau mobilier, podoabe, vase și monede. Ceramica era prelucrată atât cu mâna cât și cu roata olarului și devenise o artă. Slujbele religioase se țineau în sanctuare ce aveau formă patrulateră sau circulară. Ritualul funerar consta în arderea morților, iar cenușa era pusă în urne și îngropată în pământ. Dacii iubeau muzica. Izvoarele antice spun că ei cântau din gură, dar și din chitare. Dion Chrysostomos îi socotea pe geți la fel de
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
sau parietalul ("Os parietale") este un os pereche și aparține exclusiv calvariei (bolții craniului), este așezat între osul frontal și occipital, deasupra osului temporal. are o formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Fața externă sau fața exocraniană ("Facies externa
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
("Os zygomaticum") numit încă și osul malar sau jugal, este un os pereche, de formă patrulateră, situat pe partea laterală și superioară a craniului facial, ca o punte între față și craniu. Formează proeminența pometului obrazului, peretele lateral și planșeul orbitei și ia parte la formarea pereților fosei temporale și infratemporale și arcadei zigomatice. Are 3
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
laterală - facială, temporală, orbitară), 5 margini (antero-inferioară - maxilară, antero-superioară - orbitară, postero-superioară - temporală, postero-inferioară, postero-medială), 2 procese sau apofize (frontal, temporal). Se articulează cu osul frontal, sfenoid, temporal și maxilă Fața laterală ("Facies lateralis") sau fața facială (malară) privește antero-lateral, este patrulateră, convexă, netedă. Pe ea se găsește un mic orificiu zigomatico-facial ("Foramen zygomaticofaciale"), adesea dublu și ocazional absent. Orificiu zigomatico-facial este situat lângă marginea orbitală a feței laterale. Prin acest orificiu trec ramurile zigomaticofaciale ale nervului zygomatic ("Ramus zygomaticofacialis nervi zygomatici
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
în picturile de natură moartă care împodobesc tribunele, având fiecare scrise dedesupt scurtele lor povești. Picturile sunt datate în anul 1776. Fortificația dimprejur a fost construită imediat după terminarea bisericii, la începutul secolului al XVI-lea, și este de formă patrulateră, fiind prevăzută cu patru bastioane rectangulare în cele patru colțuri. Bastionul de nord-est a fost demolat, iar cel din sud-est a fost reclădit în 1866. Inițial zidurile fortificației aveau înălțimea de 5 sau 6 metri. Zidul sud - estic a fost
Biserica fortificată din Brădeni () [Corola-website/Science/326701_a_328030]
-
cerebral între cuneus și lobulul paracentral, care se află superior de șanțul subparietal și este limitat anterior de către ramura marginală a șanțului cingular, posterior de către șanțul parietooccipital, superior de marginea superioară a emisferului și inferior de șanțul subparietal. Are formă patrulateră, de unde numele de "lob patrulater" și este situat anterior de cuneus, de unde numele de "precuneus". Precuneusul se află între lobulul paracentral, care este situat anterior, și cuneus, care este situat posterior. El corespunde lobulului parietal superior al feței externe a
Precuneus () [Corola-website/Science/326846_a_328175]
-
a mandibulei, sub dinții molari și pe creasta buccinatorului (ce se află posterior de ultimul molar pe porțiune inferioară a marginii anterioare a ramurii mandibulei) se inserează mușchiul buccinator ("Musculus buccinator"). Ramurile mandibulei ("Ramus mandibulae") sunt două lame de formă patrulateră, care se ridică oblic în sus și înapoi de o parte și de alta de la extremitățile posterioare ale corpului mandibulei. Ramurile prezintă 2 fețe: laterală, medială, 4 margini: anterioară, posterioară, inferioară și superioară, 2 procese aflate pe marginea superioară: procesul
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
3 posterioare a palatului dur, fosei pterigopalatine și fosei pterigoide și a fisurei orbitare inferiore. Se articulează cu osul etmoid, sfenoid, vomer, maxila, cornetul inferior, palatinul de partea opusă. Lama orizontală ("Lamina horisontalis") formează treimea posterioară a palatului osos. Este patrulateră și are două fețe (superioară - nazală și inferioară - palatină) și patru margini (anterioară, posterioară, medială și laterală). Lama perpendiculară ("Lamina perpendicularis") este subțire și alungită. Are 2 fețe (medială sau nazală și laterală sau maxilară) și 4 margini (anterioară, posterioară
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
al procesului orbitar. Procesul sfenoidal al osului palatin ("Processus sphenoidalis ossis palatini") este o apofiză, situată posterior pe partea de sus a lamei perpendiculare a osului palatin, fiind despărțit de procesul orbitar prin incizura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina"). Este o lamă patrulateră subțire, aplicată peste lama medială a procesului pterigoid și apoi recurbată dedesubtul corpului osului sfenoid, prelungindu-se astfel până la vomer, cu care se articulează. Prezintă câteva fețe și margini: Scobitura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina") este o scobitură adâncă între procesele orbitar
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
stăpânit de consistoriul din Arad) și satul Sânmiclăuș pe care l-a primit Banul Mikud de la regele ungur Béla IV (1235-1270). Hotarul între celor doua posesiuni "începea la pârâul Peșeleu (Valea Săndulești) aproape de capela din satul Sânmiclăuș, înaintând la cetatea patrulateră Saxodonia (fostul castru roman Potaissa)...". În 1279 se înființează Comitatul Turda (unul din cele 7 comitate ardelene). Nobili maghiari își construiesc case în tot orașul. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIII-lea Turda va primi și o
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
sau constrictorul superior al faringelui ("Musculus constrictor pharyngis superior") numit și mușchiul cefalofaringian ("Musculus cephalopharyngeus") este unul din cei 3 mușchi constrictori ai faringelui, fiind componentă cea mai de sus a stratului muscular circular exterior al faringelui. Are o formă patrulatera; fibrele superioare ale mușchiului sunt ascendente, fibrele mijlocii sunt transversale, iar cele inferioare descendente. Constrictorul superior al faringelui este separat de bază craniului printr-un spațiu de aproape 2 cm, în care devine aparentă fascia faringobazilară. Originea mușchiului se află
Mușchiul constrictor superior al faringelui () [Corola-website/Science/329677_a_331006]
-
trei ferestre: spre nord, sud și est, naosul câte două de fiecare perete, pronaosul câte una. Turnul, nava lăcașului și altarul sunt acoperite cu țiglă. Turnul are un etaj, cu acoperișul în formă de piramidă cu opt laturi pe bază patrulateră. Acoperișul cu două pante al bisericii se termină în pignon (fronton), deasupra altarului. Acoperișul altarului e cu 1,50 m mai scund decât al bisericii și are muchiile impuse de forma absidei. Deasupra intrării, pe turn, se găsește un chip
Biserica Nașterea Domnului din Sărata () [Corola-website/Science/328117_a_329446]
-
și a fost instalată aici în anul 1788.În 2002 orga a fost mutată la biserica din Vulcan, județul Brașov. La începutul secolului al XVI-lea s-au executat modificări de structură în ce privește fortificația bisericii. Acum s-a ridicat incinta patrulateră ce avea turnuri cu acoperișuri în pupitru la coțuri. Curtina avea circa șase - șapte metri în înălțime și un drum de strajă acoperit și sprijinit în console de lemn. Pe singurul bastion care a rămas până în ziua de astăzi, există
Biserica fortificată din Mercheașa () [Corola-website/Science/327359_a_328688]
-
cu talusul sau astragalul. Lateral prezintă o suprafață articulară pentru fibulă și medial se prelungește cu maleola medială sau tibială. Extremitatea superioară a tibiei, numită și extremitatea proximală, epifiza superioară sau epifiza proximală a tibiei este o masă osoasă voluminoasă patrulateră, ușor curbată înapoi, lățită sagital și frontal și turtită dinainte înapoi și prin urmare alungită în sens transversal. Fiind curbată înapoi ea atârnă posterior ca o consolă peste corpul tibiei. Ea este este formată din doi condili tibiali proeminenți, curbați
Tibia () [Corola-website/Science/330619_a_331948]
-
trei oceli. Aparatul bucal, pentru rupt și mestecat, este slab dezvoltat la adult, cu piesele slab chitinizate, nefuncționale, deoarece multe specii adulte nu se hrănesc. Toracele este format din segmente masive homonome, egal dezvoltate, libere. Protoracele este mare, de formă patrulateră. Toracele la unele specii este prevăzut la baza picioarelor cu filamente branhiale simple sau dispuse în tufe. Picioarele sunt deplasate pe marginea toracelui. Aripile plecopterelor sunt mai lungi decât corpul și stau culcate înapoi peste abdomen. Aripile anterioare sunt mai
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
("Retinaculum musculorum flexorum manus", "Retinaculum musculorum flexorum", "Retinaculum flexorum") sau ligamentul transvers al carpului ("Ligamentum carpi transversum"), ligamentul inelar anterior al carpului ("Ligamentum carpi volare") este o panglică (sau bandă) fibroasă patrulateră transversă situată la nivelul articulației radiocarpiene ("Articulatio radiocarpalis") pe fața anterioară (sau palmară) a carpului, care este întinsă între cele două margini ale șanțului carpului ("Sulcus carpi"). El este o continuare inferioară a fasciei antebrahiale ("Fascia antebrachii") pe fața palmară
Retinaculul flexorilor () [Corola-website/Science/331726_a_333055]
-
sau mușchiul pătratul pronator (Musculus pronator quadratus) este un mușchi mic și subțire, de formă dreptunghiulară sau patrulateră, așezat transversal în partea inferioară a feței anterioare a antebrațului, între porțiunile distale ale ulnei și radiusului, înaintea membranei interosoase. Se află profund în al patrulea plan al mușchilor anteriori ai antebrațului, sub tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și carpului
Mușchiul pătrat pronator () [Corola-website/Science/331778_a_333107]
-
("Ligamentum trapezoideum") este o lamă fibroasă groasă, de formă patrulateră trapezoidală, care formează porțiunea anterolaterală a ligamentului coracoclavicular. El se inseră inferior pe fața superioară a procesului coracoid al scapulei și superior pe linia trapezoidă aflată în treimea laterală a feței inferioare a claviculei. este un ligament la distanță a
Ligamentul trapezoid () [Corola-website/Science/335832_a_337161]
-
singure perioade de construcție (1521-1524), sub conducerea maestrului Ștefan Ungar din Sighișoara. Biserică are aspectul unui masiv reduit, deasupra navei și corului cu bolti în rețea înalțându-se un etaj fortificat, prevăzut cu ferestre de tragere și guri de aruncare. Incinta patrulatera, cu turnuri de colț în plan pătrat, cu acoperiș în pupitru.
Biserica fortificată din Cloașterf () [Corola-website/Science/333159_a_334488]
-
se află fața articulară a ligamentului calcaneonavicular plantar; aceste două fețe articulare sunt delimitate de o creasta mică sau de o schimbare a direcției feței articulare calcaneene anterioare. Fața articulară calcaneană anterioară este mică, plană și are o formă aproape patrulateră sau ovală, iar curbura suprafeței sale diferă în mod evident de cea a feței naviculare. Ea corespunde cu fața articulară talară anterioară ("Facies articularis talaris anterior calcanei") de pe față superioară (dorsală) a calcaneului cu care se articulează în cadrul articulației talocalcaneonaviculare
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
sens anteroposterior (sagital) cu axul mare (lung) orientat oblic anterolateral. Unghiul format de acest ax cu axul anteroposterior al talusului este în medie de 45ș, maxim 50ș și minim 26ș. Fața articulară calcaneană posterioară are o formă ovală (ovalară) sau patrulateră (dreptunghiulară medial, și mai mult sau mai puțin ovală lateral) și privește oblic în jos și înapoi. Marginea anterioară (anteromediala) a feței articulare calcaneene posterioare este de obicei convexă și formează marginea posterioara a șanțului talusului; ea se îndreaptă oblic
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]