180 matches
-
de înțepătura unei crengi pe care-i aterizase fața. La timp ca să-l vadă pe șef apropiindu-se singur. Cum nu se baza pe capacitățile lui de țintaș, s-a apropiat fără zgomot de ăla și i-a tras cu paveaua mai sus de ceafă, cît l-a ținut forța stocată în braț. A fugit fără să se uite în urmă. 7 N-a reușit să fugă și de consecințe. După incident, a evitat gașca. Stătea cît putea în casă sau
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
DUMITRU VITCU PRECURSORI AI MODERNIZĂRII SOCIETĂȚII ROMÂNEȘTI: CAROL MIHALIC DE HODOCIN Coperta 1: Monumentul apei, proiectat de C. Mihalic de Hodocin (stânga) Cișmeaua de la Golia (dreapta) Coperta 4: Ulița pavelei de lemn din Iași în vremea lui C. Mihalic de Hodocin, după un desen de I. Rey. Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României VITCU, DUMITRU Precursori ai modernizării societății românești : Carol Mihalic de Hodocin / Dumitru Vitcu. Iași : Junimea, 2015
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
apei potabile în capitala Moldovei, rezumându-le însă la două: "1 pricina cea mai principală a stricăciunii canalurilor este mulțimea hrubelor ce sunt pe sub dânsele nepietruite și care, având greutatea canalurilor deasupră-le, se năruiesc împreună cu acestea și 2 descărcarea pietrei pavelelor, ce se urmează de către podarii orașului, în locul pe unde trece canalul și care, din pricina slăbiciunii pământului și a greutății ce li se pricinuiește, necontenit se strică"11. De reținut este faptul că, până la acea dată, conductele de aducțiune a apei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
preocuparea noului departament și sârguința "inginerului de mine" al acestuia de a ameliora rețeaua stradală și comunicațiile în oraș, motiv pentru care Hodocin se deplasase în zona montană a Tarcăului, unde și aflase piatra potrivită și necesară pentru înlocuirea vechilor pavele prismatice din lemn de pin, aflate, după numai trei ani de folosință, în stare "hârbuită"2. Nici rezervoarele de apă ale orașului nu mai corespundeau cerințelor, din punct de vedere cantitativ, reclamând deschiderea unor noi izvoare, ca și curățarea și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
voit, parcă, inevitabilul proces de uzură materială și, mai ales, morală, proces căruia i se subordonează, în timp, orice realizare tehnică. În sfârșit, ca montanist recomandat și autorizat, Mihalic de Hodocin își revendica atât "producerea pietrelor cubice la Tarcău, pentru pavele", cât și regularizarea malului Prutului undeva în partea ținutului Iași, înlăturând astfel "marea primejdie cărei era expus satul Măcărești". Înfăptuirile enunțate nu epuizau însă lista preocupărilor trecute și în curs, pentru că alte "slujbe însemnate" și proiecte nefinalizate, nici abandonate nu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de acestea, incompatibile cu spiritul de francez Lagan 1. Încă din vara anului 1833, Eforia orașului încheiase un contract cu Petre Mavrogheni pentru "pavarea cu piatră și facerea canturilor pentru scurgerea apelor de pe uliți"2, lucrare menită a înlocui vechile pavele de pe străzile principale Ulița Mare, Sf. Spiridon, Podul Vechi, Golia și Sf. Vineri cu piatră cubică, pe o lungime totală de circa 4.000 de stânjeni, sub supravegherea inginerului Singurov. Proiectată a fi înfăptuită în termen de șapte ani, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de lemn, soluție "tehnică" păguboasă din dublă perspectivă: pe de o parte, consumul exagerat de masă lemnoasă, prin adaosul necesarului de "carburant" pentru populație, genera despăduriri masive și, pe de alta, eficiența sau rezistența scăzută a materialului, care reclama reparația pavelelor de două ori pe an. A fost și motivul pentru care spre a înlătura una dintre cauzele considerate esențiale pentru disconfortul concetățenilor ieșeni noua administrație a decis să înlocuiască "acest metod cu altul, mai nimerit, a pietrelor cubice, formate din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
spus, veritabili profesioniști în domeniu, numiți generic băieși, în număr necesar de șase. Duritatea mare a stâncilor de dolomită, descoperite atât la Movila lui Purcel, cât și la Brădicești, Delenii-Ciortești, Tomești și în alte locuri, simplificând procesul prelucrării pentru obținerea pavelelor "cu fețe naturale", prin utilizarea doar a ciocanelor (nu și a dălților), reducea sensibil și costul operațiunii, după exemplul deja amintit de montanist și verificat în cazul pavării "politiei" Cernăuți. Dar, mai preciza semnatarul raportului, în eventualitatea impunerii de către beneficiari
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
importantei, însă apropietii de totala ruinare a salinei de la <Tg.> Ocna și, totodată, a propus planuri și cele mai nimerite înorânduiri pentru o păstrare și exploatare cu mult mai mari folosuri, nu mai puțin și pentru producerea de pietre pentru paveaua capitaliei"5. Meritul asumat în legătură cu acest din urmă material de construcții consta în prețul mult mai scăzut al exploatării sale, ca și în sporita-i rezistență la uzură. Din ipostaza-i de "montanist", Hodocin reamintea faptul că descoperise "foarte însemnătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de la Tarcău; 3. Fiindcă aceste pietre naturale de pave ar costisi mai puțin decât bolovanii de la Bistrița chiar și când aceste pietre naturale s-ar plăti tot cu acel preț cu care s-au plătit pietrele naturale de pave pentru paveaua din Cernăuți și anume: un stânjen cubic, cu 180 lei (precum s-au plătit băieșului Ghiorghi Biciușcă din satul Roș, nr. casei 70, de lângă Cernăuți), pentru că scumpa chirie a bolovanilor de Bistrița costisește de la Bistrița pân la Iași mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și micile fabrici de prelucrare a produselor agricole, a lemnului și a altor materiale. Trec de la repararea și întreținerea locuințelor, la construirea altora noi; de la atelierele meșteșugărești cu tradiții în olărit, prelucrarea lemnului sau panificație, la cele de fabricare a pavelelor, bolțarilor și altor prefabricate pentru diferite monturi. Au apărut la sate și firme de cabluri, cu echipe de montaje și reparații, firme de instalații electrice și sanitare pentru fermele agricole și de creștere a animalelor, pentru transporturi etc. Se execută
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
oameni activi au apărut câteva mii de familii prospere. Ilustrative rămân listele gen "Top 300". Presa economică a dezvăluit multe abuzuri, ilegalități și infracțiuni comise de noii proprietari. Firește, rămân la vedere cele câteva sute de milioane de borduri și pavele montate pe trotuarele din centrele localităților, câteva sute de kilometri de șosele modernizate de "regii asfaltului", cartiere de case și vile răspândite pe unde nu te aștepți. Ca și schiturile, mânăstirile și locurile sfinte redescoperite de inventivii călugări, vizitate cu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
străzilor din București - granitul de Dobrogea - a fost asigurat de Societatea Anonimă „Turcoaia-Granit”, cu sedii deschise în București și Brăila. După cum rezultă din procesul-verbal de recepție finală (1 martie 1923), la realizarea acestui proiect au fost utilizate peste 400.000 pavele de granit, acestea acoperind în total o suprafață de 8.036 m.p.. Tot în intervalul 1921-1923 au mai fost efectuate și lucrări de aliniere a străzilor aflate la periferia orașului, de prunduire a acestora, dar și de reparare și modernizare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în apă rece, ca s-o învelească să nu facă aprindere la piept, în zadar. Ce vedenii? I se năzărea doamnei Stanca, așa cum era vegheată de surorile domniei sale, că roșul pe care-l arunca lumina candelei, pe pereți și pe pavele, vezi Doamne - la curte candelele-s în pahare de cleștar roșu -, era sânge, nu lumină, și țipa cât o țineau puterile: „Taică, taică, ce făcuși, taică, măria ta!” Bat clopotele într-o dungă... Au pornit din clopotnița cea mare de pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fiindcă îndată poposesc pe masa lor alte două ulcele cu vin și... alint de... gene. Cotiugaragiii privesc în urma ei cu însoțire de oftat adânc... După o vreme, unuia dintre ei - celui mai tânăr - i se dezleagă limba: Strașnică muiere, bade Pavele. Vezi bine că așa trebuie să fie o hangiță, Nicolae băiete. Altfel ai mai intra tu aici? Și dacă ai intra, ai sta mai mult decât cioara în par? Nuuu! Da’ așa... Așa îi altă treabă... Hangiul a știut el
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
hangiță, de uitau să mai plece acasă... Toate au mers până într-o zi... Cotiugaragiul s-a oprit din povestit și a pus mâna pe ulcică sorbind din ea cu aducere aminte. Ce s-a întâmplat în acea zi, bade Pavele? Ei! Când are a da necazul peste tine, ori îl ajungi ori te ajunge. Așa s-o întâmplat și în ziua aceea... Era tot așa... o toamnă cuminte și îndestulată cu de toate, ca asta. Într-o seară, în ușa
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
o zonă săracă e cam cum ai spune că Joey Goebbels are dificultăți În a-și găsi Încălțări pe măsură. Blocurile de cinci și șase etaje, cu apartamente sărăcăcioase se Închideau În jurul unei fâșii Înguste, ca spinarea unui crocodil, din pavele Înalte, ca două stânci de granit, legate Între ele doar prin podurile aeriene formate din frânghiile pentru uscat rufe. Puștani tăcuți și morocănoși, fiecare dintre ei având Între buzele subțiri o țigară din foi, cu capătul plin de scrum, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
a șaizeci și doua bârnă transversală, s-a descoperit un bloc de o grosime excepțională, un solid amestec de calx - var de piatră calcaroasă arsă - și harena fossitia, din rocile eruptive din Pozzuoli. Pe el se afla o grămadă de pavele, cărămizi de diferite forme, conglomerate, fragmente de pardoseală din marmură. Aceasta demonstra că, într-adevăr, pe o corabie de lemn se construise un edificiu cu ziduri. Cineva a scris că semăna cu un templu: „...o bisericuță cu nicchia“. Majoritatea cercetătorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nu de nebunie. Proști sau demenți fariseii liturgici, și habotnici, nu nebuni. Chiar dacă fariseu a început prin a fi Pavel din Tars, descoperitorul mistic al lui Isus și căruia pretorul Festus i-a zis cu glas mare (Fp., 26, 24): „Pavele, ești nebun! Învățătura ta cea multă te duce la nebunie.“ Chiar dacă n-a folosit termenul evanghelic utilizat de familia lui Cristos, acela de a-ți ieși din fire, ci că o luase razna - mainei -, căzuse în manie. Și folosește chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
care ar putea să vadă în retragerea grabnică a oștirii rusești din Moldova o armată învingătoare. Oamenii bătrâni care au văzut pe atunci armata lui Kutusof povestesc că, demersurile forțate, bieții soldați cădeau în șanțurile drumurilor de țară și pe paveaua de lemn a Iașilor și, cu toată cumplita grabă, i-a trebuit patru luni ca să ajungă în fața aripei drepte a armiei împăratului francez; în fața corpului auxiliar de 34000 de austriaci de sub generalul Seliwarzemberg. Noi am spus-o încă în cel
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ctitorul și nici anul în care a luat ființă. După unii, ar fi fost zidită de un oarecare Luca, Pârcălab de Chișinău, prin anul 1672. După "Istoria Moldovei" de Drăghici, ea ar fi fost făcută de Manolache Balș, "nazirul" (supraveghetorul) "pavelelor" (străzilor pavate), pe la începutul veacului al XIX-lea, lucru cu care N.A. Bogdan nu este de acord, . În anul 1802 s-a reedificat, după care, în mai multe rânduri, a fost reparată radical. În urma unui cutremur de pământ din anul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
următoarele fapte: - Niciunul dintre împrumuturile de dată recentă, chiar și cele cu finală vocalică, nu se mai încadrează în această clasă. Câteva împrumuturi, cele mai multe franțuzești: alpaca - singulare tantum -, bacara, bezea, canapea, croazea, debara, ghilimea - singular puțin folosit -, livrea, nuga, pansea, pavea, peruzea, pijama, soarea, șosea, tafta, unele sunt refăcute după plural: bretea, caramea, flanea, jaluzea, jartea, rondea, sanda; aici pot fi adăugate și cordea/cordelă, sardea/sardelă < it.), sunt mai vechi în limbă, iar unele dintre ele sunt ieșite deja din
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
șosea, tafta, unele sunt refăcute după plural: bretea, caramea, flanea, jaluzea, jartea, rondea, sanda; aici pot fi adăugate și cordea/cordelă, sardea/sardelă < it.), sunt mai vechi în limbă, iar unele dintre ele sunt ieșite deja din uz (croazea, livrea, pavea, soarea). Nenumărate neologisme provenind din franceză au preferat, în aceleași condiții fonetice ale finalei radicalului, includerea în alte tipare flexionare, schimbându-și sau nu genul: (i) Unele au trecut de la feminine la neutre, unde se încorporează, de preferință, în tiparul
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
a acestora, care imprimă o anumită textură. În functie de tipul traficului, panta terenului, criterii estetice și economice, se pot alege diferite soluții. Pentru aleile pietonale se folosesc: pietriș, criblură de piatră, asfalt, uneori beton cu anumite finisaje, dale, piatră, pavele. Textura aleilor influențează viteza traficului pietonal. Aleile așternute cu pietriș sau dale sugerează și determină o plimbare mai lentă, suscitând interes pentru planul solului, pentru detaliile de compoziție. Asfaltul și betonul permit o circulație mai rapidă și mai confortabilă, în timpul
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
este exact aceeași „chemare”, mi-e teamă că ar putea sosi răspunsul „Cel mai presus de ceruri”, cum se cântă la liturghie . Aici nu e vorba de „Raiul tuturor”, ci de unul strict privat, individual, fericirea numai a dumitale, Ioane, Pavele sau Gheorghe! Și dacă ți-este greu, nu te ajută mintea sau vremurile Îți stau contra, fă ceea ce au mai făcut bunii tăi: continuă-ți meseria alor tăi, chiar dacă nu totdeauna este cea mai bănoasă sau cea mai „bine văzută
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]