101 matches
-
și vide, fie ziua de 1 decembrie, fie pe aceea de 22 decembrie, efectul patriotic s-a dezumflat în chip fatal. Astăzi nu știu dacă acest cântec patriotic mai are vreun efect real asupra românilor sau doar stârnește simple reacții pavloviene. Mai degrabă cred că e vorba despre ultima variantă. Percepția asupra țării mele, fie în timpul comunismului, fie în postcomunism, a fost multiplă. În perioada Ceaușescu eram jenată de comunismul românesc, dar nu mi-am repudiat țara, măcar pentru faptul că
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
ca șef al statului reprezintă un pas înainte - fie el și mic - spre democratizare), dar, într-o măsură mai mare, chiar din interes personal. Presa românească îi folosește de minune așa cum e: aservită, în mare parte neprofesionistă, cu reacții previzibile, pavloviene, și adesea lipsită de inventivitate sau originalitate. Atunci când iese cu o declarație, președintele știe exact cum vor reacționa anumite ziare, anumite posturi TV, anumiți editorialiști, fie ei tonomate sau playere independente. De fapt o știm cam toți, dar majoritatea persoanelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
s-a pus problema aplicării teoriei lui la nivelul conștiinței oamenilor, acest lucru a trebuit făcut conform cu ideologia statului dominant, în spiritul credinței în respectiva ideologie, care nu mai era în acord cu raționalismul de origine al respectivei teorii. Condiționarea pavloviană avea limite aplicative într-un sistem social unde eul individual era subordonat unor imperative morale potrivnice credinței creștine, clădit pe o prăpastie dintre evoluția natural istorică a comportamentului și determinarea social-istorică a acestuia. Între un asemenea om și câinele de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
un nivel superior de integrare adaptativă celei reprezentate de fiziologia activității excitatorii sau inhibitorii a sistemului nervos. Confruntat cu modelele experimentale de bază ale acestui curent, Pavlov a reacționat cu o polemică adversă vehementă, de neacceptare. În timp ce condiționarea în accepțiune pavloviană era produsul unui procesualități în devenire, pentru gestaltismul kohlerian depășirea situației problematice era produsul unei sclipiri mentale intuitive, de o fracțiune de secundă. Șirul disputelor pe această temă a fost intens și bogat reprezentat în literatura de specialitate a anilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
conciliante când s-a pus problema extinderii curentului reflexologic spre cel dominat de soluția principiului curentului behaviorist, al "încercării și erorii". Watson a tradus și a răspândit în SUA lucrările lui Pavlov, dovedindu-se entuziasmat și cucerit de obiectivitatea metodei pavloviene a condiționării. Mult mai rezervat, însă, s-a dovedit Pavlov, și întregul curent reflexologic față de el și behaviorismul pe care-l reprezenta, față de soluția pe care o propunea acest curent, care punea accent pe direcționarea spre reușită sau performanță a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
natură și al luptei pentru supraviețuire în societatea umană. Pavlov și reflexologia pe care o reprezenta nu-și puteau permite o asemenea suprapunere dintre adaptarea realizată prin condiționarea animalului cu cea a omului. Între evoluția curbei învățării realizate prin condiționarea pavloviană și cea thorndikeană realizată prin "încercare și eroare", a câinelui, pisicii sau a șobolanului erau mai multe asemănări decât deosebiri. Acestea însă nu puteau fi acceptate prin raportare și comparare cu comportamentul uman. În acest raport animal om era vorba
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asemănări decât deosebiri. Acestea însă nu puteau fi acceptate prin raportare și comparare cu comportamentul uman. În acest raport animal om era vorba de un anumit om din perspectivă behavioristă și de un cu totul alt om din perspectiva refle-xologică pavloviană. Încadrat în canoane evlaice, primul își asuma riscul chiar al unei suprapuneri dintre comportamentul animal și cel uman, pe când de cel de-al doilea, aflat sub influența ideologiei comuniste, era un ateu aflat deasupra naturii, unde pretindea să se substituie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
științei, de contribuția sa ulterioară, în privința teoriei activității nervoase superioare, nu mai vorbește nimeni. Apariția și dezvoltarea curentului reflexologic au reprezentat un moment important în istoria psihologiei universale. O contribuție deosebită la conturarea și afirmarea acestuia a avut-o teoria pavloviană a reflexelor condiționate, universal și unanim recunoscută în rândul psihofiziologilor. Fără a-i submina cu nimic valoarea științifică, cu însemnătate istorică, trebuie amintit cum pavlovismul, în ultima perioadă a existenței sale ca parte a curentului reflexologic, s-a putut metamorfoza
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
exercita aplicațiile interdisciplinare, împreună cu caracterologia, cu pedagogia, cu estetica, cu sociologia, cu istoria artelor și literaturii, cu mitologia și folcloristica, cu istoria religiilor, cu istoria civilizațiilor. Făcea acest lucru ca parte a unei strategii mai generale, de apărare a reflexologiei pavloviene, cea acceptată de sistem ca parte a ideologiei partidului politic unic al acelor timpuri. Explicația pavlovistă, materialistă și partinică, era considerată suficientă, potrivită pentru înțelegerea mecanismelor fiziologice ale comportamentului. Asemenea altor domenii de fundamentare experimentalistă a psihologiei, întemeierea psihanalizei se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cercetărilor anterioare. Pentru o viziune de ansamblu, redăm într-un tabel recapitulativ caracteristicile principalelor paradigme și modele ale comunicării de masă: Modele Principii de bază Relația media-indivizi Efectele media pe termen scurt Stimul-răspuns Stimuli puternici, media producând reacții de tip pavlovian în rândul audienței Legătură de influență directă și puternică Pot provoca sau modifica comportamente Fluxul comunicării în două trepte Influența media se exercită în două etape Influență filtrată de grupul de apartenență sau de liderii de opinie Efect de întărire
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
amar. Creierul nu mai reacționează, lectura se fandosește, memoria e sclifosită. Ce-i de făcut atunci? Cum să procedezi în așa fel încât inteligența să aibă foițe transparente de ceapă care să facă să-ți lăcrimeze ochii, nu din reflex pavlovian sau ocular, ci de emoție - măcar estetică, dacă nu de altfel. Cum cititorul nu este înger, și nici producătorul de literatură nu este așa ceva, nu rămâne decât fie ca amândoi să se manifeste ca relativ diavoli, fie măcar unul din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
solemn, umflate. Dacă reputația de serial deștept pe care și-a cucerit-o Sex and the City are vreo explicație, din această versiune cinematografică nu se înțelege care ar fi aia. Filmul n-are umor, are un set de tehnici pavloviene de provocare a rîsului (unul dintre laitmotivele comice e un cățel în călduri, care se freacă de tot ce-i iese în cale). Dar nu alea sînt cele mai rele. Rău de tot e amestecul de autocompătimire și condescendență pe
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
sa, tinde să fie urmată de acea mișcare”). Uneori, Guthrie a considerat această lege doar un „principiu de condiționare” (the conditioning principle), recunoscând, tacit, că respectiva lege ar putea fi numai un postulat. Formularea ca atare presupune clar depășirea teoriei pavloviene a reflexelor condiționate 1. Oarecum insolit, conceptul de contiguitate are la Guthrie, așa cum am sugerat deja, o semnificație aparte. El desemna, sintetic, faptul că un anumit model de stimuli (grupare de stimuli; stimulus pattern) își obține întreaga putere asociativă (associative
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
situație complexă. Termeni pentru a descrie procesul de întipărire ar putea fi împrumutați din analiza lui Pavlov asupra reflexelor condiționate. Skinner observa că Pavlov însuși a numit toate evenimentele care întăresc comportamentul „consolidare” și toate schimbările rezultate, „condiționare”. În experimentul pavlovian, un consolidator era pereche cu un stimul, în timp ce în comportamentul operator era probabil ca răspuns. Skinner a subliniat în mod repetat: consolidarea operatorie este un proces separat și cere o analiză separată. În ambele cazuri, întărirea comportamentului rezultată din consolidare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
probabil ca răspuns. Skinner a subliniat în mod repetat: consolidarea operatorie este un proces separat și cere o analiză separată. În ambele cazuri, întărirea comportamentului rezultată din consolidare trebuia numită „condiționare”. În condiționarea operatorie se „întărea” un operator, în „condiționarea” pavloviană sau cea „de răspuns”, apărea doar creșterea importanței răspunsului smuls de stimulul condiționat și scurtarea timpului care rămânea între stimul și răspuns. Aceste două tipuri epuizau, după el, toate posibilitățile. Un organism este condiționat când un consolidator: 1) însoțește un
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Behavior of Organisms conține un capitol crucial intitulat „Dynamic Laws of Reflex Strength”. El cuprinde formularea unor „legi ale învățării” care diferențiază în mod brutal viziunea lui Skinner atât de tradițiile conexionismului și behaviorismului, cât și de reflexologia de sorginte pavloviană. Pe parcursul acestei cărți, Skinner a încercat să arate că o mare parte a materialului, neconsiderat prea des din perspectiva descrisă anterior, poate fi exprimată prin legi dinamice care diferă de exemplele clasice numai prin natura operațiilor. Cele mai importante momente
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
întărire și al altor stimuli 1. 2. Legea extincției de tip S. Dacă reflexul intensificat prin determinarea de tip S este necesar fără prezența stimulului de întărire, puterea sa scade 2. Aceste legi se referă la reflexul condiționat de tip pavlovian. De fapt, Skinner dorea să scoată în evidență faptul că datele observate în ceea ce privește intensitatea reflexului sunt doar o serie de schimbări. Ele nu au dimensiunile care să le distingă de fluctuațiile forței ce au loc în timpul oboselii, inhibiției sau, așa cum
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
numai astfel noțiunea de probabilitate a răspunsului are sens. Majoritatea comportamentelor operante au conexiuni importante cu lumea înconjurătoare. Skinner demonstra cum se realizează acest lucru în experimentul cu porumbelul întărind întinderea gâtului; același lucru este evident în experimentul de tip pavlovian când se folosește un semnal luminos și porumbelul poate să-și îndoaie gâtul când lumina este stinsă. (Întinderea gâtului se produce numai când lumina este aprinsă). Skinner a putut arăta că legătura S-R este comparabilă cu un reflex condiționat
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
plânsului (țipătului), limbajul părinților și dragostea ocrotitoare au valoare fortificatoare secundară pentru copil. Sistemul Miller-Dollard este o „liberalizare” a teoriei S-R care, prin extindere, a inclus psihopatologia, psihoterapia și teoria personalității 1. Reunind viziuni atât de divergente precum reflexologia pavloviană, psihanaliza freudiană și sociologia culturală, Miller și Dollard au fost obligați la mari eforturi de sinteză; au reușit o teorie care uimește prin coerență și o face foarte actuală. „Gemenii M&D” au formulat „principii fundamentale de învățare” pe care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ele. O concluzie evidentă din această constatare ar fi aceea că diferitele forme de condiționare (la niveluri mai simple ori mai sofisticate) pot produce efecte similare (spre exemplu, pare reducționist - și este reducționist - să considerăm că o condiționare de tip pavlovian ar oferi la oameni aceleași rezultate ca și la câinii savantului rus; dar o condiționare mai complexă - care să ia în calcul diferențele dintre cei doi subiecți - ar putea avea sorți de izbândă echivalenți, ceea ce este înspăimântător pentru ființa umană
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
astea, "un teatru construit pe elemente fizice se poate baza cel puțin pe claritatea să."[3] Înțelegerea tehnologică a teatrului l-a determinat pe Meyerhold să pună accentul pe pregătirea fizică a actorilor și să se concentreze pe corporalitate, conceptualizata pavlovian: actorul trebuia să devină un câine de laborator "atât de bine antrenat încât să răspundă imediat, prin reflex, nevoilor rolului,"[4]</a> și tehnologic: Pe viitor, actorul va trebui să meargă și mai departe în crearea unei legături între tehnică
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
which relies on physical elements is at the very least assured of clarity.”[3] The technological understanding of theatre made Meyerhold emphasize the physical training of actors and puț a strong focus on the bodies, which were conceptualized în a Pavlovian way: the actor was supposed to become a lab dog șo “thoroughly trained that he could respond immediately, aș if by reflex action, to the needs dictated by his part”,[4]</a> and technological: “în future the actor must go
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
state în the actor and, by extension, affect the audience.”[ 16]</a><i> </i>Provoking emotions through gestures might seem a cold, detached or unengaged exercise, but through Pavlovianism, Meyerhold introduces another aspect: spontaneity. When Meyerhold expects actors to become Pavlovian dogs, the focus is precisely on the theatrical usage of “Pavlov’s studies of conditioned response behaviour, the origin of behaviorism, a reflex-like realization of an impulse.”<a title="" href="# ftn17">[17]</a><i> </i> The scientific element of Meyerhold
Teatrul ca muncă şi muncitorul de teatru () [Corola-website/Science/295675_a_297004]
-
asupra reflexelor condiționale au influențat puternic nu doar știința, dar și cultura de zi cu zi. Termenul "câinele lui Pavlov" este adesea utilizat pentru a descrie o persoană care doar reacționează la o anumită situație, în loc să folosească gândirea critică. Condiționarea pavloviană a fost tema principală a romanului lui Aldous Huxley, "Brave New World". Se crede de obicei că Pavlov anunța aducerea hranei printr-un clopoțel, însă notițele sale arată utilizarea unui număr mare de stimuli auditivi, incluzând fluiere, metronoame, împreună cu stimuli
Ivan Pavlov () [Corola-website/Science/302153_a_303482]
-
mult, dacă primirea hranei ar fi fost asociată cu un clopoțel, atunci secreția salivei s-ar fi declanșat doar la simplul auz al acestui clopoțel. Acesta este o formă de baza a ceea ce în psihologie se numește condiționare clasică (sau pavloviană), în care organismul asociază un stimul cu un altul. Ca urmare a acestei asocieri, acesta va reacționa la al doilea stimul, cel asociat, într-un mod similar cu reacția față de primul stimul. Cercetările ulterioare au arătat că acest proces poate
Behaviorism () [Corola-website/Science/299999_a_301328]