119 matches
-
veacului al șaptesprezecelea, arareori înainte, domnia, adică stăpânirea Țării Românești, se cumpăra prin peșcheșuri plătite turcilor sau prin augmentarea tributului. Astăzi stăpânirea constituțională nu mai e în chestie, dar cea reală este reprezintată prin ministeriu. Azi nu se mai dau peșcheșuri se va zice; nu mai plătim tribut. Ce puțin cunoscător de esența lucrurilor ar fi cel ce ar susține-o asta! Dar ce era peșcheșul pe lângă răscumpărare, dar ce era tributul pe lângă enorma anuitate plătită pentru concesia Stroussberg? Tributul se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e în chestie, dar cea reală este reprezintată prin ministeriu. Azi nu se mai dau peșcheșuri se va zice; nu mai plătim tribut. Ce puțin cunoscător de esența lucrurilor ar fi cel ce ar susține-o asta! Dar ce era peșcheșul pe lângă răscumpărare, dar ce era tributul pe lângă enorma anuitate plătită pentru concesia Stroussberg? Tributul se plătește și azi; el e cu mult mai oneros decât în trecut, numai se plătește unei puteri mult mai mari decum era turcul. Cât despre
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
planat asupra Țărilor Române dar a putut fi Înlăturată prin apariția unor voievozi de talia lui Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, etc. „Regimul economic al dominației otomane cuprindea sarcinile materiale impuse Țărilor Române: plata haraciului, a numeroase peșcheșuri periodice sau ocazionale, obligații de transport, de muncă, etc. Aprovizionarea cu alimente a Constantinopolului va conduce treptat la instituirea monopolului comercial turcesc. Rezultatul exercitării acestui sistem de exploatare a bogățiilor și a poporului nostru a fost sărăcirea treptată și secătuirea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
bazată pe Încredere, respectând toate obligațiile față de Imperiu. Printre aceste obligații erau provizii de război, care cu boi, materiale pentru construcții. O serie de cetăți au fost refăcute cu ajutorul meșterilor munteni (Giurgiu, Brăila, Cladova). Bineînțeles, permanent plătea haraciul, bacșișuri și peșcheșuri. Datorită generozității, Brâncoveanu a fost supranumit de dregătorii otomani - prințul aurului. Dărnicia domnului muntean l-a ținut pe tron, atunci când Tӧkӧly și Cantemir au Încercat să Îl Îndepărteze de la domnie. Anual, prin aceste plăți, Îi era reconfirmată domnia, pentru ca În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
fură din cantine și că administratorii sunt complici cu bucătarii. El mai critică directorii educativi care nu trec pe la cămine. "Dacă ASC nu își face datoria, vinovat este Comitetul de partid că nu i-a pus la treabă". Cere eliminarea peșcheșurilor și a vinderii examenelor către studenții străini: "Trebuie regândită angajarea ASC. Nu le dăm indicații, ci sarcini". D. T.: Aici Bujor a avut o atitudine corectă în fața unor fenomene clare și de masă. S. B.: Ce măsuri s-au luat
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a oferi acel „ceva“. E vorba tot de o proptea la urma-urmei, dar Își schimbă numele, devenind bacșiș. Mai apoi, ca’ntr’un soi de evoluție, darul devine condiționat de obținerea a ceva În schimb, și-și schimbă numele În peșcheș. Adică și cel ce dăruiește, și cel ce primește, conștientizează că orice „ceva“ are un preț, iar dăruitorul, de fapt doritorul, se grăbește să achite prețul... Și nu Întâmplător am amintit două turcisme, căci cine putea avea astfel de termeni
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
turcisme, căci cine putea avea astfel de termeni decât un popor hoinar, apoi dedulcit la a-și umple haznaua - alt turcism -, nu al nostru, bogat prin hărnicie și statornicie? Evoluția ad-hoc merge mai departe. Darul cu scop conștientizat de dăruitor, peșcheșul conștientizat și de primitor, devine haraci - tot turcism -, nu doar conștientizat de primitor, dar cerut insistent, mereu În umbra unor represalii. De acum nu mai e vorba doar de a propti o avere, ci de a consimți la diminuarea ei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dinții, scăzând haraciul până la dispariție. Între extremele evoluției, dar - inițiativa exclusivă a dăruitorului - și haraci - inițiativa exclusivă a primitorului -, e o asemănare. Anume un echilibru și o stabilitate: cât este disponibil, respectiv câtă putere are fiecare. Variantele intermediare - bacșișul și peșcheșul - au tendința dezechilibrării În mărire indiferent de disponibilități și putere, cu riscul distrugerii relației. Poate ar trebui să exemplific. Nimic mai simplu. Nici noi, ca popor, n’am fost scutiți de asta. Am schimbat daruri, precum Între Alexandru cel Bun
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care se Întorcea cu buzele umflate din Europa speranțelor sale - parcă ne e contemporan -, respectiv simbolicul titlu de despot și o coroană... Era anul 1424. Am dat și bacșiș, aceluiași Constantinopol, subvenționând Muntele Athos. Nu peste mult, am dat și peșcheș, dar turcilor, pentru a-l sui pe tron pe Ștefan al II-lea, În 1433. Iar peșcheșul avea să conducă la acele domnii efemere ale secolelor 16 și 17, pentru a-și mări frecvența. Și, cum fiece domn - de-o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de despot și o coroană... Era anul 1424. Am dat și bacșiș, aceluiași Constantinopol, subvenționând Muntele Athos. Nu peste mult, am dat și peșcheș, dar turcilor, pentru a-l sui pe tron pe Ștefan al II-lea, În 1433. Iar peșcheșul avea să conducă la acele domnii efemere ale secolelor 16 și 17, pentru a-și mări frecvența. Și, cum fiece domn - de-o zi chiar - avea nevoie de pomenire, s’au Îndesit și bacșișurile, subvenționarea Athosului până la situația intolerabilă pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de ipoteci, întocmirea actelor și obținerea vizelor de trecere a granițelor și vămilor pe care era musai să le bată. Cealaltă cale era să se strecoare în mod clandestin pe un mijloc de transport, de cele mai multe ori pe baza unui peșcheș, oferit reprezentantului unui armator, caz în care, de foarte multe ori, după ce-și achita taxa convenită adunată cu imense sacrificii, putea fi aruncat peste bord ca hrană la pești, imediat ce vasul ieșea în largul necuprins al apelor pe care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de la romani că nu pot fi apărate. De altfel, cât timp au stat în stepele nord-pontice și în sud-estul României de astăzi, și-au pierdut deprinderea de a construi, dacă au avut-o, fiind stipendiații romanilor și percepând tributuri și peșcheșuri de la autohtonii carpi și daco-romani, cărora le-au transmis sistemul de moștenire a bunurilor părintești la toți moștenitorii, băieți și fete . Dacă la această coabitare daco- germanică și daco-romană cu germanicii adăugăm coabitarea cu celții a căror nume sunt evidente
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
asupra gurilor Dunării, „părțile tătărăști” cum s-a numit până a fi acolo o Basarabie a lui Basarab, românul întemeietor de țară, dar cu nume de cuman, nu a mai putut schimba destinul românilor. Că și acestora le-au plătit peșcheșuri și tributuri, că au jefuit și distrus, că au luat robi de asemenea, nu mai prezintă importanță, fiindcă au supraviețuit ca popor și stat. Acești mongolo-tătari, despre care știm de la călugărul Rogerius cum s-au comportat în Transilvania, unde, după
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de confirmare la succesiunea tronurilor de cneaz, abia în secolul al XV-lea. Domnii români, deși au obținut în timp mai multe victorii asupra tătarilor, n-au reușit să scape de raidurile lor prădalnice, de daruri, în bani și mărfuri, peșcheșuri și chiar permisiuni de a se extinde în pă mântul Moldovei . Întemeierea statului Țara Românească a Moldovei s-a făcut și ca urmare a unor campanii victorioase împotriva tătarilor. Alexandru cel Bun (1400-1432) a reușit să-i alunge pe tătari
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
relațiilor româno-otomane. Pe lângă opoziția Poloniei față de transformarea în pașalâc a Moldovei, în special, deoarece nu le-ar fi convenit o graniță directă cu Poarta Otomană, otomanii n-au vrut să suprime o sursă importantă de aprovizionare prin jaf și peșcheșuri pe care tătarii, aliați și vasali sultanului, o aveau de veacuri în Moldova și Țara Românească. Așa cum se obișnuiește, este bine să scoatem dintr-un fapt istoric, un eveniment, o situație, partea practică, altfel spus ce nu învață istoria, cum
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la români”, compusă după prinderea chiar a d-sale cu mâța în sac în Parlamentul European). Raționamentul ștefangheorghidist al lui A. S. sună cam așa: Păi, dacă boierii români nu ar fi fost nevoiți să-și cumpere tronul de la turci cu peșcheșuri, mai moșteneam noi aplicațiunea pentru corupție? Iar astăzi nu trebuie să mergem la altă Înaltă Poartă, adică la Comisia Europeană de la Bruxelles? Nu ne cultivă Uniunea 92 Europeană mentalitatea de „supuși” mereu obligați să cumpărăm favoruri de la „stăpânire”? Logica intelectualului
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
la români”, compusă după prinderea chiar a d-sale cu mâța în sac în Parlamentul European). Raționamentul ștefangheorghidist al lui A. S. sună cam așa: Păi, dacă boierii români nu ar fi fost nevoiți să-și cumpere tronul de la turci cu peșcheșuri, mai moșteneam noi aplicațiunea pentru corupție? Iar astăzi nu trebuie să mergem la altă Înaltă Poartă, adică la Comisia Europeană de la Bruxelles? Nu ne cultivă Uniunea 92 Europeană mentalitatea de „supuși” mereu obligați să cumpărăm favoruri de la „stăpânire”? Logica intelectualului
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
întind rădăcinile corupției — Nu cumva faptul că fenomenul corupției în România a devenit sistemic și pare mai extins decât în alte părți are și explicații de natură istorică? Adică influențele Imperiului Otoman, fanarioții, domnitorii care se duceau cu ploconul și peșcheșul să-și cumpere dregătoriile au alterat mentalitățile în România? Mai ales, poate, în sudul țării. Nu cumva a creat ma trici de comportament la vârful puterii, transmise de la o generație la alta? V-ați gândit vreodată la asta? — Da, m-
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
în paginile sale o satiră dură la adresa dictaturii. Ioan Groșan, O sută de ani de zile la Porțile Orientului, colecția „Fiction Ltd.“, Editura Polirom, 344 de pagini, 34.95 lei TREI R|SPUNSURI DE LA IOAN GROȘAN „Azi, în loc să mergem cu peșcheșuri și jalbe la Stambul, nu facem același lucru, însă la Washington?“ În perioada comunistă, romanul „istoric“ ascundea o satiră dură la adresa regimului. Care este acum rolul acestui tip de roman? Din câte am observat în ultimul timp, romanul cu tentă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
o serie de realități din vremea dictaturii, așa cum, de altfel, ați remarcat și dvs. Căci ce-a fost, în fond, Evul Mediu românesc decât un șir aproape neîntrerupt de dictaturi mai mari sau mai mici? Iar azi, în loc să mergem cu peșcheșuri și jalbe la Stambul, nu facem același lucru, însă la Washington? Kundera spunea despre kitsch că „este idealul estetic al tuturor politicienilor, al tuturor mișcărilor politice“. Cum ați defini kitschul, în context românesc? Nu cred c-aș fi în stare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
și le-am ținut aprinse de douăzeci de veacuri”. Mărturisirea lor plină de fală și cinism că de douăzeci de secole cotonogesc vîrtos la goimii cap de lut, arată că se raportau la frăția marilor rabini Onias și Menelas propusă peșcheș năzuroșilor macedoneni ca-re stăpîneau Siria pe la anii 175 î.e.n. dar respinsă de aceștia și din nou zburătăcită de Filon pentru că numai așa ieșeau două zeci de veacuri în anul 1897 cînd a fost scris textul în urma Congresului masoneriei mozaice ținut
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
datoriilor și obligațiilor față de Poartă. Haraciul a fost mărit treptat, fiind stabilit prin Senedul din 1783, la 309.500 de piaștri pentru Țara Românească, și la 67.945 de piaștri pentru Moldova, la care se adăugau importante sume plătite ca peșcheșuri, devenite sarcini oficiale: peșcheșul bairamului era stabilit la 90.000 de piaștri pentru ambele Principate, iar peșcheșul Anului Nou musulman, la 40.000 de piaștri pentru Țara Românească și 25.000 pentru Moldova. După ce hatișeriful din 1774 desființa o serie
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Poartă. Haraciul a fost mărit treptat, fiind stabilit prin Senedul din 1783, la 309.500 de piaștri pentru Țara Românească, și la 67.945 de piaștri pentru Moldova, la care se adăugau importante sume plătite ca peșcheșuri, devenite sarcini oficiale: peșcheșul bairamului era stabilit la 90.000 de piaștri pentru ambele Principate, iar peșcheșul Anului Nou musulman, la 40.000 de piaștri pentru Țara Românească și 25.000 pentru Moldova. După ce hatișeriful din 1774 desființa o serie de dări, cum ar
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
309.500 de piaștri pentru Țara Românească, și la 67.945 de piaștri pentru Moldova, la care se adăugau importante sume plătite ca peșcheșuri, devenite sarcini oficiale: peșcheșul bairamului era stabilit la 90.000 de piaștri pentru ambele Principate, iar peșcheșul Anului Nou musulman, la 40.000 de piaștri pentru Țara Românească și 25.000 pentru Moldova. După ce hatișeriful din 1774 desființa o serie de dări, cum ar fi djaigelele, avaieturile, kudumiile și ubudieturile, același Sened din 1783 sublinia că domnii
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
alte pierderi, de 15.000.000 de piaștri. în primul deceniu de după reinstalarea domniilor pământene, tributul anual era relativ mic. Cheltuielile efectuate de domnitorul Țării Românești, Grigore Ghica, în primele 15 luni de domnie (până la sfârșitul anului 1823), pentru tribut, peșcheșuri, daruri la Poartă și pentru întreținerea soldaților turci, fără zaharea și prestații în muncă, se ridicau la suma de 3.089.112 piaștri, reprezentând 55 % din bugetul țării. Pentru anul 1827, aceste cheltuieli erau de 1.860.091, adică 27
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]